Tag: MNȚRplusC

  • Expoziţia Mircea Modreanu – «Despre sine, cruci şi altele»

    Expoziţia Mircea Modreanu – «Despre sine, cruci şi altele»

    Spaţiul MNȚRplusC de la Muzeul Național al Țăranului Român găzduieşte până pe 19 septembrie expoziţia personală «Despre sine, cruci şi altele» a artistului vizual Mircea Modreanu.

    Expoziția, curatoriată de Călina Coman, face parte din proiectul extins «micro-istorii, micro-memorii», co-finanțat de AFCN şi care se adresează nevoilor de cercetare asupra „spațiilor uitate de lume”.

    Mircea Modreanu este artist vizual, manager de proiecte culturale și galerist. Am stat de vorbă cu el chiar în expoziţia din spaţiul de la subsolul MNŢR.

     

    Ilina Schileru este asistenta de expoziție, coordonatoarea proiectelor culturale din spaţiul MNȚRplusC şi artistă vizuală.

     

    „Expoziția pune în scenă esențialmente un joc al artistului. (…) Arareori neintenționat, jocul creează puntea dintre fantezie și realitate. Pentru artist, înclinația către joc a evoluat natural cu trecerea timpului. (…) Moartea, relația ambiguă dintre om și tranzitoriu, comunitatea originară și micile descoperiri despre lumi, culturi și civilizații sunt câteva dintre ofrandele și piesele de joc pe care Mircea Modreanu le transpune în lucrări inspirate de crucile momârlănești din Valea Jiului, de stelele funerare cu inscripții runice de proveniență scandinavă, inclusiv de secvențe iconografice regăsite pe Columna lui Traian, astfel corelând tradiții, simboluri și motive într-un univers insolit, dramatic, paradoxal optimist.” – scria curatoarea Călina Coman.

  • “Dansul Satului” la MNȚRplusC

    “Dansul Satului” la MNȚRplusC

    Scurtmetrajul “Dansul Satului”, al regizorului francez Frédéric Xavier Liver, a fost proiectat la MNȚRplusC, spaţiul de artă contemporană al Muzeul Naţional al Țăranului Român.

    Filmul prezintă viața câtorva dintre sătenii pe care artistul i-a cunoscut cu ocazia primei sale rezidențe în satul aflat la 20 de kilometri în amonte de Târgu-Jiu, oferind o imagine a alterității asupra comunității restrânse a satului Schela, în stadiul actual, la 30 de ani de la închiderea minei, singura și cea mai importantă sursă de venit constant pentru localnicii comunei Schela. Filmul prezentat în premieră parte din seria personală a artistului “It Could Have Been…. Gold”.

    Am stat de vorbă după proiecţie cu artista vizuală Ilina Schileru, coordonatoarea programului de evenimente de la MNȚRplusC.

  • Expoziţie Oana Tudose la MNŢRplusC

    Expoziţie Oana Tudose la MNŢRplusC

    Galeria MNŢRplusC din cadrul Muzeului Naţional al Ţăranului Român, din Bucureşti, găzduieşte expoziţia Oana Tudose “Când trupurile noastre vor obosi, rădăcinile ne vor primi acasă”.

     

    Lâna este materialul preferat al artistei, adusă și achiziționată de la ciobanii din Novaci, un oraș din nordul Olteniei, zonă cu care artista are o legătură specială. Oana Tudose are o experiență extensivă în a lucra cu lâna, cunoscând și utilizând procese precum cele tradiționale, de la torsul lânii la împâslirea cu apă.

     

    Titlul expoziției are o trimitere directă către temele care o interesează pe Oana Tudose, plecată din București din 2011 și stabilită momentan la Copenhaga. Am discutat cu artista vizuală la vernisaj despre formarea ei profesională şi expoziţie.

     

     

    Artista vizuală Ilina Schileru este coordonatoarea spaţiului expoziţional MNŢRplusC. Am stat de vorbă despre expoziţia Oanei Tudose, dar şi despre ce a oferit publicului până acum acest spaţiu dedicat artei contemporane de la MNŢR şi despre ce urmează.

