Noţiuni precum Pactul verde european, schimbări
climatice şi sustenabilitate energetică sunt din ce în ce mai corelate în
discuţiile decidenţilor europeni. Statele membre trebuie să îşi revizuiască
politicile energetice, astfel încât prioritatea să devină respectarea
stipulărilor din legislaţia aferentă combaterii schimbărilor climatice.
Dumitru Fornea, membru al Comitetului Economic şi
Social European (CESE), ne-a prezentat stadiul actual:
În contextul actual
în care avem aceste politici privind schimbările climatice există o mare presiune asupra mixului energetic
clasic, pe care îl ştiam noi şi care avea o contribuţie importantă a
cărbunilor, în unele state membre este chiar de 50%, în alte state membre, cum
este cazul Franţei, de exemplu, 80% din energie este produsă pe bază de
combustibil nuclear, aceasta pune presiune foarte mare pe termen lung privind
sustenabilitatea mixului energetic în UE. Politica europeană privind clima
reprezintă nu numai o investiţie în viitor, dar şi costuri pentru prezent. Şi
atunci din această prespectivă trebuie analizată întreaga discuţie, atât la
nivel european, cât şi naţional, statele membre au nişte obligaţii de
îndeplinit. Chiar mă uitam că miniştri din statele membre au semnat un memorandum
privind susţinerea energiei produse pe bază de combustibil nuclear, vorbim de
Ungaria, Republica Cehă, Polonia, Slovacia, Slovenia, toţi susţin importanţa
menţinerii unui mix energetic a energiei nucleare.
În cazul nostru, în România
mai avem şi problema regiunilor miniere carbonifere şi a energiei bazate pe
cărbune. Ştim că Valea Jiului intră într-un proces amplu de tranziţie
energetică, în schimb pe zona bazinului carbonifer Oltenia, nu s-au făcut mari
progrese şi încă aproximativ 30% din energia noastră este produsă pe bază de
cărbune. Dacă mergem în partea cealaltă, în Germania vedem că avem acea discuţie
despre conducta de gaze Nord-Stream 1 şi 2, o relaţie destul de controversată
şi conflictuală în interiorul UE, având în vedere discuţiile dintre Germania şi
Polonia, dar şi Ţările Baltice.
Care ar fi schimbările avute în vedere, am aflat
tot de la Dumitru Fornea, membru CESE:
Discuţiile sunt acum unele legate
de oprtunitatea menţinerii unui mix energetic, cu o prezenţă bazată pe combustibil
nuclear. Aici este cheia de boltă, pentru că state ca Franţa probabil că nu vor
renunţa uşor la energia nucleară. Pe de altă parte, Germania are un plan de fase
out dezactivare- închidere pentru multe unităţi de producţie pe bază de
combustibil nuclear şi aici presupun că s-ar simţi nevoia unei coaliţii la
nivel European, pentru menţinerea unui mix energetic pe bază de combustibil
nuclear. Şi această coaliţie a fost iniţiată şi condusă de preşedintele
Franţei, Emanuel Macron, şi vedem că România face parte din această abordare.
Dar rămân probleme pe termen lung privind combustibilul nuclear şi, cum ştiţi,
România are acea soluţie de depozitare a deşeului nuclear în curtea
întreprinderii, cum s-ar spune, sunt depozitate chiar la Cernavodă. Franţa a
reuşit să faciliteze procesarea deşeurilor nucleare şi au şi au şi capacităţi
de repository (n.r. neutralizare) sunt depozite subterane în care se
amplasează aceste deşeuri.
Deci problema deşeurilor nucleare este cheie pentru
a menţine în mixul energetic combustibilul nuclear, iar pe partea cealaltă
rămâne de văzut să vedem cum vom reuşi să producem încă energie pe bază de
cărbune, în contextul în care emisiile de carbon sunt din ce în ce mai scumpe,
certificatele care se tranzacţionează pe pieţele naţionale şi internaţionale de
emisii de carbon au preţuri prohibitive, şi aduc companiile care produc energia
termică şi electrică pe bază de cărbune în situaţii foarte dificile.
Am aflat de la interlocutorul nostru că există
companii care plătesc pentru certificatele de carbon un preţ mai mare decât
preţul activelor lor, situaţie fără sustenabilitate.