Tag: misiunea Resolute Support

  • 19 ani de Afganistan

    19 ani de Afganistan

    Conturarea sprijinului SUA ca element major pentru admiterea României în NATO şi crearea condiţiilor pentru aderarea la UE; creşterea prestigiului internaţional şi a credibilităţii României privind capacitatea de a-şi asuma obligaţiile ce-i revin ca stat membru al NATO; adoptarea de proceduri care să asigure securitatea informaţiilor importante; creşterea interoperabilităţii Forţelor Armatei României în cadrul NATO şi UE; participarea în teatrele de operaţii a majorităţii unităţilor luptătoare din Armata României şi ridicarea nivelului de instruire al militarilor din aceste unităţi.identificarea unor lecţii privind acţiunea în medii ostile şi dezvoltarea unor capabilităţi specializate: operaţii psihologice (PSYOPS), cooperare civili-militari (CIMIC), contracararea dispozitivelor explozive improvizate (C-IED), distrugerea muniţiilor neexplodate (EOD), forţe de operaţii speciale etc. implementarea unor proceduri logistice multinaţionale pentru dislocarea/redislocarea şi susţinerea forţelor într-un teatru de operaţii la distanţă mare de teritoriul naţional, se numără printre beneficiile participării Armatei României la operaţiile din Afganistan, dar şi la alte operaţii în afara teritoriului statului român.

    Din 1994 şi până în prezent, peste 60 000 de militari români au participat la misiuni şi operaţii internaţionale, din care peste 32 000 doar în Afganistan (37 de rotaţii a câte şase luni)

    Toate structurile luptătoare ale Armatei României din categoriile de forţe şi comandamente au participat la misiuni şi operaţii în acest teatru de operaţii.

    Primii militari români au fost dislocaţi în Afganistan în luna ianuarie 2002 – 25 de poliţişti militari şi o aeronavă C-130 Hercules, cu un echipaj format din 14 membri ai Forţelor Aeriene Române

    Primul batalion dislocat în teatru (aproximativ 400 militari) a fost Batalionul 26 Infanterie din Craiova, supranumit ‘Scorpionii Roşii’, introdus în teatru în iunie 2002, condus de locotenent-colonelul Nicolae-Ionel Ciucă

    Batalionul 26 a fost primul batalion de infanterie românesc într-o misiune de luptă în afara teritoriului naţional după cel de-Al Doilea Război Mondial.

    România a fost prima ţară care a avut conducerea Aeroportului Internaţional Kabul pentru un an de zile (două misiuni consecutive), între aprilie 2011 şi aprilie 2012. Forţelor Aeriene Române au mai avut aceeaşi misiune, pentru şase luni, şi în anul 2006.

    Cea mai numeroasă participare a militarilor români în Afganistan a fost între anii 2010 şi 2013, cu aproximativ 2 000 de militari.

    În ultima perioadă, România a fost unul dintre cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi

    În ultimii 6 ani participarea la misiunea Resolute Suport din Afganistan a constituit prioritatea contribuţiei Armatei României la operaţii în afara teritoriului statului roman.

    Ultimul contingent românesc a fost repatriat din Afganistan pe data de 27 iunie

    Pentru execuţia Ordinului de operaţii ‘Safe Return-A’ au fost necesare 12 misiuni de transport aerian, din care trei cu aeronave C-17 asigurate de USCENTCOM, 7 cu aeronave C-17 asigurate de HAW Papa şi una cu o aeronavă C-130 din resursa naţională.

    La finalul misiunii Armatei României în TO Afganistan au fost repatriaţi în siguranţă 615 militari şi peste 135 de tone de echipamente şi materiale.

    Costurile totale ale participării Armatei României la misiuni în Afganistan sunt de peste 3 miliarde lei.

    Un număr de 21 de ofiţeri, dintre comandanţii de unităţi şi detaşamente dislocate în Afganistan, au avansat în cariera militară până la gradul de general, îndeplinind funcţii importante în Armata României. Printre aceştia se numără ministrul apărării naţionale, Nicolae-Ionel Ciucă, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu.

