Şeful Biroului pentru Imigrări al Judeţului Ialomiţa, în sudul României, comisar-şef Rareş-Gabriel Bulimej, a fost reţinut de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru luare de mită în formă continuată. În acest dosar a fost pus sub acuzare şi un agent de poliţie din cadrul Direcţiei pentru Imigrări a Municipiului Bucureşti, pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă. Procurorii DNA au transmis că, în perioada 2022 – 2023, Bulimej ar fi acceptat de la poliţistul bucureştean promisiunea primirii unor sume de bani în schimbul urgentării mai multor programări ale cererilor de depunere a avizelor de muncă sau de angajare pentru cetăţeni străini din ţări extra europene şi, implicit, pentru grăbirea soluţionării acestora şi pentru eliberarea în mod preferenţial a avizelor, pe numele şi pe seama mai multor societăţi comerciale. Bulimej ar fi acceptat cu titlul de mită suma de 43.400 de euro pentru a urgenta soluţionarea a 63 de cereri de angajare pentru cetăţenii din state asiatice. Comisarul şef este acum propus pentru arestare preventivă timp de 30 de zile.
Majoritatea agenţilor economici din Arad, care fac angajări şi au publicat posturile vacante oferă salarii nete între 3.700 şi 6.200 de lei, transmite Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Potrivit aplicaţiei online de mediere a locurilor de muncă de pe pagina mediere.anofm.ro, în judeţul Arad, aflat în vestul României, 123 de agenţi economici aveau 976 de posturi vacante. În prezent, cel mai mare angajator este un producător de material rulant, care are disponibile sute de posturi. Sudorii angajaţi aici, pentru care sunt 110 posturi libere, sunt plătiţi cu salarii nete cuprinse între 4.000 şi 6.200 de lei, în funcţie de experienţă. Aceeaşi companie mai oferă 80 de posturi de lăcătuş, plătite cu salarii cuprinse între 3.700 şi 5.500 de lei, dar şi 50 de posturi pentru muncitori necalificaţi în asamblarea pieselor, plătite cu salarii nete cuprinse între 3.700 şi 5.000 de lei.
Printre cei care pot obţine salarii nete mari sunt bucătarii – 5.000 lei, tâmplarii – între 4.000 şi 6.000 lei, strungarii – între 3.700 – 5.700 de lei sau muncitorii în construcţii – 5.000 lei. Industria auto din judeţ, care la începutul anului făcea disponibilizări, oferă acum câteva sute de locuri de muncă, însă majoritatea companiilor nu precizează salariile. Cele care oferă această informaţie arată că venitul net poate fi cuprins între 4.000 (800) şi 5.000 de lei. Totodată, şoferii pot câştiga lunar 3.300 lei net, lucrătorii din fabricile de textile şi cei care lucrează în salubritate – 3.800 lei. Cele mai mici salarii publicate de angajatorii din Arad pornesc de la 2.500 de lei net, pentru operatori deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie. Rata şomajului în judeţ este de 1,6%.
IT-ul este domeniul în care aşteptările salariale ale angajaţilor din România au crescut cel mai mult în ultimul an, la 10.000 de lei lunar, în medie, arată o analiză publicată de platforma de recrutare online eJobs. Media salarială în acest sector este, în prezent, de 7.000 de lei, net, pe lună. Potrivit eJobs, de la începutul anului şi până acum, aproape 20.000 de joburi noi au fost scoase în piaţă pentru sectorul IT, în scădere cu aproximativ 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cele mai mari salarii pentru specialiştii care nu ocupă şi funcţii manageriale sunt pentru arhitect IT – 15.000 de lei, dar cu aşteptări medii de 20.000 de lei, software developer – 8.300 de lei (cu aşteptări care urcă până la 11.000 de lei), data engineer – 8.500 de lei (şi aşteptări de 11.000 de lei) sau full stack developer – 8.000 de lei vs. aşteptări de 10.000 de lei pe lună. În prezent, pe eJobs.ro sunt disponibile 24.000 de locuri de muncă, din care 2.000 sunt în domeniul IT.
Aproape 100 de persoane au decedat în ultimii 5 ani în urma unor accidente de muncă petrecute în judeţul Vrancea, în sud-estul României, potrivit unui raport al Inspectoratului Teritorial de Muncă. În perioada menţionată, aici au avut loc 629 de evenimente la locul de muncă soldate cu 658 de răniţi. În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că a fost vorba despre un accident de muncă în cazul a 309 victime, restul de 349 fiind încadrate ca accidentaţi uşor sau în afara muncii.
Potrivit ITM Vrancea, 98 de victime ale accidentelor de muncă au decedat, iar alte 8 persoane au rămas invalide ca urmare a accidentelor suferite. Cele mai frecvente domenii de activitate în care s-au produs evenimentele au fost construcţii de clădiri – 75 de evenimente, agricultură, vânătoare şi servicii conexe – 35 de evenimente, silvicultură şi exploatare forestieră – 30 de evenimente, comerţ – 40 de evenimente, transporturi terestre – 35 de evenimente, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 16 evenimente. În acelaşi raport, ITM Vrancea mai arată că, în cadrul controalelor efectuate, inspectorii de muncă au avut parte de o colaborare precară mai ales cu angajaţii societăţilor controlate, care au refuzat de multe ori să ofere date de identitate sau au declarat date false sau chiar au fugit de la locul de muncă în timpul acţiunilor de verificare.
