Tag: MNLR

  • Expoziție Paul Hitter la Muzeul Național al Literaturii Române din București

    Expoziție Paul Hitter la Muzeul Național al Literaturii Române din București

    La începutul anului, în cadrul Muzeului
    Național al Literaturii Române din București (MNLR), s-a deschis expoziția
    Septuaginta a artistului vizual Paul Hitter. Septuaginta este traducerea
    cărților Bibliei Ebraice din limba ebraică în limba greacă. Totodată,
    Septuaginta a constituit baza Vechiului Testament din Biblia Creștină. Lucrările
    aduse în expoziția Septuaginta fac parte dintr-un periplu artistic pe care
    Paul Hitter și-l propune pentru următorii ani, periplu ce constă în organizarea
    anual a unei expoziții într-o țară balcanică, urmărind consolidarea
    Expresionismului Balcanic – concept și curent pe care Paul Hitter l-a lansat în
    urmă cu peste 10 ani.


    Selecția prezentată la MNLR aduce în fața
    publicului 24 de lucrări de pictură și un obiect sculptural, toate reprezentând
    scene și simboluri din Vechiul Testament. Care a fost atracția artistică din
    spatele Vechiului Testament? Cât a lucrat la expoziție și despre temele alese
    în cadrul expoziției ne vorbește artistul Paul Hitter:

    Pentru această expoziție am lucrat
    aproximativ un an și jumătate, aș adăuga, m-am oprit undeva pe la 80% în
    momentul în care a reînceput conflictul din Israel și Fâșia Gaza. Întrebându-mă
    dacă are rost să expun în aceste condiții. Lucrările prezentându-ne personaje
    din Vechiul Testament, profeți. Am ales poveștile care m-au impresionat și
    personajele care m-au impresionat cel mai mult din cărțile talmudice. Eu am
    fost prima generație după 1990 care a studiat religia în școală
    .

    Pot să spun că
    în general am fost atras de religie, dar, în paralel cu educația religioasă
    oferită în școală, fiind o educație religioasă oferită de Biserica nereformată
    sau de Bisericile reformate, catolică și ortodoxă, în paralel am descoperit
    diverse cărți, Biblia povestită pentru copii, toate realizate de către
    bisericile reformate, apoi, mai târziu, către adolescență, am fost un împătimit
    ascultător al radiourilor, Vocea speranței și Vocea Evangheliei, unde ni se
    explicau foarte multe din aceste povești ale Vechiului Testament, povești mai
    degrabă ignorate de către bisericile nereformate. Ele au, întotdeauna mi s-a
    părut că, și drept dovadă, aceste povești au fost de foarte multe ori
    reprezentate în istoria artei. Mi se pare că au o foarte mare putere, un foarte
    mare impact și m-au impresionat.

    Trebuie să mărturisesc că în ultima perioadă,
    adică în perioada în care am și pictat aceste lucrări, am ascultat inclusiv
    viziunea evreiască asupra acestor personaje. Dar se intră într-un stufăriș atât
    de mare, pentru că, după cum știm, Tora este Cuvântul lui Dumnezeu și fiecare
    cuvânt, în funcție de fiecare rabin, poate fi interpretat sau reinterpretat și
    fiecare poveste poate fi interpretată și reinterpretată în fel și chip. La un
    moment dat a trebuit să spun stop și să rămân totuși în cadrul clasic, pe care
    creștinii îl cunosc mai mult sau mai puțin, dar ne este mai degrabă familiar.


    Ce personaje biblice pot vedea vizitatorii
    expoziției de la MNLR?

    Păi ei pot vedea pe Adam și Eva, pe Moise
    despărțind apele, pe Iona în gura balenei, sacrificiul lui Isac, David și
    Goliat, Judith și Holofern, prorocul Ilie, Daniel în groapa cu lei. Multe
    personaje, după părerea mea interesante, din Vechiul Testament.


    În cadrul expoziției se află și un obiect-instalație
    cu care vizitatorii pot interacționa, reprezentarea Vițelului de Aur din
    povestea biblică a Vechiului Testament. Ce și-a dorit artistul Paul Hitter să
    propună simbolic prin această lucrare?

    Cu vițelul de aur, după cum știți,
    Vițelul de aur a fost creat de către evrei atunci când Moise urcase pentru a
    primi Tablele Legii, aceștia așteptându-l pe Moise o perioadă lungă de timp,
    au crezut că acesta nu se va mai întoarce și practic au revenit la vechile
    credințe păgâne și au dorit o reprezentare eminamente fizică a lui Dumnezeu.
    Consider că și noi, în general, toți oamenii, de-a lungul istoriei, dar cu
    precădere acest fapt se poate observa acum în postmodernism, în mileniul III, ne
    închinăm la diferiți viței de aur. Eu am vrut să fac un soi de glumă. Fiecare
    vizitator al expoziției a putut lipi un sticker ce reprezenta o anumită
    corporație sau o anumită firmă de haine, fiecare cu vițelul său de aur.