     

  • MNȚRplusC

    MNȚRplusC

    La subsolul Muzeului Național al Țăranului
    Român (MNȚR), în centrul capitalei, s-a deschis în urmă cu un an un spațiu
    dedicat artei contemporane, sub egida MNȚRplusC – o sală de expoziții care
    găzduiește artiști și proiecte de artă contemporană din toate sferele de
    exprimare, de la artă conceptuală la artă vizuală, de la obiect la performance.
    Am stat de vorbă cu managerul MNȚR, Dr. Virgil Nițulescu, despre acest nou
    spațiu pentru publicul iubitor de artă:


    Este o expoziție creată într-un
    spațiu care a fost amenajat de-abia acum mai puțin de un an de zile, și spațiul
    a avut înainte o altă destinație, a fost mulți ani de zile atelier de hârtie
    manuală. Noi trebuia să dăm o altă destinație spațiului. Am ales să utilizăm
    acea încăpere ca galerie dedicată artei contemporane din două motive: o dată
    pentru că acolo nu se pot plasa bunuri culturale cu valoare de patrimoniu, în
    schimb, pentru arta contemporană am considerat că, după o igienizare corectă,
    este o destinație foarte potrivită, mai ales că există o mare nevoie pe piața
    bucureșteană de artă pentru asemenea spații dedicate artei contemporane.

    Sunt
    mulți artiști de toate generațiile, sculptori, graficieni, pictori, artiști
    conceptuali, artiști care se dedică artei video sau fotografiei și așa mai
    departe, și care nu găsesc locuri în care să expună. Sigur că o să spună,
    poate, ascultătorii noștri, da, dar acum avem un mediu virtual. E, mediul
    virtual sigur că este interesant, dar niciodată nu poate să suplinească în
    totalitate contactul fizic cu opera. Mediul virtual nu poate sa fie decât un
    adjuvant, o metodă complementară de punere în valoare a unei opere de artă.

    Și
    pentru că Uniunea Artiștilor Plastici, cu care de altfel noi avem un parteneriat
    și colaborăm adeseori, a pierdut în ultimele două decenii foarte multe spații
    pentru galerii, și pentru că, dintre galeriile private de artă, unele au dat
    faliment, ăsta este termenul cel mai potrivit, cel mai corect pe care trebuie
    să-l spun, nu au rezistat cheltuielilor pe care le presupune o asemenea
    activitate, am zis că este cazul ca noi, ca instituție publică de cultură, cu
    un statut destul de bine stabilit și acceptat de către publicul bucureștean, să
    ne implicăm și să întindem o mână de ajutor artiștilor contemporani, nu doar
    români, pentru că, deși majoritatea evident au fost români, au fost și câțiva
    artiști străini care au expus pentru prima oară în România, pentru că vrem să
    încurajăm și dialogul cu artiști din întreaga Europă.


    Cine se ocupă de MNȚRplusC din punct de vedere
    curatorial și conceptual? Cum funcționează alegerea subiectelor expoziționale?
    Virgil Nițulescu:


    De asta am apelat la o curatoare
    care, deși numai nu mai este chiar în primii ani de după absolvirea facultății,
    este încă tânără și energică și curajoasă, aș spune, și se numește Irina
    Schileru. Avem un parteneriat cu ea și i-am încredințat să se ocupe de
    programul curatorial al acestei galerii a muzeului nostru, pe o colaborare pe
    câțiva ani.
    Sper să fie un succes, să putem ajunge la concluzia când vom trage
    linie că a fost un plan de succes și vom vedea ulterior dacă vom continua sau
    nu colaborarea. Am apelat, spun, la ajutorul Irinei Schileru și am avut până
    acuma deja cred cinci expoziții, o pregătim pe a șasea, și sper, cum am spus,
    să aducem expoziții care să fie interesante, provocatoare pentru publicul
    nostru fidel, care este un public foarte divers, un public care știe să
    aprecieze nu doar bunurile culturale din colecțiile noastre, care sunt foarte,
    foarte prețioase, și care datează din secolele XVIII, XIX, prima jumătate a
    secolului XX, și care sunt reprezentative pentru cultura tradițională
    românească, ci și cultura contemporană. Să nu uităm faptul că la noi au loc
    constant lansări de cărți, dezbateri, proiecții cinematografice în fiecare zi
    aproape, sunt activități care aduc laolaltă un public foarte divers, de toate
    vârstele și toate pregătirile.


  • Ioana Sisea – ”Draw me like one of your French girls…”

    Ioana Sisea – ”Draw me like one of your French girls…”

    Muzeul Național al Țăranului Român găzduieşte la noua sală dedicată artei contemporane MNȚRplusC solo show-ul Ioana Sisea – ”Draw me like one of your French girls…”.



    Solo show-ul este compus dintr-o instalație și un performance susţinut de Claudia Chiraș, o deturnare, de către Ioana Sisea, a motivului clasic al Odaliscei”. Coordonatorul proiectului este Ilina Schileru.



    Ioana



    Am stat de vorbă cu artista plastică Ioana Sisea despre întâlnirea cu publicul după pandemie: