Radio România Internațional

Tag: misuri

  • Misuri contra a zñiiloru fapti di xeri

    Misuri contra a zñiiloru fapti di xeri

    Dalga di câñinâ ți aduți zñie tu Românie nica ditu meslu cirișaru va s-tragâ, preayalea-ayalea, sh-aestu lucru va s-facâ tu nai ma marea parti ditu vâsilie. Oamiñilli va s-poatâ sâ-și yinâ tu ori dupâ temperaturli multu analti, disconfortul termic multu mari ş-nopţâli tropicali ți țânurâ aproapea tutâ veara. Dipu ș-ași, kirolu s-aspuni ma câldârosu di cumu easti di-arada, iara ploiurli suntu pțâni.
    Meteorologlu Iris Răducanu: „Tu dzuua di ñiercuri va s-facâ nica câroari mari tu reghiunili ditu ascâpitatâ, aclo iu, local, va s-facâ nica câñinâ, disconfortul termicu va s-hibâ mari ș-temperaturli maximi va s-hibâ pânâ di 35°. Tu notlu a vâsilillei, kirolu va s-hibâ, di arada, instabil ş-va s-facâ cându ș-cându ploai, cu kiritu, iara vimtul va s-mutâ di oarâ-oarâ.”

    Instabilitati va s-facâ ș-tu notu-ascâpitatâ, niheamâ tu apiritâ, tu munti ş-pi locări cama pțâni tu chentru ș-tu arațili. Dupâ trei meși câldâroși ș-cu xeri, cum va s-facâ kirolu tu meslu yizmâciuni? Diznău nâ dzâți Iris Răducanu: „patruli stâmâni ți va s-yinâ va s-hibâ cu temperaturi ma analti di cumu fați di arada kirolu tu aestu mesu, ma multu tu reghiunili ditu ascâpitatâ și notu, iara ploiuri va s-facâ pțâni.”
    Debitlu ali Dunâ tu intrata tu Românie easti niheamâ pisti giumitati ditu media multianualâ, iara pi 42 di sectoari ditu ațeali 120 ți furâ mutriti, apa easti sum minimlu di cari easti ananghi – uidisitu cu Administraţia a Apiloru Români.

    Tu ți mutreaști arâurli ditu nuntrul a vâsilillei, di itia a câninâllei ş-că nu avurâ ploiuri, dauâ cursuri di apâ ditu notu sâ strikirâ di dipu. Tu cama di 600 di localităţ ditu vâsilie, ma multu ditu apiritâ, alimentarea cu apâ easti ndauâ sâhăț dânâsitâ. Tu alti aproapea 300, niracordati la sistemi chentralizati, fântâñli s-astrikirâ. La aesti lucri slabi, s-adavgâ aprinderli di vegetație tu giudețili ditu Vâlcea ş-Vaslui. Mași tu Vaslui, vârâ 270 di ihtări di iarbâ uscatâ s-apreasi tu dzâlili ditu soni, pompierlli militari vinirâ ta s-astingâ 25 di foduri. Elli lâ feațirâ tâmbihi a oamiñiloru s-mindueascâ că foclu tu kiro di câñinâ ş-cu multi ierghi uscati, ascapâ di sumu control ică tu condiţii di vimtu vârtosu, ș-poati s-hibâ unu piriclliu ti sânâtatea ş-tamamu ș-ti bana a oamiñilor ș-a prăvdzâloru ș-poati s-aducâ zñii multu mări.

    Tu agriculturâ, fermierlli s-andregu ti unu nău anu agricolu, ama xerea di veara aesta lâ adusi multâ zñie.
    Zñiili mări ditu Românie va s-dukeascâ tu tutu continentul evropean – deadirâ tu șteari analișțâlli di la Reuters. Ei minduescu că, România, ți s-astrițea cu Franţa ti titlul di nai ma marli producâtoru di misuru ditu UE, di itia a dăldzâloru di xeri ş-câñinâ, poati s-aibâ estanu unâ producție ma ñicâ cu 30%. Easti unâ mari zori sâ seamiñi misuru tu unu cireapu. Easti unlu ditu nai ma grealili sezoani ți li avurâ fermierlli româñi – dzâsi unlu ditu analișțâ.
    Ministerlu a Agriculturillei di București dzâsi că pritu misurli la cari s-minduescu, pi ninga pâradzlli ți va lâ si da, va s-facâ și scutearea a ratilor ti agricultori ditu dzuua di 1 di yizmâciuni.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Holocaust — Promovarea a ndrepturlor și libertățlor fundamentale, tinisearea a avrlui istoric și akicăsearea a cauzilor a niscăntoru ahtări atrocităț nă da asigurări că ahtări crime contra umanittatillei nu mata va s’facă vărnăoară, diclară marță prezidintulu ali Românie, Klaus Iohannis, la ceremonia consacrată ti Dzuua Internațională di Comemorare a Holocaustului. El cundille că exacerbarea antisemitismului, xenofobiillei, intoleranțăllei, rasismului și discriminarillei, minduita ti reabilitare a criminalilor di polimu, cum și trădzearea mănă di la valorli supreme ale umanitati poati s’aducă diznău experiențele tragice ale istorie. Prezidentulu ali Românie adusi aminti că, pi geadeili e Bucureștiului, tru yinaru 1941, criminalii vandalizară și apreasiră sinagogi, aspulbirară mirili a ñilli di oamiñi fără căbati pritu nai ma lăhtăroasi trăñipseri, tuti aesti orori eara parte ditu unu plan diabolic di exterminare tru masă. Pandemia di COVID-19 u criscu virulența a atacurilor antisemite și adră unu cadru care dusi la arăspândirea a teoriilor conspirațiillei și a dizinformarillei, spusi prezidentulu Iohannis. (…) Tu arada-a lui, premierul Nicolae Ciucă, prezentu la ţeremonie, spusi că Holocaustul easti un capitol ntunicat” ali istorie, arătânda că nu lipseaşi agărşeari și minimalizat. El feaţi tiñie a victimilor Holocaustului și prezentă contribuția a comunitatillei uvriești la dizvoltarea a Româniillei.



    Ucraina — Ucraina ș’perfecționeadză planurle di rezervă tră iţi posibil scenariu ică acțiune rusă. Tru ună diclarație tră Radio România, vicepremierul tră integrarea europeană și euro-atlantică ali Ucraină, Olha Stefanishyna, u spusi volea vărtoasă a popului tră aderarea a văsiliilei a lor la NATO. Tră noi easti crucial s’vidim că yinitoarili jglioati a aderarillei a văsiliillei a noastră la NATO s’concretizeadză, cu ucazea a yinitorlui summit. Cara documentul a summit-ului nu includi mențiuni ti yinitoarea aderare a Ucrainăllei, aestu va s’hibă echivalentul a căftarilei ali Rusie ta s’dănăsească tindearea NATO”, spusi oficialu ucrainean. Luni, situația cauzată di acțiunili fuviroasi ali Rusie tru viţinătatea ali Ucraină și a regiunillei Amarillei Lae fu inclusă tu arada a dzuuăllei di lucru a Consiliului Afaceri Externe di Bruxelles. Ministrul român di externe Bogdan Aurescu lă pripusi a omologilor a lui s’acaţă tu isapi posibilitatea ti organizarea a unei andamusi a Consiliului Afaceri Externe la Kiev, ca expresie a solidarittatillei UE cu Ucraina. El năpoi spusi simasia ti ndruparea mutrinda anvărtusearea a reziliențăllei Ucrainăllei și a altor parteneri estiţ, cum și criștearillei implicarillei UE ti aflarea di soluții politiţi la conflictili prilundziti ditu regiunea Ali Amarea Lae.



    Misuri – Guvernul di București adoptă, marță, un mănuclliu di misuri tră ndruparea a cetățenilor și a economiillei, țănearea a locurlor di lucru și asiguripsearea a unei activitati economiţi competitive, dimăndă premierlu Nicolae Ciucă. Misurle va s’hibă aplicati tru şcurtu și marţu. Vărnu nu va s’păltească ma multu di 0,16 euro/kWh energie electrică și 0,06 euro/kWh gaz natural, cari ţi s’hibă consumlu. Consumatorii casniţ cu energie electrică di până la 500 kWh ică 300 di metri cubi di gaze naturale va s’păltească 0,14 euro/kWh tră energie electrică și anvărliga di 0,04 euro tră gaze naturale, taxe incluse, exighisi Ciucă. Tră consumatorlli noncasniţ, IMM-uri și industria alimentară, păhadzlli va s’hibă plafonaţ la 1 leu/kWh tră energie electrică și 0,07 euro/kWh tră gaze naturale.