    După expoziția de la București, Paul Hitter
    pregătește o expoziție în Bulgaria. Artistul ne dă mai multe detalii:

    Voi avea o expoziție la Galeria
    Națională din Ruse. Este o expoziție cu personaje din Bulgaria. După cum știți,
    eu am inventat un stil numit Expresionism Balcanic. Mi-am propus ca în
    următorii ani, dacă tot vorbim de Balcani, să expun o dată pe an într-o țară
    din Balcani. Cred că va urma apoi Turcia, țară care ne-a influențat foarte
    tare.


  • „Narațiuni vizuale și muzicale ale națiunii”

    „Narațiuni vizuale și muzicale ale națiunii”

    Proiectul Narațiuni ale națiunii, produs de
    PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează
    valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk,
    literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale
    sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative
    specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.




    Proiectul prezintă
    și explorează conceptual și documentar
    modalitățile în care au fost alcătuite narațiunile literare, vizuale și
    muzicale ale națiunii române, prin reprezentările artiștilor vizuali,
    conceptelor muzeografice și muzicienilor, printr-o abordare ușor de asimilat.




    Printre experții
    invitați se numără: Doru Ionescu cu tema Muzica istoriei în istoria muzicii;
    Cristian Vasile cu tema Imagini ale națiunii și ale figurilor istorice
    românești reflectate în expoziții și muzee; Cosmin Nasui cu tema Prototipuri
    fizionomice, arhetipuri, alegorii, vizuale ale națiunii; Ion Bogdan Lefter cu
    tema Narațiuni (literare) ale națiunii; Dodo Niță cu tema Narațiuni grafice
    despre patria română.




    Proiectul debutează
    cu narațiuni muzicale ale națiunii, un interviu cu Doru Ionescu, jurnalist
    muzical, cu premieră online pe 12 ianuarie 2024, ora 19.00, aici https://youtu.be/DrcIeegzDEI




    Doru Ionescu face o
    trecere în revistă a subiectelor istorice în muzica rock şi folk românească:
    Doru Stănculescu, Valeriu Sterian, Mircea Bodolan, Evandro Rossetti, Phoenix,
    Sfinx, Voltaj, Transilvania, Negură Bunget, Bucium, Trooper, Pasărea Rock, Firma,
    Zdob și Zdub ş.a.


    Reflectarea (istoriei) României în muzica pop-rock
    și folk: filtrul aplicat scoate din calcul, din analiză operele apărute la
    comandă (explicit), pentru perioada de creație de până în 1989. Dimpotrivă,
    voi folosi o lupă cu care voi căuta voința creatorilor de a întruchipa
    muzical un personaj, un eveniment, un moment din istoria românilor. Că a fost o
    melodie, un disc conceptual sau o operă / poem rock, nevoia de întoarcere -
    prin muzică! – spre figuri și fapte ilustre (cu eventuala evidențiere a unor posibile
    modele) poate oferi o alternativă la educația istorică în sens clasic​, afirmă Doru Ionescu. Gazda interviului este Cosmin Nasui, istoric de
    artă.




    Narațiuni
    literare, vizuale și muzicale ale națiunii este un proiect cultural finanțat
    de Ministerul Culturii cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024.


    Producător:
    PostModernism Museum


    Parteneri:
    Modernism.ro, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii
    Române, Fundația The Institute, Asociația Lume Bună, Radio România Cultural,
    Radio România Internațional




    Mai multe detalii
    aici https://www.postmodernism.ro/naratiuni-ale-natiunii

  • El Día de Muertos en el Museo Nacional de la Literatura Rumana

    El Día de Muertos en el Museo Nacional de la Literatura Rumana

    Del 2 al 5 de noviembre, el público ha podido participar en el Día de Muertos en el Museo Nacional de la Literatura Rumana en Bucarest. Las actividades han sido organizadas por este museo, con el apoyo especial de la Embajada de México en Rumanía y en colaboración con la Universidad Nacional de las Artes de Bucarest, y han incluido un altar de muertos, proyecciones de cortometrajes, un taller y degustación de comida mexicana.


    Según han informado los organizadores, el altar de muertos ha sido creado este año por las siguientes estudiantes de la Universidad Nacional de las Artes de Bucarest: Miruna Alexa, Iuliana Dobre, Antonia Iconareasa, Teodora Sucia y Alexandra Țecu, coordinadas por Daniela Frumușeanu, junto con el personal de la Embajada, sus familiares y amigos. El altar se puede visitar hasta el 5 de noviembre en la sede del museo situada en la calle Nicolae Crețulescu, nº 8.


