Radio România Internațional

Tag: miting

  • Retrospectiva săptămânii 07 – 12.08.2023

    Retrospectiva săptămânii 07 – 12.08.2023

    10 august, după cinci ani


    Asociatii civice
    din Romania au organizat, joi, in fata sediului guvernului, un protest pentru a
    cere judecarea de urgenţă a jandarmilor vinovaţi pentru violenţele de la
    mitingul antiguvernamental din 10 august 2018,
    având în vedere că mai sunt doar trei ani până la prescrierea faptelor,
    iar vinovaţii ar putea să scape de pedeapsă. Marti, Parchetul General a
    anunțat, la cinci ani de la data violenţelor, trimiterea în judecată a 16
    ofiţeri şi subofiţeri din jandarmerie, printre care şefii dispozitivului de
    intervenţie de atunci la protestul de la București. Potrivit rechizitoriului
    intocmit de procurorii militari, intervenţia în forţă a jandarmilor împotriva
    întregii mase a protestatarilor din faţa sediului guvernului a fost nelegală şi nejustificată. Totodată,
    folosirea de către forţele de ordine a unor dispozitive din dotare poate fi
    considerată drept un tratament inuman şi degradant. Documentul notează că au
    existat mai multe incidente între unii protestatari şi forţele de ordine în
    urma cărora militari jandarmi şi manifestanţi au fost răniţi, suferind diferite
    leziuni, pentru unele dintre acestea fiind necesare îngrijiri medicale, însă
    situaţia din teren nu a justificat în niciun moment dispunerea unei intervenţii
    în forţă asupra întregii mase de protestatari. Procurorii militari precizează
    că marea majoritate a protestatarilor manifesta în mod paşnic, printre ei
    aflându-se femei, copii şi persoane în vârstă.



    Raport BNR asupra inflaţiei


    Banca Naţională
    a României anunță că se aşteaptă la o inflaţie uşor mai mare spre finalul
    acestui an decât anticipa cu câteva luni înainte – 7,5%, față de 7,1 procente.
    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că dau semne de încetinire atât
    creşterea economică, cât şi consumul. Mugur Isărescu: Avem
    creştere economică, însă slăbită semnificativ pentru acest an, comparativ cu ce
    credeam noi că se va întâmpla la începutul anului. Avem o majorare a ritmului
    anual al consumului populaţiei în primul trimestru. Uşor ne-a surprins şi pe
    noi. Am avut o creştere a consumului venită din venituri, dar observăm o
    atenuare a consumului. Extrem de vizibilă este această atenuare, este legată
    probabil şi de depozitele la termen ale populaţiei. Au crescut semnificativ în
    această perioadă, categoric şi datorită dobânzilor mai mari, deci, consum mai
    mic, economisiri mai mari.

    Mugur Isărescu a mai spus că România ar
    trebui să aibă o creştere economică bazată mai puţin pe consum şi mai mult pe
    investiţii, iar atragerea fondurilor europene este esenţială din acest punct de
    vedere. Totuşi, adaugă oficialul BNR, prognoza Băncii Centrale este influențată
    de incertitudini, iar una dintre ele este programul de taxare pe care îl ia în
    calcul Coaliția la guvernare PSD-PNL. Aceasta anunță, în principal, tăieri de
    cheltuieli în zona bugetară și accize pe vicii și dă asigurări că nu va veni cu
    noi taxe.



    Prețul
    energiei – plafonat


    Preţurile la
    energie vor fi plafonate în această iarnă, aşa cum s-a întâmplat şi în sezonul
    trecut – a dat asigurări, joi, premierul român, Marcel Ciolacu. Acesta a cerut
    ministerelor de resort să se pregătească din timp pentru iarna care va urma şi,
    mai ales, să se asigure că vor furniza energia populaţiei tot la preţuri
    plafonate. Ministerul Energiei trebuie să redacteze, în cel mai scurt timp,
    programul pentru iarnă şi să-l prezinte executivului. În plus, în şedinţa de
    guvern de joi a fost adoptat un act normativ care decontează unele plăţi către
    furnizorii de energie, pentru ca sistemul să funcţioneze în continuare bine.
    Amintim că presiunile apărute pe piața energiei în 2021 și în 2022 ca urmare,
    în principal, a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, au generat creșterea
    accelerată a prețurilor și au dus la implementarea unor măsuri specifice în
    majoritatea țărilor europene, în principal pentru protecția consumatorilor. În
    România, o ordonanță de urgență adoptată de guvern anunță prețuri plafonate
    între 1 ianuarie 2023 și 31 martie 2025, precum și compensarea parțială de
    către stat a facturilor la energie electrică și gaze naturale. Mai trebuie
    precizat că tot joi, executivul de la București a adoptat un act normativ care
    prevede că titularii de permise de conducere străine vor putea să preschimbe
    aceste documente cu echivalentul românesc direct, în urma susţinerii examenului
    în Romania, fără a mai fi necesare orele de şcoală auto, cum era prevăzut până
    acum.



    Românul răpit
    în Africa în 2015 se află în țară


    Iulian Gherguţ,
    românul răpit în Burkina Faso în anul 2015, a fost eliberat şi este acum în
    siguranţă în ţară, a anunţat Ministerul de Externe. Era cel mai vechi ostatic
    din Sahel, în Africa. El avea 39 de ani şi era ofiţer de securitate la o mină
    de mangan în nordul Burkina Faso, aproape de frontiera cu Niger şi Mali, când a
    fost răpit în aprilie 2015 de o grupare teroristă. MAE a creat atunci o celulă
    de criză, dar a comunicat foarte puţin despre progresele făcute pentru
    eliberarea lui. Potrivit publicației franceze La Croix, răpirea acestuia
    a fost primul act terorist comis pe teritoriul Burkina Faso, marcând intrarea
    ţării într-un lung ciclu de violenţe şi atacuri jihadiste care s-au extins acum
    pe cea mai mare parte a teritoriului.



    O victorie
    şi două egaluri pentru echipele româneşti de fotbal




    Campioana Romaniei la fotbal, Farul
    Constanța(sud-est), a castigat cu 3-0 meciul disputat, joi seara, pe teren
    propriu, cu Flora Tallinn din
    Estonia, in prima mansa a turului trei preliminar din UEFA Conference League. In aceeasi faza a competitiei,
    vicecampioana FCSB a terminat la egalitate, 0-0, partida jucata la Bucuresti cu
    danezii de la FC Nordsjaelland, iar castigatoarea
    Cupei Romaniei, Sepsi OSK
    Sfântu Gheorghe, a incheiat 1-1 jocul de pe teren propriu impotriva echipei
    FC Aktobe din Kazahstan. Partidele decisive vor avea loc
    saptamana viitoare.


  • UPDATE10 Proteste de amploare împotriva Guvernului

    UPDATE10 Proteste de amploare împotriva Guvernului

    UPDATE10



    Câteva sute de persoane s-au întors în Piaţa Victoriei, în noaptea de vineri spre sâmbătă, după ce participanţii la protest au fost dispersaţi de jandarmi cu tunuri de apă şi gaze lacrimogene.



    Jandarmii au format un dispozitiv în jurul Pieţei Victoria, iar protestatarii rămaşi s-au adunat la intrările pe principalele bulevarde. Oamenii spun că nu vor să părăsească piaţa şi că nu sunt violenţi, acuzând intervenţia în forţă a jandarmilor. În jurul Piaţa Victoriei şi în jurul acesteia se află în continuare importante forţe de ordine, inclusiv jandarmi călare.



    ——–


    UPDATE9



    Un număr de 435 de persoane au primit îngrijiri în contextul mitingului care a avut loc vineri, în Piaţa Victoriei din Capitală, potrivit unor date preliminare. Dintre acestea 45 de persoane au fost transportate la spital.



    La ora 1.00 jandarmii au intervenit pentru dispersarea unui grup de manifestanţi aflaţi pe strada Ion Mihalache, în sprijin fiind chemată şi o autospecială cu tun cu apă. În timpul intervenţiei, unii dintre protestatari au aruncat spre forţele de ordine cu obiecte contondente, dar şi cu sticle incendiare. Jandarmii au format un dispozitiv care avansează gradual, pentru a îndepărta grupul de manifestanţi de Piaţa Victoriei.



    Femeia jandarm rănită vineri în Piaţa Victoriei este internată la Spitalul Floreasca şi prezintă un traumatism şi suspiciune de fractură de coloană cervicală, anunţă Jandarmeria română.


    ——–



    UPDATE8



    Jandarmii au intervenit, vineri seară, pentru evacuarea Pieţei Victoriei, după ce membri ai forţelor de ordine au fost agresaţi de mai multe persoane. Jandarmii au intervenit cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă, apoi au pătruns în piaţă, protestatarii fiind dispersaţi către străzile adiacente. Forţele de ordine au format cordoane, pentru a nu permite revenirea oamenilor în Piaţa Victoriei. În mai multe zone din vecinătatea Pieţei Victoriei au continuat confruntările dintre jandarmi şi grupuri de persoane agresive, putând fi auzite zgomotele provocate de petarde şi grenade lacrimogene.



    Protestatarii rămaşi pe străzile din jurul pieţei au continuat să scandeze “Nu plecăm, nu plecăm”. Jandarmii care au fost loviţi, vineri seară, în Piaţa Victoriei, sunt evaluaţi de medici, unii având plăgi la cap, a declarat coordonatorul SMURD Bucureşti, medicul Bogdan Opriţa.



    Conform unor surse, au fost aproximativ 100.000 de protestatari la Bucureşti.



    Proteste



    ———


    UPDATE7



    Piața Victoriei a fost evacuată. Oamenii au fost împinși către străzile adiacente. Jandarmeria a intervenit în forță pentru evacuarea pieței, folosind gaze lacrimogene și tunul de apă. Doi jandarmi, o femeie și un bărbat, au fost prinşi de ultraşi, care au început să-i lovească. Doi manifestanți au încercat să-i protejeze, acoperind cu trupurile lor jandarmii.



    În Piaţa Victoriei, la mitingul de vineri, au fost asistate medical 247 de persoane, dintre care nouă jandarmi, potrivit unei informări a ISU Bucureşti-Ilfov. Potrivit sursei citate, 16 persoane au fost transportate la spital, printre care patru jandarmi.



    Manifestaţiile de protest desfăşurate vineri seara în marile oraşe din ţară s-au încheiat, în jurul orei 23,00, fără a fi semnalate incidente majore, de genul violenţelor de la mitingul desfăşurat în Piaţa Victoriei din Capitală.



    Preşedintele Klaus Iohannis a condamnat ferm intervenţia brutală a Jandarmeriei împotriva manifestanţilor din Piaţa Victoriei şi a subliniat că ministrul de Interne, Carmen Dan, trebuie să dea urgent explicaţii pentru modul în care a gestionat evenimentele. Liderii de opoziţie au condamnat şi ei reacţia Jandarmeriei, cerând demisia ministrului de Interne. Anterior, lideri politici ai majorităţii au declarant c[ mitingul ar fi trebuit asumat de opoziţie, pe care o consider adevăratul organizator al protestelor.


    ——



    UPDATE6



    Peste 80.000 de persoane au protestat, conform unor surse, în Piața Victoriei, mulțimea fiind masată în piață și pe bulevardele adiacente.



    Noi incidente s-au înregistrat vineri seara la mitingul din Piaţa Victoriei între o parte a manifestanţilor şi forţele de ordine, jandarmii ripostând cu gaze lacrimogene. Peste 220 de persoane a avut nevoie de îngrijiri medicale la mitingul care are loc vineri în Piaţa Victoriei, potrivit unei informări a ISU Bucureşti-Ilfov.Nouă persoane au fost transportate la spital, două dintre acestea fiind jandarmi.



    O mare parte a protestatarilor a părăsit Piaţa Victoriei iar cei rămaşi sunt vehemenţi la adresa guvernului şi scandează injurii la adresa PSD. Protestatarii rămaşi s-au declarat hotărâţi să continue manifestaţia în faţa Palatului Victoria.



    Aproximativ 40.000 de persoane au protestat în țară, mai ales la Sibiu, Cluj și Iași, dar și la Timișoara. Constanța, Galați, Baia Mare, Brașov, Bistrița. Oradea, Târgu Mureș, Satu Mare.


    ———-


    UPDATE5


    O serie de incidente au avut loc în Piaţa Victoriei, iar jandarmii au încearcat să disperseze mulţimea cu gaze iritante şi o maşină dotată cu un tun cu apă. Mai multe persoane au încercat să forţele gardurile, violenţele escaladând, iar jandarmii au folosit mai multe tipuri de gaze iritante, precum şi grenade cu gaze. Peste o sută de persoane care s-au aflat vineri în Piaţa Victoriei la protestul românilor din diaspora au avut nevoie de asistenţă medicală, potrivit informaţiilor furnizate de coordonatorul SMURD Bucureşti, Bogdan Opriţa.



    Protestatarii au scandat “Nu plecăm”, o parte dintre ei încercând să ţină piept forţelor de ordine, iar o parte încercând să părăsească zona. Peste 25.000 de persoane (după unele surse chiar 50.000 de oameni) protestau vineri seară în Piaţa Victoriei. La tribuna improvizată în centrul Pieţei Victoriei s-a făcut apel la calm, iar protestatarii strigau lozinci antiguvernamentale şi împotriva corupţiei. Jandarmeria a informat că la mitingul din Piața Victoriei au ajuns persoane cunoscute ca făcând parte din grupuri violente și membrii galeriilor de fotbal, cerând protestatarilor să se delimiteze de aceștia.



    Circulaţia a fost oprită pe principalele bulevarde din jurul Pieţei Victoriei. Staţia de metrou Piaţa Victoriei a fost închisă vineri, începând cu ora 20:00, iar accesul călătorilor în subteran interzis. Şi Regia Autonomă de Transport Bucureşti a modificat circulaţia mijloacelor de transport din zonă.