    În misiune şi-au pierdut viaţa 27 de militari, iar peste 200 au fost răniţi.

    Primul militar căzut la datorie în Afganistan, la data de 11 noiembrie 2003, a fost sublocotenentul (post-mortem) Iosif Silviu Fogoraşi. Astfel, 11 noiembrie a devenit reper pentru instituirea, în România, a Zilei Veteranilor din Teatrele de Operaţii, marcată pentru prima oară în anul 2014.

    Ultimul militar care şi-a pierdut viaţa în Afganistan, pe 5 septembrie 2019, a fost sublocotenentul (pm) Ciprian-Ştefan Polschi.

    Comunicat de presă – Ministerul Apărării Naţionale

  • Militari români în operaţiuni internaţionale

    Militari români în operaţiuni internaţionale

    Fidelă angajamentelor sale de solidaritate militară
    internaţională, România va continua să
    participe şi anul viitor, în principal, la misiunea Resolute
    Support a Alianţei Nord-Atlantice din
    Afganistan, dar şi la operaţiunile KFOR a NATO şi ALTHEA a Uniunii
    Europene din Balcani. Decizia a fost luată, joi,
    de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, care a precizat că scopul prezenţei
    peste hotare a forţelor române va fi apărarea României şi a aliaţilor săi
    şi promovarea stabilităţii regionale şi globale. În
    cifre, 1.181 de militari români vor fi puşi la dispoziţie în 2016 de către
    Ministerul Apărării Naţionale, în creştere cu 158 faţă de anul acesta. Din cei
    1.181, 943 vor merge în teatre de operaţiuni, precum şi în misiuni individuale
    de monitorizare şi de supraveghere, în timp ce 238 vor rămâne în ţară, cu
    posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin – se arată într-un comunicat al CSAT.

    La
    rândul său, Ministerul Afacerilor Interne va pune la dispoziţie pentru
    misiunile Uniunii Europene, OSCE, NATO şi ONU de anul viitor 1.530 de jandarmi şi
    poliţişti, din care 1.054 vor participa la misiuni şi 476 vor putea fi dislocaţi
    la ordin. Acelaşi Consiliu Suprem de Apărare a Ţării
    a punctat, în şedinţa de joi, că România intenţionează să crească bugetul apărării
    la 2% din PIB până în 2017 – prevedere cerută de statutul său de membru al
    NATO, căreia i s-a alăturat în 2004.

    De altfel, recent, citat de publicaţia România
    Liberă, un oficial american saluta faptul că România a stopat descreşterea
    cheltuielilor militare. Statele Unite au luat, totodată, act de angajamentul
    Bucureştiului -exprimat, încă la începutul lui 2015, de preşedintele Klaus
    Iohannis – de a ajunge, în 2017, la 2% din PIB pentru Apărare, în contextul în
    care 21 din cele 28 de ţări
    membre ale NATO şi-au mărit, încă de anul acesta, cheltuielile destinate
    acestui sector.

    Pentru 2016, potrivit proiectului de buget, Apărării îi va
    reveni 1,4% din Produsul Intern Brut, printre proiectele de investiţii
    numărându-se achiziţia de maşini de luptă pe roţi şi şenile, blindate şi uşor
    blindate sau modernizarea fregatelor Regele Ferdinand şi
    Regina Maria, cumpărate în 2003 de la Marina Regală a Marii
    Britanii.

    În acord cu evoluţiile mediului de securitate, extrem de
    complicate, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
    a aprobat şi strategia de informaţii a
    Serviciului Român de Informaţii pentru perioada 2015-2019, care a stabilit următoarele
    etape de actualizare a cadrului legal privind prevenirea şi combaterea
    terorismului pentru a permite adaptarea capabilităţilor naţionale la noile
    tipuri şi niveluri de ameninţare, precum şi racordarea la reglementările
    europene şi internaţionale în materie.

    Şi tot în cadrul reuniunii CSAT, a fost
    aprobat Planul naţional de priorităţi informative, document cuprinzând
    principalele categorii de riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa
    securităţii naţionale pentru anul viitor.