    S.E. Amparo Eréndira Anguiano Rodríguez, embajadora de México en Rumanía, ha hablado sobre el significado de esta fiesta en una breve entrevista ofrecida al programa Paseo cultural:



  • Premiul European tră Muzeulu Național a Literaturăllei Română

    Premiul European tră Muzeulu Național a Literaturăllei Română

    Muzeulu Național al Literaturăllei Română fu premiat anlu aestu cu Premiul European. Tru cadrul a ţeremoniillei on-line di acoramai a premiilor Academiillei Europeane a Muzeelor (European Museum Academy) fură tiñisiti cu premiul DASA Award dauă ditu nai ma importante și semnificative proiecte a Muzeului Național al Litearaturăllei Române tru șaptilli añi ditu soni: expoziția di bază di pi geadeia Nicolae Crețulescu și expoziția-a Casăllei Memorială “Anton Pann”. Motivația a juriului:


    “Expoziția permanentă impresioneadză pritu amenajarea/arădăpseareaa llei discretă, ama ghini ndreaptă, cari completeadză casa istorică ţi u apănghiseaşti. Tru programili a llei educaționale, Muzeulu Național a Literaturăllei Române spuni curayiu și unu purtaticu ţi nu ari compromis, ş’ţi lucreadză ca un vehicul tră problemili suţiali actuale. Tru ţentrul a lucurlui a lui easti literatura interactivă.”



    Cadealihea, tru organizarea expozițiillei di bază a muzeului, curatorllii și muzeograflli avură tu scupo prota ş-prota intearacțiunea cu publiclu și ndreapsiră expoziția andicra di genurile litearare (parter – poezie; etaj – proză, eseistică, istorie și critică literară; mansardă – dramaturgie). Muzeulu ari un patrimoniu di 300.000 di manuscrisi ş-cama, obiecte di patrimoniu și cărță veclli, inclusiv născănti incunabuli ma veclli di 500 di ani. Ditu arada aluştoru s’arădăpsescu și manuscrise di Marcel Proust, Thomas Mann, Paul Valéry, Giovanni Papini, Giuseppe Ungaretti și Mihai Eminescu.


    Muzeulu Național al Literaturăllei Române (MNLR) agiumsi tu añilli ditu soni ună prezență tut ma activă tru peisajul cultural bucurestean, organizânda unu baiuru di evenimente di ună mare diversitate, di la simpozioane academiţi până la maratoani di poezie și jazz. Ase, echipa MNLR andreapsi lecturi publiţi, conferințe, expoziții tematiţi, ateliere di creație, evenimente cu public țintă, ama și evenimente pricunoscute la nivel ințernațional ca Festivalu Internațional di Poezie București. Anlu aestu, Festivalu Internațional di Poezie București agiumsi la ediția a XI-a și adusi dituinea a publiclui lecturi publiţi di poezie aleapti di poeț români deadunu cu intervenții și nregistrări video cu lecturi a poețlor ditu Anglia, Argentina, Canada, Columbia, Ecuador, Franța, Germania, Grecia, Italia, Mexic, Peru, Republica Moldova, Spania și Statele Unite ale Americă. Editorlu și scriitorlu Ioan Cristescu, director a Muzeului Național a Literaturăllei Române ditu 2014, spuni că una ditu naeţli a lui fu alăxearea a muzeului tru unu locu yiu.


    “Istoria literară nă anveaţă un lucru dimi că prezența a scriitorlui tru societate lipseaşti s’hibă ună di prota thesi. Scriitorlli suntu membri importanți a comunitatillei, ama, ti amărtie, elli numata suntu dukiţ ași di cătră societate. Și nu easti zborlu maş di scriitori și di receptarea a lor, că di artiști ngenearal, artiștii suntu adză cvasinicunuscuț acă opera a lor s’hărseaşti di pricunoaștire europeană, nica şi mondială. Ti amărtie, numata himu sinfirisiţ s’nă cunuștem valorile contemporane. Di aestă furñie căftămu s’dişcllidemu muzeulu ti tuti bărnurli și cătă tuti turliili di expresie artistică tru idheea ta s’ndridzemu unu loc, un mediu tru cari artiștilli să s’manifestă. Și faptul că aprăftăsimu s’adrămu un muzeu creativ ălli deadi a aliştei instituții și un plus di identitati muzeală. MNLR easti un muzeu tru cari poț s’adari ma multu andicra di s’mutreşţă exponate, easti un loc yiu. Noi nă pripusimu s’nă aflămu identitatea a noastă işiş pritu dişclidearea a muzeului cătă tută lumea și u feaţimu tră aţea că oamiñilli vrea ta s’aibă unu locu ca aestu, tru cari poati să’şi spună minduearea a loru. Easti un loc tru cari aflli daima ţiva nău, iu cathi unu călisitu poati ta ş’bagă tu practico harea și erudiția, hări cari, ti amărtie, nu para suntu tru societatea-a noastră. Vremu şi avemu nădia că aprăftăsimu s’avemu contributu pritu activitățli a noastre ti aprukearea-a oamiñiloru ţi ngrăpsescu, di lectură, vrem s’dămu curayiu ti ghivăseari, vremu s’avemu contributu ti educația a aţiloru cari yin la noi .”



    Tră s’ţănemu ligătura cu publiclu și tu kirolu a pandemiillei, MNLR ndreapsi ună platformă video, Cultura nyie. Ioan Cristescu, directorlu a Muzeului Național al Literaturăllei Români:


    “Ndreapsimu aestă platformă video, Cultura nyie, ună adăvdzeari a site-ului a muzeului și a activităților a noastri. Naetea-a noastră fu ta s’nă duţemu anarya anarya cătă ună zonă a online-ului ama și a televiziunillei. După cum poati s’hibă vidzută, nai cama multi debaturi ditu societeatea românească nu suntu debaturi axate pi problemi pi cari noi li lugurssimu importante ică pi probleme culturale. Lomu parti di nai multi ori, la debaturi politiţi, iara pi noi, la MNLR, nu nă intereseadză politiclu. Noi avemu sinferu ti debatlu di idhei, debaturli litearare și interdisţiplinare tră aţea că scriitorlu și literatura a lui suntu și rezultatlu ti aţea ţi s’faţi tru societatea contemporană, ti aţea ţi minduimu s’făţemu ligătura, s’aflămu conexiuni anamisa di literatură și alti disţiplini.”



    Anton Pann: poet român cari bănă tru prima parti a secolui al-XIX-lea, compozitor di muzică relighioasă, folcloristu, litearatu și publiţistu


    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala







  • Premiul European pentru Muzeul Național al Literaturii Române

    Premiul European pentru Muzeul Național al Literaturii Române

    Muzeul Național al Literaturii Române a fost premiat anul
    acesta cu Premiul European. În cadrul ceremoniei on-line de acordare a
    premiilor Academiei Europeane a Muzeelor (European Museum Academy) au primit
    premiul DASA Award două dintre cele mai importante și semnificative proiecte
    ale Muzeului Național al Literaturii Române din ultimii șapte ani: expoziția de
    bază din strada Nicolae Crețulescu și expoziția Casei Memoriale Anton Pann.
    Motivația juriului:

    Expoziția permanentă impresionează prin
    amenajarea/dispunerea sa discretă, dar bine realizată, care completează
    clădirea istorică ce o adăpostește. În programele sale educaționale, Muzeul
    Național al Literaturii Române dă dovadă de curaj și de o atitudine fără
    compromis, exemplară, funcționând ca un vehicul pentru problemele sociale
    actuale. În centrul activității sale se află literatura interactivă.

    Într-adevăr, în organizarea expoziției de bază a muzeului, curatorii și
    muzeografii au urmărit în primul rând interacțiunea cu publicul și au organizat
    expoziția în funcție de genurile literare (parter – poezie; etaj – proză,
    eseistică, istorie și critică literară; mansardă – dramaturgie). Muzeul are un patrimoniu
    de peste 300.000 de manuscrise, obiecte de patrimoniu și cărți vechi, inclusiv
    unele incunabule mai vechi de 500 de ani. Printre ele se numără și manuscrise
    de Marcel Proust, Thomas Mann, Paul Valéry, Giovanni Papini, Giuseppe Ungaretti
    și Mihai Eminescu.

    Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) a devenit în
    ultimii ani o prezență tot mai activă în peisajul cultural bucureștean,
    organizând o serie de evenimente de o mare diversitate, de la simpozioane
    academice până la maratoane de poezie și jazz. Astfel, echipa MNLR a dezvoltat
    lecturi publice, conferințe, expoziții tematice, ateliere de creație,
    evenimente cu public țintă, dar și evenimente recunoscute la nivel
    ințernațional ca Festivalul Internațional de Poezie București. Anul acesta, Festivalul
    Internațional de Poezie București a ajuns la ediția a XI-a și a oferit
    publicului lecturi publice de poezie susținute de poeți români alături de
    intervenții și înregistrări video cu lecturi ale poeților din Anglia,
    Argentina, Canada, Columbia, Ecuador, Franța, Germania, Grecia, Italia, Mexic,
    Peru, Republica Moldova, Spania și Statele Unite ale Americii. Editorul și
    scriitorul Ioan Cristescu, director al Muzeului Național al Literaturii Române
    din 2014, spune că una din intențiile sale a fost transformarea muzeului într-un spațiu viu.

    Istoria
    literară ne învață un lucru și anume că prezența scriitorului în societate ar
    trebui să fie una pregnantă. Scriitorii sunt membri importanți ai comunității,
    dar, din păcate, ei nu mai sunt percepuți așa de către societate. Și nu este
    vorba numai de scriitori și de receptarea lor, ci de artiști în general,
    artiștii sunt astăzi cvasinecunoscuți chiar dacă opera lor se bucură de
    recunoaștere europeană, chiar mondială. Din păcate, nu mai suntem interesați să
    ne cunoaștem valorile contemporane. Din acest motiv am căutat să deschidem
    muzeul spre toate generațiile și spre toate formele de expresie artistică în
    ideea de a crea un loc, un mediu în care artiștii să se manifeste. Și faptul că
    am reușit să realizăm un muzeu creativ i-a dat acestei instituții și un plus de
    identitate muzeală. MNLR este un muzeu în care poți face mai mult decât să
    privești exponate, este un loc viu. Noi ne-am propus să ne găsim propria
    identitate prin deschiderea muzeului către toată lumea și am făcut-o pentru că
    oamenii își doreau un loc ca acesta, în care să se poată manifesta. Este un loc
    în care găsești întotdeauna ceva nou, unde fiecare invitat își poate pune în
    valoare talentul și erudiția, calități care, din păcate, lipsesc tot mai mut
    din societatea noastră. Ne dorim și sper că am reușit să contribuim prin
    activitățile noastre la apropierea oamenilor de scris, de lectură, vrem să
    încurajăm cititiul, ne dorim să contribuim la educația celor care vin la noi .



    Pentru a păstra legătura cu publicul și pe perioada
    pandemiei, MNLR a construit o platformă video, Cultura în direct. Ioan
    Cristescu, director al Muzeului Național al Literaturii Române:

    Am
    construit acestă platformă video, Cultura în direct, o completare a site-ului
    muzeului și a activităților noastre. Intenția noastră a fost să ne ducem încet
    încet spre o zonă a online-ului dar și a televiziunii. După cum se poate
    observa, cele mai multe dezbateri din societeatea românească nu sunt dezbateri
    axate pe probleme pe care noi le considerăm importante sau pe probleme
    culturale. Asistăm, de cele mai multe ori, la dezbateri politice, iar pe noi,
    la MNLR, nu ne interesează politicul. Pe noi ne interesează dezbaterea de idei,
    dezbarile literare și interdisciplinare pentru că scriitorul și literatura sa
    sunt și rezultatul a aceea ce se întâmplă în societatea contemporană, de aceea
    încercăm să facem legătura, să găsim conexiuni între literatură și alte
    discipline.





    Anton Pann: poet român care a trăit în prima parte a secolului al-XIX-lea,
    compozitor de muzică religioasă, folclorist, literat și publicist

  • Jurnal Românesc – 26.05.2021

    Jurnal Românesc – 26.05.2021

    Românii care merg
    pentru prima dată, la muncă în străinătate, vor avea timp cel puţin cinci zile
    pentru a studia şi înţelege contractul pus la dispoziţie de agenţiile de
    plasare a forţei de muncă. Agenţii şi furnizorii de servicii de plasare a
    forţei de muncă au obligaţia de a se asigura că lucrătorii plasaţi la muncă în
    străinătate au avut timp suficient timp alocat pentru studierea ofertelor ferme
    de muncă anterior semnării contractelor şi că le-a fost explicat conţinutul
    acestora în detaliu, se prevede într-o modificare a legii 156/2000
    privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, adoptată de
    Senat. Românii care au mai beneficiat de servicii de intermediere vor avea la
    dispoziţie două zile pentru a studia şi a le fi explicate contractele.

    De
    asemenea, partea română va negocia, pentru lucrătorii sezonieri, anterior
    încheierii acordurilor şi înţelegerilor, inclusiv clauze referitoare la
    condiţiile de cazare oferite de angajatori, acordarea unei indemnizaţii pentru
    asigurarea hranei zilnice şi decontarea cheltuielilor de transport dus-întors
    către domiciliul din România. Ofertele ferme de locuri de muncă din străinătate
    pentru lucrătorii sezonieri se vor asigura atât în limba statului de destinaţie
    sau într-o altă limbă de circulaţie internaţională, cât şi în limba română, şi
    trebuie să cuprindă, pe lângă alte elemente, şi asigurarea de sănătate pe
    perioada contractuală. Totodată, agenţiile de plasare a forţei de muncă vor
    avea obligaţia de a organiza transportul grupurilor mai mari de 10 persoane
    care se deplasează către acelaşi loc de muncă şi de a se asigura că lucrătorii
    deţin toate documentele necesare accesului în statul de destinaţie.
    Modificările legii 156/2000 merg acum în Camera Deputaţilor, care este for
    decizional în acest caz.




    Ministerul
    Afacerilor Externe a lansat reţeaua-pilot de diplomaţie climatică a României în
    18 misiuni diplomatice ale ţării noastre. Reţeaua reuneşte, într-o primă etapă,
    18 misiuni diplomatice ale României: cea la Uniunea Europeană, la NATO,
    misiunile permanente la New York, Geneva, ambasadele de la Nairobi, Kuweit,
    Londra, Copenhaga, Roma, Berna, Stockholm, Haga, Viena, Washington, Paris,
    Varşovia, Oslo şi Islamabad. Ministrul Bogdan Aurescu a declarat că obiectivele
    reţelei sunt structurate în jurul a patru piloni: identificarea şi
    implementarea proiectelor bilaterale de interes comun şi stimularea cooperării
    în ce priveşte know how-ul şi tehnologia, promovarea priorităţilor şi
    perspectivelor naţionale referitoare la probleme legate de climă, sprijinirea
    obiectivelor agreate la nivelul UE şi susţinerea punerii în aplicare a
    politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare.

    Asistăm, în prezent, la efecte ale schimbărilor climatice din ce în ce
    mai acute, cu impact negativ asupra mediului înconjurător. (…) Sunt efecte pe
    care le observăm în viaţa de zi cu zi şi care au un impact major asupra
    calităţii vieţii noastre, a declarat şeful diplomaţiei române. Este
    o reţea-pilot, pentru că pe termen lung ne propunem ca toate misiunile României
    să facă parte din aceasta, a mai spus Aurescu. Uniunea Europeană şi-a
    propus, prin Pactul Verde European, reducerea cu 60% a emisiilor de gaze cu
    efect de seră până în 2030 şi atingerea neutralităţii climatice până în 2050.




    Al doilea sezon
    al programului online Viața de la capăt. Scriitorii imaginează lumea după
    pandemie, organizat online de reprezentanţa la New York a Institutului
    Cultural Român și de Muzeul Național al Literaturii Române, a continuat pe 25
    mai cu autoarea Florina Ilis care a citit o proză scurtă intitulată Locul de
    joacă. Proiectul a început pe 11 mai cu o lectură a scriitorului Cosmin Perța
    și se va desfășura până pe 2 noiembrie. La manifestare mai participă scriitorii
    Diana Bădica, Merlich Saia, Bogdan-Alexandru Stănescu, Mihok Tamas, Chris
    Tănăsescu, Lucian-Dan Teodorovici, Tatiana Țîbuleac și Răzvan Țupa.
    Recitalurile sunt difuzate marţea, de la ora 21.00, ora României – ora 14.00, ora New York-ului, pe paginile de
    Facebook, YouTube și Instagram ale ICR New York şi Muzeului Național al
    Literaturii Române, precum și pe site-ul ICR New York. Programul complet poate
    fi consultat pe site-ul rciusa.info.


  • „Unter den Wörtern“: Paul Celan zum 100. Jahrestag mit Ausstellung geehrt

    „Unter den Wörtern“: Paul Celan zum 100. Jahrestag mit Ausstellung geehrt

    Anlässlich des 100. Geburtstags von Paul Celan organisierte das Bukarester Rathaus durch das Nationale Museum für rumänische Literatur (MNLR) in Zusammenarbeit mit dem österreichischen Bundesministerium für europäische und internationale Angelegenheiten durch das Österreichische Kulturforum Bukarest und die Germanistikabteilung der Fakultät für Fremdsprachen und Literaturen der Universität Bukarest die Ausstellung CELAN 100 — Unter den Wörtern“. Das Projekt CELAN 100 — Unter den Wörtern wurde auf den Facebook-Seiten des Nationalmuseums für rumänische Literatur und des Österreichischen Kulturforums Bukarest offiziell gestartet.



    Paul Celan (Pseudonym von Paul Peisah Antschel, geboren am 23. November 1920 in Czernowitz, gestorben am 20. April 1970 in Paris) war ein deutschsprachiger Dichter, Übersetzer und Essayist jüdischer Abstammung aus Rumänien. Das Pseudonym Celan stammt aus dem Anagramm seines Familiennamens Antschel (rumänisiert: Ancel). Celans Leben hatte einen gewundenen Verlauf: Geboren in Czernowitz (Nordbukowina) in einer Familie deutschsprachiger Juden zu der Zeit, als diese Region zu Rumänien gehörte, lebte er in Österreich, Rumänien und dann in Frankreich. Er schrieb auf Deutsch und er war auch ein äu‎ßerst aktiver Übersetzer. Er übersetzte rumänische, portugiesische, russische, englische und französische Literatur ins Deutsche. Er übersetzte Franz Kafkas Erzählungen aus dem Deutschen ins Rumänische und arbeitete mit der renommierten Literaturzeitschrift Secolul 20“ (Das 20. Jahrhundert“) zusammen. Er gilt als einer der gro‎ßen modernen Dichter der Welt.



    Celan 100 — Unter den Wörtern“, die Ausstellung im Österreichischen Kulturforum Bukarest, ist eine Hommage an den 100. Jahrestag seit der Geburt des Dichters Paul Celan im November 1920. Die Ausstellung versammelt Dokumente, die die kurze Existenz des gro‎ßen Nachkriegsdichters und Übersetzers festhalten, und lässt die wichtigsten Momente im historischen Kontext Revue passieren. Andrei Popov, stellvertretender Leiter des Österreichischen Kulturforums Bukarest, erinnert für Radio Rumänien International an die Wiener Zeit von Paul Celan:



    Auch wenn Paul Celans Aufenthalt in Wien weder lang noch allzu angenehm war, was den Kontext und die sozialen Beziehungen der Nachkriegszeit betrifft, bleiben die sieben Monate, die er zwischen 1947 und 1948 in der österreichischen Hauptstadt verbrachte, für das spätere Schaffen des Dichters von wesentlicher Bedeutung. Hier trifft er auf eine weitere prominente Persönlichkeit der österreichischen und europäischen Literatur, die Dichterin Ingeborg Bachmann, mit der er eine Liebesgeschichte erlebt und dann eine Attraktion-Absto‎ßung, die berühmt blieb. Ihr Briefwechsel wird einen sehr starken Einfluss auf die Gedichte haben, die Celan ab dieser Wiener Zeit schreiben wird. Die Korrespondenz zwischen den beiden ist in der Tat das Thema eines ausgezeichneten Films »Die Geträumten« der bekannten Dokumentarfilmregisseurin Ruth Beckermann, den das Österreichische Kulturforum während der Coronavirus-Pandemie exklusiv und kostenlos auf seiner Webseite ausgestrahlt hat.“




    Die Hundertjahrfeier von Paul Celan umfasst eine ganze Reihe von Gedenkveranstaltungen. Darunter erwähnen wir die Vorführung des Spielfilms Im Süden meiner Seele“, der von Frieder Schuller zwischen 1986–1988 gedreht wurde. Der Film erzählt von den Jahren, die Paul Celan in Bukarest verbrachte, und soll sein berühmtestes Gedicht Todesfuge“ zum Leben erwecken.



    Ein Gedichtwettbewerb für Jugendliche ist eine weitere Veranstaltung im Rahmen der Hundertjahrfeier von Paul Celan. Das rumänische Kulturinstitut in Stockholm und das Goethe-Institut in Schweden haben im März einen Lyrikwettbewerb für junge schwedische Gymnasiasten ausgeschrieben, um die Originalität und Komplexität des Werks des Dichters hervorzuheben.



    Je suis la poésie“ ist ein digitales Projekt, das in Brüssel stattfindet, ein Projekt, das zehn Künstler, neun rumänische Dichter und einen bildenden Künstler zusammenbringt. Die Einladung zur Teilnahme, auch zur anonymen Teilnahme, richtet sich an alle, die sich an einem kulturellen Dialog, der als Ausgangspunkt Paul Celan und seine Poesie hat, beteiligen wollen.



    Zu den europäischen Städten, die den 100. Geburtstag von Paul Celan durch Versionen der Ausstellung Celan 100 — Unter den Wörtern“ in den jeweiligen Sprachen feiern, gehören dank des Netzwerks österreichischer Kulturforen auch Budapest, Istanbul, Kiew, Paris, Rom und Warschau. Weitere Informationen erhalten wir von Andrei Popov:



    Am Österreichischen Kulturforum bereiten wir uns seit langem auf die Hundertjahrfeier von Paul Celan vor. Wir wollten, dass die Veranstaltung, die wir der rumänischen Öffentlichkeit vorschlagen wollten, in gewisser Weise über die Grenzen des Landes hinausgeht, was ohnehin geschehen ist. Gemeinsam mit dem Nationalmuseum für rumänische Literatur in Bukarest und der Abteilung für Germanistik der Fakultät für Fremdsprachen und Literatur der Universität Bukarest, unter der Schirmherrschaft des österreichischen Ministeriums für europäische und internationale Angelegenheiten, haben wir die Ausstellung »Celan 100 — Unter den Wörtern« geschaffen. Die Ausstellung hält kurz an allen wichtigen Stationen von Paul Celans Leben und Werk an und analysiert nicht nur seine Reise, sondern auch die verschiedenen historischen Kontexte. Die Ausstellung ist zur Zeit im Nationalen Literaturmuseum in Bukarest zu sehen, und sobald es die Bedingungen erlauben, werden wir sie auch in anderen gro‎ßen Städten Rumäniens zeigen. Darüber hinaus wird sie in andere Sprachen übersetzt und dank des Netzwerks der österreichischen Kulturforen in mehreren europäischen Hauptstädten und Städten wie Budapest, Istanbul, Kiew, Paris, Rom oder Warschau präsentiert. Bis die Ausstellung den Besuchern so nahe wie möglich kommt, steht ein virtueller Rundgang in sieben Sprachen auf einer vom österreichischen Ministerium für europäische und internationale Angelegenheiten eigens dafür konzipierten Plattform zur Verfügung.”




    Die Veranstalter bieten dem Publikum die Möglichkeit, die Ausstellung Celan 100 — Unter den Wörtern“ in einer Online-Vorschau in zwei Varianten zu besuchen — in Form einer Videoausstellung (Projekt des Nationalmuseums für rumänische Literatur MNLR in den zweisprachigen Versionen Rumänisch-Deutsch und Rumänisch-Französisch und dank des österreichischen Bundesministeriums für europäische und internationale Angelegenheiten in der Online-Grafikversion auf Rumänisch, Deutsch, Französisch, Italienisch, Polnisch, Türkisch und Arabisch.

  • Festivalul Gellu Naum

    Festivalul Gellu Naum

    Muzeul Național al Literaturii Române din București,
    în parteneriat cu Fundația Gellu Naum, ne-a invitat pe 1 august în Grădina Muzeului
    Naţional al Literaturii Române MNLR la cea de-a patra ediție a Festivalului
    Gellu Naum, pentru a marca împlinirea a 104 de ani de la nașterea scriitorului.
    Gellu Naum a absolvit în 1937 filosofia la
    Universitatea din Bucureşti. În 1938 pleacă la Paris la îndemnul prietenului
    său, pictorul Victor Brauner, unde îşi continuă studiile de filosofie la
    Sorbona. Prin intermediul lui Brauner ia contact cu grupul suprarealist francez
    animat de André Breton. În 1941 se constituie grupul suprarealist român
    (alcătuit din Gellu Naum, Gherasim Luca, Dolfi Trost, Virgil Teodorescu şi Paul
    Păun), a cărui activitate, deosebit de intensă între anii 1945-1947 îl va face
    pe Breton să afirme: Centrul lumii s-a mutat la Bucureşti. Între 1948 şi 1949
    Gellu Naum scrie poemul cu tentă filosofică şi ezoterică Calea şearpelui,
    experienţă care îi va marca definitiv stilul. În anii ʼ50 şi ʼ60, publică mai
    multe cărţi de literatură pentru copii şi continuă să scrie, pe ascuns, poeme
    suprarealiste.

    Odată cu perioada destinderii regimului comunist, în 1968
    publică volumul Athanor. Gellu Naum se impune cu lucrări precum Copacul-animal, Tatăl meu
    oboist şi Zenobia drept cel mai important reprezentant român al curentului
    suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan
    european. În numai câţiva ani apar numeroase ediţii traduse din poemele lui
    Gellu Naum. Se stinge din viaţă la 29 septembrie 2001. Ioan Cristescu,
    directorul Muzeului Naţional al Literaturii Românene-a vorbit despre festivalul din
    acest an, restrâns din cauza fondurilor. Anul acesta am fost la un pas
    de a renunţa la festival. Dar în parteneriatul pe care îl avem cu Fundaţia
    Gellu Naum şi cu scriitoarea Simona Popescu, am căutat să urmărim o
    continuitate. De aceea, opţiunea noastră a fost să avem măcar o singură zi de
    festival, cu cheltuieli minime, pentru a omagia, în primul rând, figura lui
    Gellu Naum. În acelaş timp ne-am dorit ca o parte dintre tinerii poeţi contemporani
    să citească din cărţile lor în grădina Muzeului Naţional al Literaturii Române.
    Şi tot pentru această ediţie, i-am rugat pe Mircea Tiberian & Ion Bogdan
    Ștefănescu să îmbrace muzical seara pentru a ilustra în felul acesta poezia pe
    care am ascultat-o.

    În
    cadrul festivalului a avut loc şi masa rotundă Gellu Naum – perspective
    critice, organizată în scopul realizării unui dialog între spații și timpuri
    de creație diferite și, totodată, suprapuse, cu scopul valorificării
    patrimoniului literaturii române și a culturii scrise recente. Ioan Cristescu,
    directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române. Anul trecut am reuşit să realizăm un
    festival internaţional şi am beneficiat de prezenţa multor artişti din Europa
    care cunoşteau opera lui Gellu Naum. Aceasta a fost o foarte mare surpriză
    pentru noi. După cum ştiţi, Gellu Naum rămâne o figură aparte în avangarda
    europeană şi interesul pentru opera lui este încă foarte viu. Am putea spune că
    prin festivalul organizat de Muzeului Naţional al Literaturii Române în
    parteneriat cu Fundaţia Gellu Naum, am încercat şi chiar am reuşit să adăugăm
    un plus de recunoaştere operei sale. De asemenea, încercăm să-l reaşezăm pe
    Gellu Naum în contextul firesc pe care el ar trebui să-l ocupe şi anume, un
    reprezentant de seamă al avangardei europene postbelice. În ceea ce priveşte
    spaţiul dedicat în Muzeului Naţional al Literaturii Român lui Gellu Naum, este
    vorba de un spaţiu mai amplu, consacrat reprezentanţilor avangardei româneşti.