    Zeci de mii de oameni protestează la Cluj, Sibiu, Brașov, Timișoara sau Iași. Numărul protestatarilor din Sibiu și Cluj-Napoca a depășit, vineri seara, 15.000. Oamenii manifestau vineri seară și la Brașov (3.000), Timișoara (1.500), Iași (2.000), Baia Mare (500), Oradea (300), Galați (400), Constanța (300), Craiova (200), conform agențiilor de presă.



    ——-


    UPDATE4


    Aproape 30.000 de persoane protestează în Piața Victoriei la mitingul diasporei, conform Hotnews. Câteva mii de persoane participau vineri seară la proteste antiguvernamentale la Sibiu, Cluj, Braşov, Iaşi şi Bistriţa. Peste 2.000 de oameni s-au strâns vineri seara, în Piaţa Unirii din Sibiu. În zona centrală din Cluj-Napoca erau adunaţi după ora 19,00 în jur de 1.000 de protestatari. Peste 300 de ieşeni erau prezenţi în Piaţa Unirii. La Braşov peste 200 de persoane protestează în faţa Prefecturii, începând cu ora 18.00, împotriva Coaliţiei PSD-ALDE şi a Guvernului. Aproximativ 200 de persoane erau adunate, după ora 19,00, în faţa Palatului Administrativ din Bistriţa.



    ——


    UPDATE3


    Numărul manifestanților a crescut, aproape 20.000 de oameni manifestând în Piața Victoriei, conform Hotnews. Lumea continuă să vină, stațiile de metrou fiind pline de oameni care vin la protest. Cei prezenţi au ţinut un moment de reculegere pentru cei căzuţi la Revoluţia din 1989, iar pe platforma improvizată, amplasată în mijlocul pieţei, au luat cuvântul mai mulţi români din Diaspora care şi-au prezentat pe scurt motivele plecării şi au acuzat sistemul politic de lipsa alternativelor în ţară.



    Forţele de ordine au folosit gaze lacrimogene după ce mai multe persoane au încercat să îndepărteze gardurile montate în faţa guvernului. Mai mult persoane au leşinat în urma acţiunii jandarmilor, altele suferă vizibil din cauza efectului iritant al acestora.



    ——-


    UPDATE2


    Numărul protestatarilor a crescut, în Piața Victoriei manifestând aproape 10.000 de oameni, conform Hotnews.



    Echipajele de prim ajutor au acordat îngrijiri medicale unui număr de 36 persoane dintre cele aflate vineri după-amiază la mitingul din Piaţa Victoriei, dintre care două au dorit să fie transportate la spital, informează ISU Bucureşti. Potrivit sursei citate, printre persoanele respective se numără 2 jandarmi. Persoanele care au fost în grija pompierilor SMURD au acuzat lipotimii şi iritaţii ale ochilor sau căilor aeriene, mai precizează sursa citată.



    Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Bucureşti, Georgian Enache, a declarat că jandarmii sunt în dialog permanent cu protestatarii din Piaţa Victoriei, pentru a-i determina pe aceştia din urmă să nu mai arunce cu diverse obiecte către forţele de ordine, dar a menţionat că jandarmii au fost obligaţi să folosească spray-urile din dotare când a fost rupt gardul de protecţie. El a adăugat că momentan situaţia s-a calmat, iar jandarmii care flanchează Guvernul sunt rezerve de intervenţie care pot fi folosite în cazul în care situaţia escaladează din nou. Georgian Enache a mai declarat că trei jandarmi au fost răniţi, unul fiind transportat la spital pentru îngrijiri medicale.



    ———


    UPDATE1


    Un jandarm a fost rănit la mitingul Diasporei, care se desfăşoară, vineri, în Piaţa Victoriei, el fiind transportat la spital, a declarat coordonatorul SMURD Bucureşti, Bogdan Opriţa. Cinci persoane au fost expuse la substanţele lacrimogene dispersate de către jandarmi la mitingul Diasporei, care se desfăşoară, vineri, în Piaţa Victoriei. Jandarmii au intervenit cu spray lacrimogen, după ce câţiva manifestanţi au încercat să arunce cu sticle cu apă.


    Traficul rutier a fost deviat, vineri, pe Şoseaua Kiseleff către Piaţa Victoriei – de la intersecţia cu Arhitect Ion Mincu, ca urmare a protestului din faţa Guvernului.



    ———-


    UPDATE


    Protestatarii din Piaţa Victoriei au ocupat vineri carosabilul pe Şoseaua Kiseleff şi pe Bulevardul Aviatorilor, o parte dintre aceştia aşezându-se şi la intrarea în sediul Guvernului.


    Jandarmii au intervenit cu spray lacrimogen, după ce câţiva manifestanţi au încercat să arunce cu sticle cu apă. Poliţia Rutieră şi echipajele de Jandarmerie redirecţionează maşinile care circulă în zonă. Câţiva dintre manifestanţii care s-au aşezat în faţa gardului de la intrarea în sediul Guvernului au început să huiduie.


    În jurul orei 16,00, în Piaţa Victoriei se aflau aproximativ o mie de protestatari.



    ——–


    Românii din diaspora protestează, vineri, împotriva Guvernului, Piaţa Victoriei din Capitală fiind punctul central spre care s-au îndreptat înca de joi seara manifestanţii. Peste 200 de persoane, conform Agerpres, 400-500 de persoane, conform reporterului Radio România Actualităţi, s-au adunat în Piaţa Victoriei vineri la prânz, pentru a participa la protestul iniţiat de asociaţii ale diasporei.



    În faţa sediului Guvernului, sunt români veniţi din ţări precum Franţa, Italia, Suedia, Germania, Norvegia sau SUA, dar şi protestatari care au venit la Bucureşti din diferite judeţe. Manifestanţii flutură steaguri tricolore şi ale UE şi scandează lozinci împotriva Guvernului şi a PSD. Pentru a-şi face auzite mesajele, câţiva protestatari au adus în Piaţa Victoriei o maşină cu platformă pe care au instalat o staţie de amplificare.



    Zona Pieţei Victoria este încercuită cu garduri şi păzită de efective ale Jandarmeriei. Circulaţia rutieră se desfăşura în condiţii normale vineri la prânz.



    Un bărbat care tulbura ordinea publică vineri în zona în care se desfăşoară protestul din Piaţa Victoriei a fost condus la secţia de Poliţie pentru identificare şi stabilirea măsurilor legale, a informat Jandarmeria Capitalei. Totodată, o altă persoană a fost condusă la Poliţie deoarece dorea să participe la miting având asupra sa mai multe spray-uri cu vopsea. Jandarmii au atenţionat persoana că nu poate participa la manifestaţie cu astfel de obiecte, însă aceasta, după ce s-a retras, ulterior a revenit în zonă.