    Coronavirus — 114.000 di doze di vaccin di la Compania Pfizer BioNTech tră vaccinarea a cilimeañilor cu ilikia anamisa di 5 și 11 ani agiumsiră marți tru România. Vaccinarea aliştei grupe di ilikii va s’ahurhească ñiercuri. Tru aestu kiro, rata di incidență a Covid-19 creaşti ma largu tru România. Nai ma mari numir di năi infecții fu confirmat tru zona București-Ilfov, iu căftareaa di testare easti mare. Tră s’apăndăsească cât ma curundu aluştoru căftări, Ministerlu a Sănătatillei apufusi dişcllidearea-a 28 di centre di testare. Un total di 19.685 di cazuri năi di infecție cu SARS-CoV-2 tru 24 di săhăţ fură raportate marță, deadunu cu 44 di decese. 650 di persoane sunt la terapie intensivă.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID-19. Cama di 4.100 di cazuri năi di COVID-19 și 16 di decesi asociati fură raportati luni dit aproapea aţeali 30.700 di testi. Nai pțăn 400 di pacienți suntu la tearapie intensivă. Tru 11 di căsăbadz rata di infectare cu COVID-19 easti cama di 3 la nille, tu capitala București și giudeţlu Ilfov dit sud tora pe lista galbenă, pi ningă Cluj (nord-vest), cu rate di cama di 2 la nille. Tu aistu kiro, rata di vaccinare armâne scădzută. Maş 2.700 di persoane feaţiră prima doză tru 24 săhăţ ditu soni, di aproapea 3 ori sum media a dzăliloru ditu soni. Până tora, aproapea 42% dit populație ari faptă nai ma pţănu ună doză di vaccin. Arăspândirea a variantăllei Omicron declanșă unu şingiru di misuri di protecție 160 di centre di evaluare tru ambulatoriu va s’hibă opearaționale ahurhinda cu aestă stămână, tra s’ñicureadză zorea ţi easti băgată pi spitali.



    TOC. Consiliul a Băncăllei Naţionali a Româniillei poate s’apufusească adză criştearea ma largu a ratăllei mutrinda toclu di politică, aflatu tru aestu kiro la 1,75% tru an. Criștearea easti aștiptată, avânda tru videală creastirea a ratei inflația tru România și tru xinătati. Rata a toclui di politică monetară fu majorată atea ditu soni oară tru brumaru, ama maş cu 0,25%, aţea ţi easti ma pțănu andicra di s’aștipta analiștilli.



    DIPLOMAȚIA. Ministrul di externe ali Românie, Bogdan Aurescu, avu muabeţ adză București cu omologlu a lui pakistanez Makhdoom Shah Mahmood Hussain Qureshi. Vizita s’ţăni tru contextul a evoluțiilor pozitive ditu soni tru ligăturli bilaterale, inclusiv agiutorlu datu di Islamabad tra gaereţli fapti di autoritățlor române tra s’lli scoată cetățeanilli români și aliaț, cum și a 156 di cetățeni afgani vulnearabili dit Afganistan tru agstu și yismăciuni 2021. Aţelli 2 oficiali va să zburască ti hălăţli di anvărtuşeari a ligăturloru bilatearale, ti făţeari ma sănătosu dialoglu politic și cooperarea economică. Un acordu di coopearari anamisa Camera di Comerțu și Industrie a Româniillei și Asociația Camerelor di Comerțu și Industrie dit Pakistan, cum și un acordu-cadru mutrinda alăxerli di studență ntră Universitatea Politehnică di București și Universitatea dit Islamabad suntu ndauă dit documentili simnate tru cadurlu aluştui evenimentu a vizităllei.



    MUABET. Adză s’tănu muabeţ Geneva, Elveția, di oficialli americani și ruși tu ligătură cu catandisea dit Ucraina. Părțăli spusiră că au rezerve tu ţi mutreaşti agiundzearea la un compromis potențial. Rusia declară viniri că nu va s’tragă mănă la zorea băgată și feaţi timbihi că muabeţli pot s’hibă curmati, kiro tu cari Washingtonlu spusi că nădiili di sucţesu suntu multu scădzute. Muabeţli s’ţănu tu hăvaia-a găilipserloru tu ligătură cu anvărtuşearea militară ali Rusie aproapea di sinurlu cu Ucraina și asparizma că Moscova poati s’atacă diznău văsilia, după ţi aputrusi şi aliki Crimeea tru 2014. Ucraina caftă aderarea la NATO, ama Moscova caftă garanții că NATO nu nu va s’ducă ma largu cu tindearea cătă apirită. Dupu andamasea di Geneva va s’aibă muabeţ stămâna aeasta anamisa di oficialii ruși și NATO di Bruxelles, kiro tu cari ună andamasi ali OSCE cari va s’tănă Viena easti programată, tutu aşi, s’aibă tu amprotusa catandisea ditu Ucraina.


    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala