Radio România Internațional

Tag: misiuni

  • Aeronavele britanice Eurofighter între Orientul Mijlociu şi România

    Aeronavele britanice Eurofighter între Orientul Mijlociu şi România

    Dar primele misiuni reale le-au executat nu deasupra Mării Negre pentru apărarea spaţiului aerian al Alianţei, ci în Orientul Mijlociu, acolo unde situaţia de securitate a escaladat brusc.

     

    Locotenent-colonelul Karl Bird, comandantul „Aripii de Aviaţie Expediţionară 140” din România, ne-a declarat:

    „Am detaşat temporar 4 dintre aeronavele noastre Eurofighter din România în zona Orientului Mijlociu, ca urmare a escaladării situaţiei de securitate din zonă. Dar avioanele noastre au continuat să apere spaţiul aerian al NATO. Din punctul meu de vedere, dovedeşte capacitatea Forţelor Aeriene Regale Britanice de a deplasa avioane acolo unde este nevoie în întreaga lume. Arată capacitatea unei forţe expediţionare de a muta avioane în diferite zone, sub aceeaşi comandă, pentru diferite misiuni operaţionale.”

     

    Avantajul că au plecat din România până la baza Akrotiri din Cipru este că nu au avut nevoie de realimentare în aer şi categoric aceasta arată flexibilitatea misiunii britanicilor de la Mihail Kogălniceanu. Două din cele 4 aeronave au revenit în România, iar în scurt timp vor ajunge şi celelalte două înapoi, dar doar pentru ca în zilele următoare alte două să fie detaşate temporar în Finlanda, pentru un exerciţiu de apărare aeriană.

     

    Spre deosebire de Orientul Mijlociu, aici, la graniţa de est a NATO, lucrurile par mai liniştite. Locotenent-colonelul britanic Karl Bird ne-a declarat:

    „Suntem la finalul celei de a doua săptămîni şi până acum nu am avut încă nicio misiune reală de interceptare. La o astfel de misiune, denumită Alpha Scramble, noi acţionăm conform ordinelor primite de la Centrul de Operaţiuni Aeriene Combinate NATO de la Torejon din Spania şi al Comandamentului Componentei Aeriene din Bucureşti, care ne furnizează misiunile şi indicaţiile, dar până acum nu am avut nimic, nicio interacţiune, şi ar fi frumos să rămână aşa până la finalul misiunii noastre. Dar, evident, noi suntem aici pentru a apăra un aliat, pentru a apăra spaţiul aerian internaţional”,  a mai precizat locotenent-colonelul Karl Bird.

     

    Durata misiunii este de 4 luni aşa că au aliaţii britanici au venit cu tot ceea ce aveau nevoie, după cum ne-a informat comandantul detaşamentului:

    „Ne-am deplasat în România cu aproximativ 210 militari şi cu tot ceea ce avem nevoie. Astfel, avem ofiţer de resurse umane, informaţii, evident piloţi, tehnicieni, echipe operative, două secţii de pompieri şi o maşină de stins incendii, un medic generalist, o asistentă, un fizioterapeut, un tehnician pentru protecţia mediului, logisticieni, un instructor pentru evenimente sportive, cum ar fi kaiak sau drumeţii montane, pentru a îi ţine pe oamenii noştri într-o formă bună, atât fizică, cât şi mentală. Mai avem un antrenor, o echipă de poliţie militară formată din 6 persoane care păzesc avioanele aşadar avem o mică comunitate aici care asigură singură derularea vieţii şi misiunilor noastre, alături de români şi americani, desigur”, a completat locotenent-colonelul Karl Bird.

     

    Primitori, deschişi, calzi şi profesionişti, aşa îi descrie pe români comandantul britanic. El spune că mâncarea este excelentă atât în bază cât şi la restaurantele din Constanţa sau staţiunea Mamaia, aflate la 20 de kilometri distanţă, iar preţurile fantastice. 32 dintre militarii detaşamentului sunt femei, iar 20 sunt rezervişti mobilizaţi pentru această misiune. Cel mai tânăr militar are 19 ani, cel mai în vârstă are 50, sunt oameni care sunt la prima misiune în străinătate, dar şi veterani cu 7-8 misiuni şi toţi sunt cazaţi în interiorul bazei.

     

  • Legea pentru recunoașterea drepturilor veteranilor din teatrele de operații, promulgată

    Legea pentru recunoașterea drepturilor veteranilor din teatrele de operații, promulgată

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, Legea pentru recunoaşterea meritelor personalului participant la acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român şi acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia şi urmaşilor celui decedat, informează Agerpres.

    Actul normativ reglementează modalităţile de recunoaştere a meritelor personalului participant la acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român prin acordarea unor drepturi şi distincţii, precum şi crearea posibilităţii menţinerii, încadrării sau reîncadrării în structurile din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională din care fac sau au făcut parte, a răniţilor, invalizilor, a celor care au dobândit alte afecţiuni fizice şi/sau psihice pe timpul ori din cauza participării la acţiuni militare, misiuni şi operaţii, precum şi prin acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia şi urmaşilor celui decedat.

    Nu beneficiază de drepturile conferite de lege: personalul participant rănit, invalid, cel care a dobândit alte afecţiuni fizice şi/sau psihice din cauza participării la acţiuni militare, misiuni şi operaţii, familia şi urmaşii acestuia, în situaţia în care rănirea, invaliditatea, afecţiunea fizică şi/sau psihică ori decesul au survenit ca urmare a săvârşirii de către acesta, cu intenţie, a unei fapte ce constituie infracţiune, pedepsită potrivit legii române.

    Personalului participant la acţiuni militare, misiuni şi operaţii i se pot acorda, în condiţiile legii, decoraţii şi distincţii militare şi civile.

    Personalul participant care a participat, cel puţin 120 de zile, neîntrerupt sau cumulativ, la acţiuni militare, misiuni şi operaţii desfăşurate în teatre de operaţii/zone de misiuni are calitatea de ‘Veteran din teatrele de operaţi’. Răniţilor, militarilor invalizi, civililor invalizi, personalului participant care a dobândit afecţiuni fizice şi/sau psihice li se atribuie calitatea de ‘Veteran din teatrele de operaţii’, indiferent de durata participării la acţiuni militare, misiuni şi operaţii desfăşurate în teatre de operaţii/zone de misiuni, prevede actul normativ.

    Potrivit legii, în semn de recunoaştere a meritelor veteranilor din teatre de operaţii/zone de misiuni pentru apărarea intereselor României se instituie Ziua Veteranilor din teatrele de operaţii, care se organizează, anual, pe 11 noiembrie, prin grija Ministerului Apărării Naţionale, cu sprijinul celorlalte instituţii din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională.

    Răniţii, militarii invalizi, civilii invalizi şi personalul participant care au dobândit afecţiuni fizice şi/sau psihice se menţin, se încadrează ori se reîncadrează, după caz, în categoria de personal/corpul militar căreia/căruia îi aparţine, la cerere, în instituţiile din cadrul sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională din care fac/au făcut parte, în funcţii militare sau civile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei respective, în condiţiile prevăzute de prezentul act normativ.

    Aceştia beneficiază de mai multe drepturi, între care tratament şi/sau asistenţă psihologică în ţară sau în străinatate, în cazul în care afecţiunile nu pot fi tratate în ţară, cu suportarea cheltuielilor reprezentând costul tratamentului şi al cheltuielilor aferente din bugetul instituţiei din cadrul sistemului naţional de apărare, tratament de recuperare gratuit în instituţii medicale de profil, orteze, proteze, produse medicale ortopedice şi alte produse şi dispozitive medicale gratuite, precum şi repararea şi înlocuirea acestora ori de câte ori este nevoie, la recomandarea medicului specialist, decontarea cheltuielilor de transport cu autoturismul de la/la domiciliu/reşedinţă la/de la locul de muncă, închirierea sau cumpărarea, cu prioritate, a unei locuinţe din fondul de locuinţe sociale al administraţiei publice.

    Militarii invalizi şi civilii invalizi beneficiază şi de acordarea unei indemnizaţii lunare de invaliditate, astfel: pentru gradul I de invaliditate, două câştiguri salariale medii brute; pentru gradul II de invaliditate, 1,5 câştiguri salariale medii brute; pentru gradul III de invaliditate, un câştig salarial mediu brut. Cei încadraţi în gradul I de invaliditate beneficiază şi de o indemnizaţie lunară pentru însoţitor, egală cu câştigul salarial mediu brut.

    Actul normativ mai prevede că personalul participant rănit în cadrul acţiunilor militare, misiunilor şi operaţiilor, precum şi cel care a dobândit afecţiuni fizice şi/sau psihice ca urmare a participării la acţiuni militare beneficiază, pe lângă celelalte drepturi stabilite conform legii, de o indemnizaţie lunară în cuantum de două câştiguri salariale medii brute.

    Personalul participant care a dobândit calitatea de ‘Veteran din teatrele de operaţii’ şi care nu este invalid, rănit ori nu a dobândit afecţiuni fizice şi/sau psihice în urma participării la acţiuni militare, misiuni şi operaţii, beneficiază de următoarele drepturi: dreptul de a purta uniformă militară, după trecerea în rezervă sau în retragere; o sumă forfetară lunară, neimpozabilă, în procent de 25% din salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plată, pentru personalul în activitate; o indemnizaţie lunară, neimpozabilă, în valoare de 1.000 de lei, după trecerea în rezervă sau retragere.

    Legea prevede şi drepturile urmaşilor celor decedaţi ca urmare a participării la acţiuni militare, misiuni şi operaţii. De asemenea, actul normativ conţine reglementări privind participarea la activităţi festive sau comemorative.

    Actul normativ intră în vigoare la 180 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial, iar la data intrării în vigoare se abrogă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006.

    Sursa Agerpres

  • Legea pentru recunoașterea drepturilor veteranilor din teatrele de operații, adoptată de Parlament

    Legea pentru recunoașterea drepturilor veteranilor din teatrele de operații, adoptată de Parlament

    Lege pentru recunoașterea drepturilor veteranilor din teatrele de operații, răniților, invalizilor și urmașilor eroilor căzuți la datorie a fost adoptată, marți, în Parlament, anunță Ministerul Apărării Naționale (MApN).

    Ministerul Apărării Naționale a sprijinit, prin structurile sale competente, procesul de elaborare a acestui proiect legislativ, prin care sunt recunoscute meritele militarilor români participanți la misiuni externe în dezvoltarea relațiilor internaționale și a parteneriatelor strategice ale României., potrivit sursei citate.

    În procesul de elaborare a textului noii legi, Ministerul Apărării Naționale a susținut extinderea ariei de aplicabilitate a actului normativ personalului din toate instituțiile din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională.

    Prin adoptarea acestei legi, România se aliniază altor state care promovează un cadru legislativ coerent pentru recunoașterea meritelor veteranilor din teatrele de operații și personalului participant la misiuni și acțiuni militare pe teritoriul național și aplicarea de măsuri active în sprijinul răniților sau celor care au devenit invalizi în urma participării la astfel de acțiuni, precum și urmașilor celor căzuți la datorie, precizează MApN într-un comunicat de presă.

    Sursa: MApN

  • HG privind drepturile personalului militar şi civil participant la misiuni în afara ţării

    HG privind drepturile personalului militar şi civil participant la misiuni în afara ţării

    Guvernul României a adoptat în ședința de guvern de luni, 20 ianuarie, Hotărârea de Guvern care stabilește creșterea cuantumului diurnelor pentru personalul militar şi civil participant la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, ca urmare a asumării acestei măsuri de premierul României, Ludovic Orban, și de ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, la începutul mandatului.

    În acest mod se vor pune în practică prevederile art. 26 din Legea nr. 121/2011 și se va asigura un tratament echitabil în acordarea drepturilor reglementate în proiect pentru toate categoriile de personal din cadrul sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională, care participă la aceleași tipuri de misiuni și operații sau la unele similare, în afara teritoriului statului român.

    Aplicarea actului normativ nu necesită alocarea unor sume suplimentare, fondurile încadrându-se în limitele aprobate anual prin bugetele instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

    Conform noii HG, personalul participant la misiunile şi operaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) – c) din Legea nr. 121/2011 (misiuni de apărare colectivă, de răspuns la crize și misiuni de pace) privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu completările ulterioare, denumit în continuare personal, beneficiază de diurnă în valută în următoarele cuantumuri:
    a) ofițerii – 140 de euro/zi/persoană;
    b) maiștrii militari, subofițerii, agenții de poliție și agenții de poliție penitenciară – 130 de euro/zi/persoană;
    c) alte categorii de personal – 120 de euro/zi/persoană.

    Totodată, personalul participant la misiunile şi operaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 121/2011 (misiuni cu caracter umanitar), cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de diurnă în valută în următoarele cuantumuri:
    a) ofițerii – 70 de euro/zi/persoană;
    b) maiștrii militari, subofițerii, agenții de poliție și agenții de poliție penitenciară – 65 de euro/zi/persoană;
    c) alte categorii de personal – 60 de euro/zi/persoană.

    Anterior adoptării acestei Hotărâri de Guvern, cuantumurile diurnei în valută de care beneficia personalul român în temeiul HG nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar (diurnă de categoria I), cu modificările și completările ulterioare, erau mai mari decât cele ale personalului militar și civil participant la misiunile şi operaţiile în afara teritoriului statului român. Astfel, în Afganistan, potrivit HG nr. 518/1995, diurna de categoria I pentru personalul român este în sumă de 120 USD/zi, în timp ce un soldat primește, în prezent, 35 EUR/zi, iar un ofițer 45 EUR/zi, cu posibilitatea majorării acesteia cu 100%, conform Hotărârii Guvernului nr. 1086/2004.

    Adoptarea Hotărârii de Guvern de astăzi a ținut cont și de faptul că, în ultima perioadă, contextul de securitate din teatrele de operații în care desfășoară misiuni personalul român s-a modificat semnificativ, riscurile la care sunt supuși aceștia crescând.

  • CSAT, măsuri care privesc apărarea şi securitatea ţării

    CSAT, măsuri care privesc apărarea şi securitatea ţării

    În şedinţa CSAT de
    miercuri, 19 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a vorbit despre o serie de măsuri importante care privesc apărarea
    țării și securitatea națională.


    Prima chestiune pe care
    aș menționa-o puțin mai în detaliu este aprobarea Planului de înzestrare a
    Armatei României pentru perioada 2019-2028. Acest proiect a fost aprobat și
    obiectivul fundamental al acestui proces de înzestrare constă în dotarea structurii
    de forță cu tehnică și echipamente militare performante, compatibile cu
    echipamentele NATO. Programele de înzestrare care asigură interesele de
    securitate ale statului român se referă în principal la următoarele:
    transportoare blindate pentru trupe, autoturisme de teren blindate și
    neblindate de tip ușor, avionul multirol al Forțelor Aeriene, sistemul de
    rachete sol-aer cu bătaie mare, vânătorul de mine, corveta multifuncțională,
    elicopterele de transport personal și cele echipamente cu sisteme de salvare,
    evacuare medicală a spus preşedintele Klaus Iohannis.




    Totodată, în CSAT am aprobat forțele și mijloacele care se
    trimit anul viitor, în 2019, în misiuni și operații în afara teritoriului
    statului român. Astfel, avem un număr de 1.902 militari români care vor
    participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, cu 127
    mai mult decât în 2018, iar de la Ministerul Afacerilor Interne, pentru
    misiunile Uniunii Europene, OSCE, NATO și ONU, vom avea în afară 759 de
    militari și polițiști în misiuni


    Vom participa în continuare cu forțe și mijloace la operația
    NATO din Afganistan, Operația Resolute Support Mission, și vom menține
    contribuția națională la asigurarea prezenței înaintate consolidate a NATO în
    cadrul grupului de luptă dislocat în Polonia, concomitent cu menținerea participării
    la operațiile aliaților din teatrul de operații din Balcanii de Vest




    Ca un element de noutate, pe care vreau să îl menționez, în anul
    2019, România va participa cu un detașament de elicoptere militare la misiunea
    multidimensională integrată ONU de stabilizare din Republica Mali, desfășurând
    operații de evacuare medicală, transport de trupe și echipamente și de
    asigurare a suportului logistic necesar personalului ONU dislocat în această
    țară

  • Misuni ale Armatei Române în Qatar

    Misuni ale Armatei Române în Qatar

    Plenul comun al Parlamentului a aprobat luni, după prezentarea unei scrisori a preşedintelui Klaus Iohannis, participarea forţelor Armatei şi ale MAI la misiuni şi operaţii în afara României în anul 2019, informează Agerpres.


    Potrivit scrisorii preşedintelui României, continuarea participării forţelor armate ale României la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român constituie o componentă importantă a consolidării profilului strategic al României în cadrul comunităţii internaţionale.



    Având în vedere că în pachetul de forţe ale Armatei României care pot fi puse la dispoziţie în vederea participării forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2019 sunt incluse şi forţe care participă în cadrul Coaliţiei Internaţionale anti-ISIL/Daesh, condusă de SUA, şi ca urmare a extinderii misiunilor de supraveghere şi pe teritoriul statului Qatar, în temeiul şi în condiţiile art. 7 alin. 2 din Legea 121/2011, solicit Parlamentului României să aprobe extinderea ariei de dislocare a acestor forţe prin includerea a teritoriului statului Qatar, se mai menţionează în scrisoarea preşedinteului Iohannis.



    Conform aceleiaşi surse. ‘Ministerul Apărării Naţionale va încheia memorandumuri de înţelegere cu partenerul american şi cu alte state membre ale Coaliţiei Internaţionale anti-ISIL/Daesh, care îşi exprimă dorinţa de a sprijini forţele române în teatrele de operaţii. Personalul participant la operaţii în afara teritoriului naţional în anul 2019 va avea dotarea tehnică şi armamentul necesare îndeplinirii misiunilor specifice fiecărui teatru de operaţii, iar fondurile financiare sunt asigurate din bugetele alocate Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Afacerilor Interne pentru anul 2019.

  • CSAT a aprobat forţele armate pentru misiuni în străinătate în 2019

    CSAT a aprobat forţele armate pentru misiuni în străinătate în 2019

    Miercuri,
    27 iunie a.c., a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de
    Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis.




    În
    cadrul ședinței CSAT, membrii Consiliului au analizat şi aprobat, totodată,
    forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea
    la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2019.
    Comparativ cu anul 2018, acestea sunt mai mari cu 305 militari din Armata
    României, ceea ce reprezintă o creştere de 11,7%.


    Astfel, Armata României va
    participa cu un efectiv de 2.098 militari și civili la misiuni şi operaţii în
    afara teritoriului statului român, iar Ministerul Afacerilor Interne va
    participa cu 932 militari și polițiști.

  • Ziua NATO în România

    Ziua NATO în România

    România, membră a Alianţei Nord-Atlantice din martie 2004, marchează, în prima duminică a lunii aprilie, Ziua NATO. În acest an, ceremonii militare au fost organizate cu acest prilej, pe 2 aprilie, la Bucureşti, în marile oraşe şi în garnizoanele locale. Într-un mesaj, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că România va continua să-şi întărească profilul credibil strategic în interiorul Alianţei şi îşi va respecta în totalitate angajamentele asumate. Iar ca argument şeful statului a amintit alocarea, din acest an, a 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare – cea mai mare creştere bugetară în acest domeniu de la aderarea la NATO.



    “Alianţa a oferit României democratice şansa de a-şi valida ireversibil vocaţia democratică şi pro-occidentală. Parteneriatul Strategic cu SUA, apartenenţa la NATO şi la UE sunt fundamentele politicii noastre externe, iar construcţia României puternice în Europa şi în lume este strâns legată de acestea. Apărarea colectivă aliată înseamnă, astăzi, mai mult decât oricând, conştientizarea faptului că securitatea fiecărui stat poate fi asigurată mai eficient împreună decât separat”, a mai spus preşedintele.



    Şi Ministerul de Externe a evidenţiat că România rămâne un contributor semnificativ în Alianţă, prin participarea directă la gestionarea provocărilor de securitate din regiune. România acordă o atenție specială consolidării NATO, pe baza unei relații trans-atlantice puternice, și va continua să participe activ la formularea și implementarea politicilor aliate. Deciziile adoptate la Summit-ul de la Varșovia, din iulie 2016, confirmă rolul cheie al NATO în actualul context internațional, marcat de incertitudine și numeroase provocări”, se arată într-un comunicat al Ministerului.



    “Progresele semnificative obținute în implementarea acestor decizii, se mai precizează în document, evidențiază determinarea și capacitatea statelor membre de a răspunde tuturor acestor provocări, indiferent de tipul lor sau de zona de proveniență.” Sunt amintite şi contribuțiile la implementarea prezenței aliate înaintate în zona Mării Negre, precum și în Polonia, participarea românească la operațiile și misiunile NATO, cum este cea din Afganistan, sau sprijinul acordat Ucrainei, Georgiei, Republicii Moldova și țărilor partenere din Balcanii de Vest — toate dovezi că România își îndeplinește fără ezitare angajamentele asumate în cadrul NATO, conform principiilor fundamentale ale solidarității aliate și împărțirii echitabile a responsabilităților între statele membre.

  • Retrospectiva săptămânii 03/02-09/02/2013

    Retrospectiva săptămânii 03/02-09/02/2013


    Legea bugetului de stat şi cea a asigurărilor sociale au fost aprobate de Parlament

    După mai multe zile de dispute intense între Putere şi Opoziţie, Legislativul a adoptat, joi, proiectul legii bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat pe 2013. Bugetul este fundamentat pe o creştere economică de 1,6%, o inflaţie medie anuală de 4,3%, un curs mediu de 4,5 lei/euro şi un deficit bugetar de 2,1% din PIB. Premierul Victor Ponta a declarat că este cel mai bun buget posibil, în timp ce opoziţia acuză că acesta este unul al sărăciei. Conform prognozei specialiştilor BNR, creşterea economiei româneşti va fi în 2013 de circa 1,5%, estimare care coincide cu cea a FMI. BNR atrage atenţia că puterea leului depinde, în următoarea perioadă, de situaţia monedei unice europene, de producţia agricolă, dar şi de reformele structurale, puse însă sub semnul incertitudinii de către Mugur Isărescu, din cauza problemelor sociale, politice şi tehnice pe care le presupun.


    Parlamentul de la Bucureşti dezbate priorităţile legislative pentru 2013

    A început prima sesiune ordinară din acest an a Parlamentului de la Bucureşti. Printre priorităţi se numără revizuirea Constituţiei, reorganizarea teritorială sau adoptarea statutului parlamentarilor. Modificarea legii fundamentale a statului ar clarifica, printre altele, atribuţiile preşedintelui şi ale Curţii Constituţionale. În ceea ce priveşte statutul parlamentarilor, dezbaterile pe această temă au fost amânate cu o săptămână. Ele s-au blocat la un articol care prevede că parlamentarii declaraţi incompatibili de ANI îşi pot pierde mandatul dacă nu contestă decizia în instanţă în termen de 15 zile. Şeful statului a retrimis acest proiect Legislativului pentru neclarităţi constatate în ceea ce priveşte incompatibilitatea sau conflictul de interese. Cea mai discutată lege se anunţă a fi cea a reorganizarii teritoriale. Varianta USL (la guvernare) presupune opt regiuni de dezvoltare, în timp ce PDL (opoziţie) doreşte ca cele 40 de judeţe actuale să fie înlocuite cu opt judeţe mari.



    CE decide reluarea platilor catre Romania pentru POSDRU


    Reprezentanţii UE au deblocat Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), în urma recentei misiuni de audit. Plăţile aferente POSDRU au fost suspendate în vara anului trecut pentru nereguli identificate în atribuirea anterioară şi derularea unor proiecte. CE va relua plăţile către România pentru cererile de rambursare transmise în decembrie 2012, în valoare de 148 de milioane de euro. La cinci ani de la aderarea la UE, România ocupă ultimul loc dintre cele 27 de state comunitare în ceea ce priveşte atragerea banilor europeni. Până la sfarşitul lunii ianuarie, Bucureştiul a atras fonduri în valoare de 2,2 miliarde din totalul de 19,2 miliarde de euro alocate ţării noastre, de către Bruxelles, în perioada 2007-2013.


    Executivul român aprobă strategia de privatizare a companiei CFR Marfă


    Guvernul român a dat undă verde strategiei de privatizare a companiei CFR Marfă, aprobată anterior de CSAT. Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a explicat că va fi vorba de o privatizare cu un investitor strategic, cu o garantie de participare la licitaţie de 10 milioane de euro, suma care reprezintă 17% din valoarea nominală a acţiunilor CFR Marfă. Prioritară rămâne plata la zi a salariilor, prin eficientizarea companiei. CFR Marfă are datorii si pierderi de sute de milioane de euro. Privatizarea companiei face parte din măsurile asumate de guvern în acordul preventiv încheiat cu FMI în 2011.


    Dispută diplomatică între Bucureşti şi Budapesta


    Scandalul aşa-zisului steag secuiesc a provocat schimburi de replici între România şi Ungaria. Situaţia a fost calmată, joi, într-o convorbire telefonică, de ministrul român de de externe, Titus Corlăţean şi omologul său maghiar, Janos Martonyi. Cei doi au stabilit că, pentru o bună cooperare, trebuie evitată escaladarea atitudinilor şi declaraţiilor publice din cele două ţări. Disensiunile au intervenit după ce secretarul de stat din MAE maghiar, Nemeth Zsolt, a îndemnat primarii din Ungaria să afişeze în semn de solidaritate aşa-zisul drapel al Ţinutului Secuiesc (zona din centrul Romaniei în care este concentrată comunitatea maghiară), după ce autoritatile române au interzis arborarea acestuia pe clădirile publice. Declaraţiile oficialului ungar în favoarea autonomiei teritoriale a comunităţii maghiare din România, urmate de o luare de poziţie similară a ambasadorului ungar la Bucureşti, au fost dezavuate de autorităţile române.




    CSAT aprobă participarea forţelor armate române la misiuni şi operaţii în afara României

    CSAT a aprobat participarea a peste 2000 de militari romani la misiuni şi operaţii în afara României. Totodată, Consiliul a decis trimiterea unui contingent de 10 militari, instructori şi personal de stat major, la misiunea UE de instruire din Mali, fosta colonie franceza din nordul Africii. În urmă cu o luna, Franţa a declanşat o ofensivă militară în această ţară, în sprijinul forţelor maliene. Cei 4.000 de militari francezi angajaţi în operaţiunea lansată la 11 ianuarie urmează să se retragă în martie, iar ştafeta va fi preluată, ulterior, de state africane, au precizat autorităţile de la Paris.