  • Jurnal românesc – 08.08.2018

    Jurnal românesc – 08.08.2018

    Primăria
    Capitalei anunţă că Federaţia Românilor de Pretutindeni a informat instituţia,
    în urmă cu câteva zile, că nu va mai organiza mitingul pe 10 august, subliniind
    că organizatorul încearcă să inducă ideea că a primit un răspuns negativ de la
    autorităţi, deşi protestul a fost deja aprobat. Într-un comunicat de presă, Primăria
    a anunţat că a aprobat organizarea mitingului, găsind soluţia pentru siguranţa
    participanţilor. La rândul său, preşedintele Federaţiei Românilor de
    Pretutindeni, Emanuel Cioacă, a declarat că nu îşi asumă mitingul din 10
    august, pentru că nu a semnat, până acum, niciun protocol cu Primăria
    Capitalei, deoarece instituţia nu i-a transmis prin e-mail documentul. Primăria
    Capitalei a aprobat pe 23 iulie organizarea protestului românilor din diaspora,
    după ce iniţial acesta nu a primit aviz.


    Fostul premier
    Dacian Cioloş consideră că adunarea diasporei la Bucureşti anunţată pentru 10
    august este o întâlnire-simbol care nu trebuie folosită politic. Demnitarul a
    adăugat că, de la cei plecaţi din satele româneşti pentru a lucra în
    agricultura din alte ţări europene până la oameni de afaceri, cercetători şi
    medici, diaspora susţine de ani buni economia românească. El a afirmat că
    diaspora a acumulat un capital uriaş de valori şi principii de care România are
    mare nevoie. La rândul său, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat
    că nu înţelege care este obiectivul protestului anunţat la
    Bucureşti. Totuşi, adaugă oficialul, fiecare cetăţean român, fie că
    trăieşte în România sau în străinătate, are dreptul să-şi exprime opiniile, să
    protesteze.


    Secretarul de
    stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Veaceslav Șaramet, a
    efectuat, la începutul săptămânii, o vizită de lucru la Ismail, Ucraina, în
    cadrul căreia a avut o întrevedere cu reprezentanții mediului asociativ
    românesc din zonă. Discuțiile s-au axat pe situația românilor din regiune și pe
    sprijinul reciproc privind bursele de studiu oferite elevilor de etnie română.
    Șaramet s-a întâlnit și cu primarul orașului Ismail, Andrii Abramcenko. Pe
    fondul campaniei Centenar prin Înfrățiri, demnitarul român a apreciat
    acordurile de colaborare semnate deja cu Primăria Sectorului 4 și cu Consiliul
    Județean Tulcea. În același timp, primarul orașului ucrainean și-a exprimat
    deschiderea față de astfel de colaborări cu autoritățile române.


    Școala
    românească din satul Aluatu, raionul Taraclia, a fost reparată, anunță
    asociația unionistă Unirea-ODIP, care a lansat o campanie de salvare a școlii,
    aflată într-o stare deplorabilă. Ajutorul a fost oferit de statul român și de
    guvernul Republicii Moldova. Grădinița-gimnaziu Dimitrie Cantemir din satul
    Aluatu este singura instituție de învățământ cu predare în limba română din
    raionul Taraclia. Instituția urma să fie închisă din cauza condițiilor
    deplorabile de studiu.


    La Biblioteca
    Bucovinei a avut loc, miercuri, cea de-a treia ediţie a dezbaterii Copiii
    românilor din Diaspora, ca parte a Proiectului Luna Diasporei, derulat în
    luna august de către Consiliul Judeţean Suceava. În cadrul dezbaterilor s-a
    discutat despre situaţia copiilor ai căror părinţi se află la muncă în străinătate
    si despre cea a copiii românilor din diasporă.

  • Jurnal românesc – 24.07.2018

    Jurnal românesc – 24.07.2018

    Primarul general al Capitalei,
    Gabriela Firea, a aprobat solicitarea Federaţiei Românilor de Pretutindeni de a
    organiza, pe 10 august, o manifestaţie de protest în Piaţa Victoriei, la care
    sunt anunţate să participe un milion de persoane. Edilul a luat decizia după ce
    instituţiile responsabile de ordinea, liniştea publică şi siguranţa cetăţenilor
    şi-au dat acceptul. Iniţial, primarul general a respins cererea Federaţiei
    Românilor de Pretutindeni de a organiza un miting în Piaţa Victoriei, pe motiv
    că un milion de participanţi ar perturba grav activitatea şi circulaţia din
    Bucureşti.




    35 de tineri din comunităţile
    româneşti din Madrid, Boadilla del Monte, Brunete, Leganes, Valdemoro, San
    Martin de la Vega, Mejorada del Campo, Valencia, Malaga, Almeria au participat,
    săptamana
    trecuta, la tabăra de spiritualitate şi cultură românească de la Almeria,
    Spania. Copiii şi tinerii au beneficiat de cursuri de limba şi literatura
    română şi de formare duhovnicească şi au participat la ateliere dedicate istoriei României şi
    personalităţilor care au marcat evenimentul Marii Uniri. Proiectul a avut drept
    scop informarea şi formarea tinerilor cu privire la contextul social în care
    trăiesc şi se dezvoltă. Tabăra de cultură şi spiritualitate de la Almeria a
    fost cea de-a doua dintr-o serie de trei tabere care au loc în perioada 8 iulie
    – 4 august în Spania şi a fost organizată de Institutul ‘Eudoxiu
    Hurmuzachi’pentru românii de pretutindeni, în parteneriat cu Episcopia Spaniei
    şi Portugaliei.




    Asociaţia de
    Relaţii Internaţionale ‘Est-Democraţia’ a lansat, recent, la Iasi, proiectul
    ‘Memorie, identitate şi comunitate. Studii de istorie orală pe Valea Prutului
    în România şi Republica Moldova’. În cadrul proiectului finanţat de Ministerul pentru
    Românii de Pretutindeni se vor realiza o serie de campanii de cercetare, prin
    metoda interviurilor de istorie orală şi a micromonografiilor locale pe valea
    Prutului, în România şi Republica Moldova. Materialul cules va fi pus în
    circulaţie sub forma unui corpus de interviuri, editate şi publicate
    ştiinţific, care să permită o mai bună înţelegere a transformărilor identitare,
    a specificului şi memoriei colective a comunităţilor de pe malurile Prutului.
    Pe lângă culegerea mărturiilor orale, cercetătorii vor realiza şi o arhivă
    foto-video, înregistrând imagini, obiecte şi eventuale reconstituiri elocvente
    pentru istoria unor comunităţi aflate de-a lungul frontierei. Atât volumul cât
    şi celelalte materiale culese de pe teren vor fi puse în circuitul public prin
    work-shopuri, dezbateri, lansări de carte, expoziţii, emisiuni difuzate la
    posturile regionale de radio şi televiziune, atât în România cât şi în
    Republica Moldova.




    În Belgia este
    an electoral, iar românii din diaspora au nevoi de lideri care să le reprezinte
    interesele. Românii din aceasta tara au dreptul la vot, dar cei care nu au
    cetăţenie belgiană trebuie să se înscrie pe liste pentru a-şi exercita votul.
    Chiar dacă alegerile sunt la jumătatea lunii octombrie, înscrierea pe liste se
    face până pe 31 iulie. Gabriela Mara este primul si singurul consilier local
    român la ora actuală în Belgia, iar anul acesta candidează pentru un nou mandat
    din partea Partidului Socialist. Are proiecte ambiţioase, legate de educaţie,
    formare profesională şi locuri de muncă, pentru a îmbunătăţi viaţa comunităţii
    de români din Belgia. Este important ca românii să voteze şi să se implice,
    pentru că, apoi, au cui să se adreseze a punctat Gabriela Mara.

