Radio România Internațional

Tag: mobilizare

  • Mobilizare internaţională pentru Siria

    Mobilizare internaţională pentru Siria

    Agenţiile Naţiunilor Unite care gestionează criza umanitară din Siria
    vor primi, până în 2020, 11 miliarde de dolari de la state donatoare. Banii au
    fost promişi în cadrul unei conferinţe care a avut loc, joi, la Londra, iar
    gazda reuniunii, premierul britanic David Cameron, a anunţat că donatorii au
    decis ca mai bine de jumătate din sumă, adică şase miliarde de dolari, să fie
    livrată în regim de urgenţă, în următoarele luni, şi să finanţeze, prioritar,
    programe de educaţie şi crearea de locuri de muncă. Astfel, alimentate pecuniar
    de donatori, Iordania, Libanul şi Turcia, vecine Siriei, s-au angajat să
    asigure acces la educaţie pentru un milion de copii sirieni refugiaţi,
    categoria cea mai vulnerabilă în faţa radicalizării şi propagandei jihadiste.

    Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a insistat că liberalizarea pieţei
    muncii pentru refugiaţii sirieni de către statele care-i găzduiesc este, de
    asemenea, vitală. A fost luată în calcul şi finanţarea pe termen lung, pentru
    ca atât Siria, cât şi alte state din regiune, afectate de conflicte militare,
    să îşi poată regândi sistemul economic pentru a genera creştere şi a-şi reface
    infrastructura.

    Uniunea Europeană va face tot ce îi stă în putere pentru a
    acorda o serie de facilităţi comerciale statelor care găzduiesc refugiaţi
    sirieni, a anunţat şi cancelarul german, Angela Merkel, personajul politic
    căruia deciziile legate de criza siriană i-au afectat cel mai grav
    popularitatea.

    Membră relativ recentă şi relativ pauperă a Uniunii, România se
    va implica, la rându-i, în efortul umanitar al comunităţii internaţionale cu
    echivalentul a circa 120 de mii de dolari. Potrivit unei hotărări adoptate
    miercuri,Guvernul tehnocrat de la Bucureşti a alocat această sumă ca ajutor
    umanitar de urgenţă pentru refugiaţi. România se alătură statelor donatoare,
    iar ajutorul umanitar va fi acordat pentru programele coordonate la nivelul
    Organizaţiei Naţiunilor Unite, respectiv Planul pentru Răspuns Umanitar în
    Siria şi Planul regional pentru refugiaţi şi rezilienţă, instrumente
    instituţionale, de cooperare inter-agenţii ONU, instituite ca urmare a
    amplificării crizei refugiaţilor     – precizează un comunicat al Guvernului.

    Comentatorii salută deciziile adoptate la
    Londra, dar avertizează că sumele oferite de donatori sunt departe de a acoperi
    costurile economice ale războiului din Siria şi ale consecinţelor sale asupra
    ţărilor din regiune. Potrivit estimărilor publicate, joi, de Banca Mondială,
    acestea se ridică la circa 35 de miliarde de dolari. Iar amploarea tragediei
    umanitare e incomensurabilă.

    Declanşat în martie 2011, după manifestaţii
    iniţial paşnice împotriva preşedintelui Bashar al-Assad, conflictul sirian s-a
    soldat cu peste 260 de mii de morţi. Mai bine de 13 milioane de oameni sunt
    strămutaţi sau în situaţii vulnerabile. Iar în teren carnagiul continuă,
    alimentat şi de trupele regimului, şi de aşa-numita opoziţie moderată şi, mai
    ales, de ucigaşii fără scrupule afiliaţi grupării teroriste care-şi spune
    Statul Islamic.

  • Reuniunea Consiliului de Apărare a Ţării

    Reuniunea Consiliului de Apărare a Ţării

    Elaborarea şi legiferarea unei strategii care să permită ca necesarul de gaze naturale pentru România şi Rep. Moldova vecină să fie asigurat din exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră precum şi aprobarea necesarului de militari ce vor fi dislocaţi, în 2015, în Afganistan şi în state din Balcani au fost principalele teme ale şedintei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, de marţi. Reuniunea a fost condusă de preşedintele României, Traian Băsescu; el îşi încheie mandatul de şef al statului pe 21 decembrie.



    În privinţa bugetului pe anul 2015 al instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, CSAT a decis ca avizarea acestuia să se facă după ce executivul va avea o imagine clară a resurselor aflate la dispozitia sa. Consiliul a aprobat ca Armata să disloce, anul viitor, pentru misiuni în afara ţării, un număr de 895 de militari, în scădere cu 416 militari, comparativ cu acest an. În acelaşi timp, vor fi suplimentate, cu până la 450 de militari, forţele armate care vor participa, în 2015, la misiunea NATO din Afganistan.



    Membrii CSAT au mai analizat consecinţele crizei din Ucraina, apreciind că aceasta afectează domenii de interes strategic ale României precum securitatea maritimă şi aeriană, securitatea economică dar şi dimensiunea politică a relaţiilor României cu statele din regiune, pe de o parte şi cu Rusia, pe de altă parte.



    Membrii Consiliului au tras concluzia că, pentru România, devin prioritare atât consolidarea mijloacelor proprii de apărare, cât şi a celor de politică externă – creşterea eficienţei raporturilor cu statele UE/NATO, susţinerea parcursului european al Rep. Moldova şi crearea unui cadru propice pentru consolidarea dialogului cu Kievul. Actualizarea Planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare a reprezentat o altă temă analizată de către membrii Consiliului.



    De asemenea, au fost analizate măsurile adoptate de România în vederea punerii în aplicare a regimurilor de sancţiuni instituite pe plan internaţional în perioada octombrie 2013 – septembrie 2014, constatându-se că instituţiile româneşti au pus în aplicare aceste sancţiuni prin efectul legii-cadru şi al reglementărilor sectoriale.



    Oficiali români susţin că Bucureştiul îşi poate permite, din punct de vedere economic şi social, o accentuare a sancţiunilor faţă de Rusia, întrucat 80% din consumul de gaze este asigurat din productia internă, iar relaţiile sale comerciale cu Federaţia Rusă nu depăşesc 5 miliarde de euro.

  • Mobilizare pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor

    Mobilizare pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor

    Ploile torenţiale care au cazut în ultimele zile în sudul şi sud-vestul României au făcut prăpăd şi s-au soldat cu victime. Cele mai afectate au fost judeţele Vâlcea, Teleorman, Olt, Argeş şi Gorj. În aceste zone a plouat foarte mult, iar multe râuri au ieşit din matcă.



    Peste două mii de case şi anexe gospodăreşti din aproape două sute de localităţi au fost afectate, mii de hectare de teren arabil au fost inundate, iar peste o mie de persoane au fost evacuate. Nici reţeaua rutieră nu a scăpat de furia apelor. Au fost distruse mai multe porţiuni de drumuri naţionale, judeţene şi comunale, iar mai multe poduri au dispărut luate de şuvoaie. Zeci de localităţi au rămas fără curent electric, după ce mai mulţi stâlpi de înaltă tensiune au fost doborâţi de vântul puternic.



    Efective importante de pompieri, jandarmi şi poliţişti acţionează pentru salvarea persoanelor aflate în pericol şi pentru diminuarea pagubelor. Sunt pregătite să intervină şi forţe suplimentare în judeţele vecine celor afecate, cărora li se alătură militari şi mijloace tehnice de la Ministerul Apărării.



    Autorităţile locale şi centrale sunt în alertă maximă şi au fost luate măsuri pentru avertizarea populaţiei din localităţile aflate în zonele vulnerabile sau expuse riscului la inundaţii. Au fost identificate locurile de refugiu, traseele de evacuare şi zonele de acordare a primului ajutor pentru persoanele care ar putea fi surprinse de ape.



    Specialiştii de la Apele Române au încercat să explice undele de viituri prin creşterea rapidă a debitelor râurilor. Unele cursuri au crescut şi de aproape 400 de ori – spun ei. Însă viituri s-au produs inclusiv în zone declarate sigure. Spre exemplu, pentru judeţul Argeş, unul din cele mai afectate, regia Apele Române a realizat, chiar în acest an, harţi de risc de inundaţii, care au costat zeci de milioane de euro şi care au consemnat că nu există nici un pericol. Iată că realitatea acestor zile a contrazis flagrant părerile specialiştilor!



    Directorul aceleiaşi regii şi-a dat demisia: se afla în concediu, în condiţiile în care sudul şi sud-vestul ţării sunt grav afectate de inundaţii.



    În plus, vicepremierul Liviu Dragnea a anunţat o anchetă la Apele Române, fiind nemulţumit de modul greoi în care au fost ridicate sau consolidate, în ultimii ani, digurile de protecţie. A cerut, totodată, structurilor implicate şi autorităţilor locale din sudul ţării să rămână în alertă.



    La Bucureşti, Comandamentul pentru situaţii de urgenţă este, şi el, în stare de alertă maximă pentru a afla de la autorităţile locale evoluţia situaţiei pe teren şi dacă acestea au nevoie de ajutor. În următoarea perioadă, vremea nu se va îmbunătăţi, iar meteorologii avertizează că ploile nu se vor opri până pe 1 august.