  • Declaraţii şi mişcări politice

    Declaraţii şi mişcări politice

    De
    un an şi jumătate, în Bucureşti, în marile oraşe ale României şi în diverse
    locuri din lume unde românii au plecat pentru un trai mai bun au loc, periodic,
    proteste împotriva a ceea ce criticii cei mai duri ai majorităţii de stânga
    constituite după alegerile din 2016 consideră a fi încercarea acesteia de a-şi
    subordona justiţia şi de a pune frână luptei anticorupţie. PSD încearcă demult
    să le răspundă contestatarilor săi din stradă cu un miting de amploare. După
    ezitări în ce priveşte data şi tema mitingului, conducerea social-democraţilor,
    prin însuşi preşedintele Liviu Dragnea, a anunţat data acestuia – 9 iunie – şi
    ce scop are.

    Liviu Dragnea: Facem acest miting pentru a arăta că suntem
    decişi să mergem până la capăt, pentru ca România să devină o ţară democratică,
    o ţară unde libertăţile şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor sunt
    respectate. Îi aşteptăm pe toţi cei care doresc să trăiască într-o ţară liberă,
    într-o ţară în care să nu mai fie instituţii aflate sub o teroare, într-o ţară
    în care se pune problema ca o structură nelegitimă să paraziteze instituţiile
    statului, să paraziteze deciziile.

    Tema principală a mitingului va fi,
    aşadar, tot justiţia. Social-democraţii vor ţinti către aşa-zisul stat paralel,
    o presupusă structură nelegitimă, subterană, în interiorul căreia, potrivit PSD
    şi partenerului său ALDE, politicieni, procurori şi servicii secrete ar
    colabora pentru a-i compromite, prin intoxicare publică, abuzuri şi dosare
    contrafăcute, pe cei ce le sunt indezirabili. Dragnea spune, pe de altă parte,
    că nu există nicio legătură între mitingul de pe 9 iunie şi sentinţa pe care şeful
    PSD – condamnat deja, cu suspendare, pentru tentativă de fraudă electorală, ar putea
    s-o primească, în ajunul mitingului, în procesul în care este judecat pentru
    instigare la abuz în serviciu.

    Din opoziţie, PNL vrea să răspundă PSD cu organizarea
    unor acţiuni pentru susţinerea moţiunii de cenzură pe care o pregăteşte împotriva guvernului. Preşedintele PNL, Ludovic Orban: Cu siguranţă vom face apel către
    toţi cetăţenii români care s-au săturat de PSD şi care îşi dau seama că PSD îşi
    bate joc de România şi compromite şansele fiecărui român de a trăi mai bine. Îi
    vom chema la acţiunile de protest alături de membrii şi de simpatizanţii noştri    .
    Liberalii sunt încurajaţi în demersul legat de moţiune de dezertările din PSD,
    motivate de autoritarismul lui Liviu Dragnea şi de riscul naufragiului partidului
    cu acesta la timonă. Cei plecaţi s-au strâns în jurul fostului lider şi premier
    social-democrat Victor Ponta.

    Peste contextul politic complicat s-ar putea
    suprapune, periculos, o criză constituţională. Sesizată de ministrul Justiţiei,
    Curtea îi cere preşedintelui Klaus Iohannis să o revoce din funcţie pe şefa
    DNA, Laura Codruţa Kovesi. În aşteptarea motivării unei decizii inexplicabile
    pentru mulţi şi care, prin tonul imperativ, iese din canoanele verdictelor
    precedente, tensiunea creşte iar, odată cu ea, şi teama – legitimă în opinia
    comentatorilor – cu privire la soarta justiţiei şi lupta anticorupţie.

  • Jurnal românesc – 23.03.2018

    Jurnal românesc – 23.03.2018


    Cinci români au murit într-o explozie produsă la o uzină chimică din nordul Cehiei, potrivit Ministerului de Externe de la Bucureşti. O echipă consulară mobilă din cadrul Ambasadei României la Praga a vizitat şi spitalele în care au fost internate persoanele rănite, pentru a se asigura că printre acestea nu sunt şi cetăţeni români. Seful statului, primul-ministru, Ministerul de Externe şi-au exprimat profunda compasiune pentru pierderile de vieţi şi transmit condoleanţe familiilor. Ambasada României în Cehia monitorizează cu prioritate situaţia şi este pregătită să acorde asistenţă consulară, inclusiv pentru repatrierea trupurilor neînsufleţite.



    Sâmbătă, Parlamentul de la Bucureşti este gazda Festivităţii de Celebrare a Centenarului Marii Uniri a Românilor (27 Martie 1918, Unirea Basarabiei cu România), manifestare desfăşurată sub genericul ROMÂNIA CE (CENTENAR) UNEŞTE, organizată de Consiliul Naţional al Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina împreună cu Camera Deputaţilor – Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării şi Ministerul Pentru Românii de Pretutindeni. La manifestare au fost invitaţi preşedintele României Klaus Iohannis, reprezentanţi ai partidelor politice, reprezentanţi ai ministerelor, primari din România şi Republica Moldova, români din Republica Moldova, Nordul Bucovinei (Ucraina), reprezentanţi ai românilor din SUA, Franţa, Italia, Spania precum şi membri ai Alianţei pentru Centenar.



    Un miting dedicat unirii Basarabiei cu România se va desfăşura, duminică, la Chişinău. Mai mulţi politicieni din România, printre care Traian Băsescu şi Ludovic Orban, vor participa la manifestaţia dedicată celor o sută de ani de la unirea Basarabiei cu România. Din Republica Moldova şi-au confirmat deja prezenţa liderii Partidului Liberal, ai Partidului Unităţii Naţionale şi ai Partidului Liberal Reformator.



    Programul Fulbright a fost întotdeauna un exemplu de excelentă cooperare academică între universităţile româneşti şi cele din SUA şi a ajutat la dezvoltarea legăturilor transatlantice în domeniile educaţiei şi cercetării, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis joi, cu prilejul aniversării a 25 de ani de funcţionare a Comisiei Fulbright Româno-Americane. Chiar dacă programul era activ în România de aproape 60 de ani, crearea acestei Comisii în 1993 a marcat un capitol nou şi intens al colaborării noastre, a mai spus Iohannis. Sutele de beneficiari ai programului şi-au dezvoltat carierele şi au dobândit competenţe de comunicare interculturală utile atât în viaţa personală, cât şi în cea profesională. Şeful statului a mulţumit Comisiei Fulbright pentru activitatea sa din ultimii 25 de ani, exprimându-şi dorinţa ca aceasta să-şi continue activitatea ca punct de legătură al cooperării româno-americane în domeniile culturii, educaţiei şi cercetării.



    Ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache, a efectuat, în perioada 18-20 martie, o vizită de lucru în Insula Jersey, unde a participat si la inaugurarea noului Consulat Onorific al României. Cu acest prilej, a fost organizat şi un consulat itinerant, în cadrul căruia au fost oferite peste 60 de servicii consulare cetăţenilor români din insulă. Conform statisticilor oficiale, în Jersey sunt aproximativ 2500-3000 de romani. În cadrul întâlnirilor cu oficialii, ambasadorul Mihalache a subliniat atenţia pe care autorităţile de la Bucureşti o acordă dezvoltării relaţiilor cu statele şi entităţile unde trăiesc cetaţeni români, pentru facilitarea integrării acestora în mediul local, în calitate de cetăţeni ai UE, care se bucură de toate drepturile ce le sunt conferite prin acest statut. El a adresat mulţumiri autorităţilor din Jersey pentru sprijinul constant acordat comunităţii româneşti.





  • Scena politică, în precampanie electorală

    Scena politică, în precampanie electorală

    Pe 11 noiembrie se dă, oficial, startul campaniei electorale. Aproape 6.500 de persoane se
    vor înfrunta pentru cele 466 de fotolii de parlamentar: 134 de senator şi 308 de
    deputat, plus 18 pentru deputaţii minorităţilor naţionale, altele decât cea
    maghiară. Cât despre diaspora, aceasta va fi reprezentată de 2 senatori şi de 4
    deputaţi. Cei mai mulţi candidaţi
    aparţin partidelor cotate cu şanse de a intra în Legislativ: PSD, PNL, ALDE,
    PMP, UDMR şi USR.

    În preambulul campaniei electorale, duminică, liberalii şi-au
    lansat, printr-un mare miting desfăşurat în centrul Bucureştiului, sloganul de
    campanie România înainte, precum şi candidaţii la parlamentare. La
    adunare a participat inclusiv premierul tehnocrat Dacian Cioloş. Nu candidează
    la scrutinul parlamentar şi nu este membru al niciunei formaţiuni politice, dar
    va beneficia de susţinerea liberalilor pentru a continua să conducă Guvernul şi
    după alegeri. Dacian Cioloş, care este susţinut şi de Uniunea Salvaţi România,
    a pledat pentru schimbarea atât a clasei politice, cât şi a mentalităţii
    generale: Să vă gândiţi în ce fel fiecare dintre noi
    putem să ne schimbăm pe noi înşine, pentru a cere leadershipului nostru să se
    schimbe, să fie mai onest, să fie mai direct atunci când are ceva de spus şi să
    fie cu bun simţ. Cred că schimbarea începe în primul rând cu noi înşine.

    Social-democraţii au văzut atacuri politice în mesajele de la miting ale
    liberalilor. Iar Liviu Dragnea, liderul lor, a reiterat că exclude să participe
    la o eventuală guvernare cu Dacian Cioloş premier. Acelaşi premier tehnocrat şi-a atras critici şi din partea fostului preşedinte al ţării, Traian
    Băsescu, care crede că un Dacian
    Cioloş neimplicat în politică ar fi reuşit să fie o locomotivă mai
    convingătoare a PNL-ului. Or, prin participarea la mitingul liberal, premierul
    şi-a abandonat statutul de tehnocrat. Duminică, partidul lui Traian Băsescu -
    Mişcarea Populară – şi-a prezentat, şi el, candidaţii pentru alegerile din 11
    decembrie. Formaţiunea îşi doreşte să devină a treia forţă politică din ţară şi
    Traian Băsescu – prim-ministru: Obiectivul nostru politic, pe care îl
    afirmăm deschis, este unirea României cu Republica Moldova, majoritar
    românofonă. Unirea se va face atunci când România va proba cetăţenilor
    Republicii Moldova că este mai bine să fim uniţi, decât să trăim în două state
    independente.

    Cât despre Uniunea Democrată a Maghiarilor din România,
    aceasta va sprijini orice guvern,
    indiferent de culoarea sa politică, care va contribui la dezvoltarea
    Transilvaniei, unde este concentrată minoritatea pe care o reprezintă. Preşedintele
    UDMR, Kelemen Hunor: Noi vrem ca după 2016 să fie o formulă prin
    care se poate reforma societatea românească, se poate asigura un climat mult
    mai calm şi mai echilibrat în ceea ce priveşte dezvoltarea societăţii şi
    evident, să contribuim şi noi la o astfel de schimbare.

    Soarta Executivului de
    la Bucureşti va fi decisă la urne, dincolo de dorinţele politicienilor. Lor le
    revine misiunea să convingă electoratul că sunt cei mai buni.

  • Jurnal românesc – 18.04.2016

    Jurnal românesc – 18.04.2016

    Fiecare al zecelea cetăţean al Republicii
    Moldova deţine şi cetăţenia României – relevă datele oficiale ale
    Biroului Naţional pentru Cetăţenie de la Bucureşti. Începând din 2002, România
    a acordat cetăţenia pentru 385.000 de locuitori ai Republicii Moldova, ceea ce
    reprezintă 10% din populaţia acesteia. Guvernul român a lansat în urmă cu
    câţiva ani un program special de simplificare a acordării cetăţeniei române
    moldovenilor. Sondaje recente arată că ideea reunificarii celor două state este
    susţinută de circa 70% din români şi de peste 20% din cetăţenii Republicii
    Moldova. Pe de altă parte, ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, şi omologul
    său de la Chişinău, Andrei Galbur, au discutat, la sfârşitul săptămânii
    trecute, la Bratislava, despre perspectivele şi importanţa intensificării
    sprijinirii de către Uniunea Europeană a proceselor de reformă care să permită
    consolidarea parcursului european al Republicii Moldova. Cu acest prilej,
    şeful diplomaţiei de la Bucureşti a reiterat sprijinul puternic al României
    faţă de aspiraţiile europene ale statului vecin.




    Departamentul
    pentru Românii de Pretutindeni din Guvernul de la Bucureşti pregăteşte
    înfiinţarea unor centre de informare în statele vecine. Până la sfârşitul
    acestui an, vor fi create astfel de centre care vor promova învăţământul în
    limba română în Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi Albania – a precizat,
    pentru Radio România, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Dan
    Stoenescu. Centrele de informare vor funcţiona în colaborare cu universităţi
    sau licee din ţările vecine şi vor promova acţiuni culturale atât pentru
    etnicii români din aceste zone, cât şi pentru cei care vor să cunoască mai
    multe despre România. Stoenescu a mai anunţat că anul acesta va începe şi
    programul Ambasadorii limbii române, în care studenţi şi absolvenţi
    de filologie vor preda în sate româneşti din afara graniţelor.


    Mii de
    români au participat, la finele săptămânii trecute, atât în ţară, cât şi în
    străinătate, la noi mitinguri de solidaritate cu familia mixtă
    norvegiano-română Ruth şi Marius Bodnariu, ai cărei copii au fost luaţi în
    custodia autorităţilor din Norvegia din cauza unor corecţii fizice minore.
    Participanţii au solicitat autorităţilor de la Bucureşti să se implice în
    soluţionarea cazului şi să contribuie la întregirea familiei Bodnariu. Mezinul,
    încă sugar, a fost deja înapoiat părinţilor săi, dar ceilalţi patru copii au
    fost încredinţaţi altor familii.


    Ministerul Apărării Naţionale va organiza, începând cu 20 aprilie, manifestări
    dedicate Zilei Forţelor Terestre, al căror patron spiritual este Sfântul Mare
    Mucenic Gheorghe. Într-un
    comunicat de presă, MapN aminteşte că Ziua Forţelor Terestre se sărbătoreşte în
    fiecare an pe 23 aprilie.     În toate garnizoanele din ţară şi în teatrul de operaţiuni din Afganistan
    vor fi expoziţii, vizionări de filme documentare, exerciţii de mânuire a
    armamentului, prezentări de tehnică militară, armament şi echipamente,
    ceremonii militare de depuneri de coroane şi jerbe de flori la monumentele
    eroilor, concerte ale muzicilor militare sau spectacole artistice susţinute de
    formaţiile cercurilor militare. Manifestările se vor încheia în seara zilei de
    23 aprilie cu retragerea cu torţe a militarilor.

  • Jurnal românesc – 8.09.2015

    Jurnal românesc – 8.09.2015

    Premierul Victor Ponta a declarat că România nu poate primi mai
    mulţi refugiaţi decât îi permite capacitatea de cazare, de 1.500 de locuri, din
    care 150 – 200 sunt deja ocupate. Primul-ministru
    a subliniat ca ţările care cer acum Romaniei să fie solidara în problema
    refugiaţilor sunt tocmai cele care au tot amânat admiterea acesteia in spatiul
    Schengen. Împreună cu toate ţările europene şi, în primul rând, cu cele din
    regiune trebuie găsite soluţii pentru a opri cauza, nu efectul privind criza
    refugiaţilor – a mai afirmat Ponta. Pe fondul speculaţiilor din presa străină,
    privind cazarea în România a patru până la şapte mii de imigranţi, si
    preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru dreptul fiecărei ţări membre
    UE de a primi câţi refugiaţi poate găzdui. Pentru România, preşedintele a
    evocat un număr apropiat de cel comunicat de premier – 1785 – şi şi-a reafirmat
    opţiunea pentru ceea ce a numit cote voluntare, respingându-le pe cele
    obligatorii, evocate de responsabilii comunitari.


    Preşedintele
    Klaus Iohannis a anunţat, luni, că a promulgat noul Cod Fiscal. Returnat în
    Parlament pentru reexaminare şi adoptat, săptămâna trecută, de senatori şi
    deputaţi, Codul prevede că TVA urmează să scadă la 20% de la 1 ianuarie anul
    viitor şi la 19% din 2017. Eliminarea taxei pe construcţiile speciale şi a
    supraaccizei la carburanţi se amână tot pentru 1 ianuarie 2017. Tot atunci, se
    va reduce impozitul pe dividende de la 16 la 5%. Codul propune supraimpozitarea
    imobilelor şi terenurilor neîngrijite situate în intravilan, începând din
    ianuarie 2016.


    Regele Mihai a decis, luni, retragerea calităţii de membru al
    Ordinului Coroana României, în grad de Ofiţer, primarului general al
    Bucurestiului, Sorin Oprescu. Decizia survine dupa ce Tribunalul Bucureşti a
    dispus arestarea preventivă, pentru 30 de zile, a primarului, acuzat de
    procurorii anticorupţie de luare de mită. Subordonaţi şi apropiaţi ai edilului au fost retinuti in acelasi
    dosar. Arestarea lui Oprescu fusese pronosticata
    de comentatori, dupa ce, in ultimele luni, şefi de regii şi de
    departamente subordonate Primariei Generale, precum si un consilier personal al
    edilului au ajuns după gratii pentru fapte de corupţie.




    Institutul ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ pentru românii de pretutindeni
    derulează un proiect dedicat bibliotecarilor din Republica Moldova. Aceştia se
    întâlnesc cu colegii lor de la
    biblioteci din Bucureşti, fac vizite de studiu la obiective culturale şi
    istorice din Capitală şi participă la manifestări socio-culturale, prin care se
    doreşte promovarea identităţii culturale şi etnice româneşti în Basarabia.
    Institutul doreşte prelungirea proiectului, prin participarea bibliotecarilor
    din alte comunităţi româneşti istorice, din Bulgaria, Serbia, Ungaria şi
    Macedonia.



    Circa două sute de persoane au organizat, luni,
    un miting în faţa sediului Guvernului
    Republicii Moldova, unde au cerut, din nou, demisia Executivului, a
    preşedintelui Nicolae Timofti şi a procurorului general, precum şi organizarea
    de alegeri parlamentare anticipate. Mitingul a avut loc după uriaşa manifestaţie
    de duminică, iniţiată de organizaţii civice şi la care au participat zeci de
    mii de oameni, ce acuză corupţia puterii. Printre protestatari se numără
    susţinători ai reunificării Republicii Moldova cu România, dar şi militanti de
    extrema stangă, promotori ai reapropierii de Moscova. Aceştia din urmă au
    incercat, duminică seară, să ia cu asalt sediul Procuraturii Generale, obligând
    poliţia să intervină în forţă. Declarat pro-occidental, Guvernul tripartit de
    la Chişinău a fost grav decredibilizat după ce din
    sistemul bancar al republicii a dispărut în mod misterios un miliard de dolari,
    respectiv circa 15% din PIB.

  • Jurnal românesc – 18.05.2015

    Jurnal românesc – 18.05.2015

    Papa Francisc a acceptat invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis de a vizita România, majoritar ortodoxă, data urmând să fie stabilită pe canale diplomatice. Invitaţia a fost adresată în timpul vizitei de trei zile pe care şeful statului român a făcut-o, la sfârşitul săptămânii trecute, în Italia şi la Vatican. Papa Francisc va fi astfel al doilea Suveran Pontif care vine România, după Ioan Paul al-lea, care în 1999, devenea primul şef al Bisericii Catolice aflat, vreodată, într-o ţară ortodoxă. Întâlnirea dintre Papa Francisc şi preşedintele Klaus Iohannis a avut loc chiar în ziua aniversării a 25 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice – catalogate drept excelente – dintre România şi Sfântul Scaun. A fost reafirmat interesul reciproc pentru dezvoltarea, în continuare, a cooperării bilaterale, cu accent pe promovarea libertăţii religioase, pe dialog interreligios şi pe combaterea fundamentalismului. Programul vizitei preşedintelui Klaus Iohannis a mai inclus vizitarea, la Milano, a pavilionului României la Expoziţia Universală şi o întâlnire cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din nordul Italiei.



    O misiune tehnică a Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene se va afla la Bucureşti în perioada 19 – 26 mai. Discuţiile cu autorităţile romane vor viza proiectul noului Cod Fiscal şi stadiul implementării măsurilor cuprinse în programul cu Fondul Monetar şi Comisia Europeană. Actualul acord aflat în derulare, de tip stand-by, este al treilea solicitat FMI-ului de la declanşarea crizei economice şi se va încheia în această toamnă. Aranjamentul a fost încheiat în septembrie 2013 pentru 2 ani şi are o valoare de aproximativ 2 miliarde de euro. Comisia Europeană a recomandat României să ia toate măsurile necesare pentru finalizarea programului de asistenţă financiară preventivă.



    La Chişinău a avut loc, la sfârşitul săptămânii, un miting de amploare în favoarea unirii Republicii Moldova cu România. Participanţii au comemorat, cu acest prilej, anexarea la Imperiul Ţarist, în 1812, a Basarabiei, aşa cum se numea în trecut fosta provincie românească. Membrii organizaţiilor unioniste au lansat o campanie de colectare de semnături şi au anunţat organizarea, pe 5 iulie, a unei Mari Adunări Naţionale pentru unirea cu România. La miting ar fi trebuit să participe şi liderul român al unei platforme unioniste, care, însă, săptămâna trecută, a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova şi expulzat, pentru că, potrivit Ministerului de Interne de la Chişinău, ar fi pus în pericol securitatea naţională. MAE român a cerut clarificări, iar parlamentari de la Bucureşti au semnat o declaraţie prin care şi-au exprimat dezaprobarea faţă de acţiunile autorităţilor din Republica Moldova.



    Peste 25 de oraşe din România găzduiesc, până la sfârşitul lunii mai, Festivalul Luminii. În Bucureşti, cercetaşi de toate vârstele au aprins, în acest week-end, în Parcul Carol, peste 10.000 de lumânări. Potrivit unui comunicat al Organizaţiei Naţionale Cercetaşii României, organizatorul evenimentului, a avut loc şi un schimb liber de cărţi, acţiune vizând încurajarea lecturii. Seara s-a încheiat cu un concert surpriză şi un spectacol de lumini şi artificii. Festivalul Luminii este un eveniment anual organizat la nivel naţional, iar anul acesta se desfăşoară cea de-a XI-a ediţie.

  • Protestele cadrelor didactice

    Protestele cadrelor didactice

    La nici două luni de la deschiderea noului an şcolar, sindicaliştii din branşă agită, deja, ideea îngheţării acestuia. Ar fi măsura ultimă la care pot recurge dacă autorităţile nu dau curs revendicărilor lor.



    Luni, câteva sute dintre ei au manifestat la Bucureşti, pentru a cere, în primul rând, alocarea unui buget de şase procente din PIB pentru învăţământ. Ei mai vor modificarea Legii educaţiei naţionale, o lege specială pentru salarizarea personalului din învăţământ, debirocratizarea actului educaţional, depolitizarea sistemului de învăţământ preuniversitar şi deblocarea posturilor didactice, auxiliare şi nedidactice.



    După mitingul de încălzire de luni, sindicatele speră să scoată, miercuri, în stradă, la Bucureşti, peste 10.000 de profesori. Liderii sindicali spun că actualul Guvern USL, instalat acum un an şi jumătate, a avut parte de cea mai lungă perioadă de pace socială şi acuză promisiunile făcute înainte de alegeri şi nici acum materializate. Frustrarea cea mai acută e de natură salarială. Profesorii tineri au lefuri care gravitează în jurul echivalentului a 200 de euro. Cei care, după 40 de ani de profesie, se apropie de pensie, primesc echivalentul a circa 400. Situaţia este şi mai gravă în mediul rural, unde lucrează în jur de 40% din cele 350 de mii de cadre didactice. Multe dintre acestea sunt obligate să facă zilnic o navetă costisitoare, obositoare şi cronofagă către şcoli prost încălzite şi cu o bază materială precară.



    Ministrul de resort, Remus Pricopie, a recunoscut că poziţia sindicatelor este corectă. El le cere, însă, răbdare, fiindcă ministerul are un calendar pentru rezolvarea problemelor.



    Consacrată, în România, drept luna protestelor sindicale, noiembrie a debutat cu un miting al salariaţilor din alt sector bugetar, la fel de important şi de năpăstuit. Sâmbătă, câteva mii de medici şi studenţi la medicină au participat la un marş, pentru a cere mai mulţi bani pentru sistemul sanitar. Şi ei vor 6% din PIB, dublarea salariilor medicilor rezidenţi, o legislaţie care să protejeze independenţa profesioniştilor şi autonomia spitalelor. Şi liderii sindicali din acest sector avertizează că protestele vor continua până la satisfacerea revendicărilor şi iau în calcul declanşarea unei greve generale.



    Nici aceasta, nici îngheţarea anului şcolar nu sunt, însă, plauzibile. Sindicaliştii ştiu că, obligat de prevederile acordului cu FMI, Guvernul, oricât şi-ar dori să mulţumească pe toată lumea, nu poate face excese de generozitate cu nimeni.

  • Manifestare proeuropeană de proporţii la Chişinău

    Manifestare proeuropeană de proporţii la Chişinău

    Integrarea europeană a Republicii Moldova se joacă nu doar în cabinetele diplomaţilor, ci şi, la firul ierbii, în societate şi în stradă. În luna în care, la summitul de la Vilnius, Chişinăul aşteaptă parafarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană, peste o sută de mii de oameni s-au adunat în centrul capitalei pentru a-şi reafirma dorinţa de a aparţine structurilor comunitare.



    La o populaţie totală de circa 3,5 milioane de locuitori, participanţii sunt, sociologic, un eşantion mai mult decât reprezentativ. Iar locul mitingului, Piaţa Marii Adunări Naţionale, a fost epicentrul momentelor decisive din istoria recentă a republicii. În 1989, în plin regim sovietic, acolo a fost impusă oficializarea românei în grafie latină în locul aşa-numitei limbi moldoveneşti cu alfabet chirilic. Iar pe 27 august 1991, imediat după eşecul puciului neo-bolşevic de la Moscova, în aceeaşi piaţă s-a citit declaraţia de independenţă a Chişinăului faţă de Uniunea Sovietică.



    După ruptura de Est, integrarea în Vest devine noua miza majoră a clasei politice. Prezent la miting, preşedintele republicii, Nicolae Timofti, a spus: Integrarea europeană este o şansă pentru a ne reface economia, pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii oamenilor, pentru a clădi o societate care să aibă un sens şi o viziune.”



    În numele coaliţiei guvernamentale pro-occidentale, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a afirmat, la rându-i: Faptul că noi suntem aici este un mesaj clar pentru întreaga lume. Moldova aparţine Europei. Vrem un destin european!”



    La Bucureşti, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a salutat mitingul de la Chişinău, despre care a apreciat că reprezintă un mesaj politic clar, ce trebuie respectat de toţi actorii internaţionali. Titus Corlăţean: Este un mesaj pe care România, în mod firesc, îl salută. Pentru România este un lucru foarte bun, pentru că România a fost în prima linie pentru susţinerea apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană, în perspectiva unei integrări în Uniunea Europeană. Acesta este ţelul, destinaţia finală. Era important să fie demonstrat public astăzi că există un sprijin masiv din partea populaţei Republicii Moldova pentru acest proiect şi aşa s-a întâmplat.”



    Participanţii la miting au adoptat, prin vot deschis, şi o declaraţie, prin care întreaga clasă politică de la Chişinău e chemată să nu cedeze presiunilor, să lupte împotriva corupţiei şi să aplice reformele necesare parcursului european.