Tag: modificare

  • Modificări la înmatricularea auto în România

    Modificări la înmatricularea auto în România

    Guvernul a aprobat Ordonanța pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Actul normativ transpune în legislaţia naţională prevederi din directivele europene privind documentele de înmatriculare pentru vehicule.


    Suspendarea înmatriculării, reglementarea radierii din oficiu a vehiculelor, accesul Poliției Rutiere la datele despre inspecţia tehnică periodică şi cooperarea cu autoritățile competente de înmatriculare din statele membre ale Uniunii Europene sunt printre modificările la înmatricularea auto.



    Noutate: suspendarea înmatriculării



    Prin ordonanța aprobată de Guvern se introduce conceptul de suspendare a înmatriculării, ce vizează strict o operațiune administrativă care constă în interzicerea temporară a dreptului de a pune în circulație și a utiliza un vehicul pe drumul public și nu vizează anularea înmatriculării.



    Vehiculul va figura în continuare înmatriculat pe numele proprietarului/deținătorului în Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate (care va cuprinde, totuși, o mențiune de suspendare a înmatriculării). Suspendare a înmatriculării vehiculului nu exonerează proprietarul acestuia de la plata impozitelor.



    Situaţiile în care se propune producerea suspendării de drept a înmatriculării sunt următoarele:


    – noul proprietar (cumpărător) nu solicită transcrierea transmiterii dreptului de proprietate în termen de 90 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului;



    – expirarea / anularea inspecției tehnice periodice a vehiculului.



    Alte modificări prevăzute în ordonanţă



    ​Modificările prevăd şi reglementarea radierii din oficiu a vehiculelor, în urma notificării primite de la autoritățile competente din ţară sau din celelalte state membre, precum şi de la persoanele juridice autorizate, care atestă faptul că vehiculul a fost definitiv scos din uz. În cazul radierii vehiculului în aceste condiții, autoritatea competentă îl va informa pe titularul certificatului de înmatriculare cu privire la efectuarea acestei operațiuni în termen de 30 de zile de la radiere.



    Cu această ocazie, se stabilește dreptul de acces al Poliției Rutiere la Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate în scopul verificării efectuării inspecţiei tehnice periodice a vehiculului, respectiv a valabilităţii acesteia.



    Noua ordonanţă autorizează Direcţia Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor să facă schimb de date cu autoritățile competente de înmatriculare din statele membre ale Uniunii Europene, prin obținerea, respectiv furnizarea datelor necesare, în scopul verificării, înaintea înmatriculării unui vehicul, a statutului legal al acestuia în statul în care a fost înmatriculat anterior, în cazul în care există îndoieli asupra situației reale sau juridice a vehiculului. Verificarea împreună cu autoritățile competente de înmatriculare din statele membre ale Uniunii Europene se poate realiza inclusiv prin utilizarea unei platforme informatice în scopul facilitării schimbului de informații.

  • Ordonanţă privind modificarea şi completarea Codului fiscal

    Ordonanţă privind modificarea şi completarea Codului fiscal

    Guvernul a stabilit unele măsuri pentru asigurarea plății de către angajator a contribuției pentru pensii și sănătate la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, pentru toți salariații, inclusiv pentru persoanele care au încheiate contracte de muncă cu timp parțial și pentru cei cu plata în acord.

    Excepție fac salariații elevi, studenți, persoane cu dizabilități, pensionari și cei care cumulează venituri de cel puțin nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată.

    Mai exact, salariații aflați în una din următoarele situații:

    – Elevi sau studenți cu vârsta până în 26 de ani;

    – Ucenici în vârstă de până la 18 ani;

    – Persoane cu dizabilități care, prin lege, au posibilitatea să lucreze mai puțin de 8 ore pe zi;

    – Pensionari pentru limită de vârstă în sistemul publice de pensii, cu excepția celor care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă cu cea din sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;

    – Persoanele care cumulează venituri de cel puțin nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată din mai multe contracte individuale de muncă.

    În acest sens, Guvernul a adoptat astăzi o ordonanță privind modificarea și completarea Codului fiscal, urmând ca noile reglementări să intre în vigoare la 1 august și să se aplice începând cu veniturile aferente lunii august 2017.

    Social, măsura are rolul să protejeze aceste categorii de salariați asigurându-le dreptul la pensie și la servicii medicale în sistemul public. Din punct de vedere economic, noile prevederi au scopul să limiteze situațiile în care contractele de muncă cu timp parțial sunt încheiate pentru evitarea impozitării potrivit regulilor prevăzute pentru contractele individuale de muncă cu timp normal de lucru și, implicit, să elimine inechitățile față de angajatorii care încheie contracte individuale de muncă cu timp normal și asigură salariul minim brut pe țară propriilor salariaților.

    Noile reglementări au fost stabilite în condițiile în care, potrivit datelor statistice și studiilor efectuate în acest sens:

    – există circa 1,1-1,2 milioane de contracte de muncă cu timp parţial;

    – 370.000 salariaţi activi au un singur contract de muncă cu timp parţial;

    – aproximativ 710.000 asiguraţi cu contracte de muncă cu timp parţial, au un venit mediu brut de 903 lei/lunar (decembrie 2016);

    O astfel de practică generează, de asemenea, inechități față de angajatorii care încheie contracte individuale de muncă cu timp normal și asigură salariul minim brut pe țară propriilor salariați.

    Problematica este cu atât mai importantă cu cât în ultimii doi ani cu creştere economică ridicată, numărul locurilor de muncă cu timp parţial a crescut mai repede decât cele cu timp complet, respectiv cu 3,7% în medie pe an faţă de 2,1% în medie.

    De asemenea, este de subliniat că practica subsalarizării forţei de muncă iese în evidenţă şi prin faptul că în medie în fiecare lună circa 55.000 salariaţi sunt fără venituri declarate la Casa de Pensii, deci fără contribuţii care să se regăsească în pensiile viitoare.

  • Modificarea legislaţiei penale

    Modificarea legislaţiei penale

    Codul Penal şi Codul de
    Procedură Penală au fost modificate şi
    completate, miercuri, de Guvernul de la Bucureşti prin ordonanţă de urgenţă. Măsura
    – spune Executivul tehnocrat – a fost necesară pentru a pune cele două
    documente în acord cu anumite decizii ale Curţii Constituţionale. A fost
    necesară şi transpunerea urgentă a unor acte normative ale Uniunii Europene în
    domeniu, după cum a explicat purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Suciu: ‘În mod normal, aceste transpuneri trebuiau să se facă în 45 de zile. Unele
    erau în discuţie în Parlament, dar nu au apucat să fie votate. În consecinţă,
    s-a decis ca Guvernul să dea această ordonanţă de urgenţă, care cuprinde
    inclusiv o parte din modificările deja discutate în Parlament, dar care nu au
    mai fost votate, plus alte câteva legate de recomandările Curţii Constituţionale.’

    Mai precis, potrivit lui Dan
    Suciu, de la intrarea în vigoare a unui nou Cod penal şi a unuia nou de
    procedură penală, au existat nu mai puţin de 15 decizii ale Curţii
    Constituţionale cu impact important asupra acestor acte normative. De exemplu, în cea mai recentă decizie s-a constatat că renunţarea
    la urmărirea penală de către procuror, fără ca aceasta să fie supusă
    controlului şi încuviinţării instanţei de judecată, echivalează cu exercitarea
    de atribuţii ce nu-i aparţin.

    Apoi, între altele, în baza modificărilor adoptate
    prin ordonanţă de urgenţă, violatorii şi agresorii de minori vor sta mai mulţi
    ani în spatele gratiilor. Se măresc pedepsele şi
    pentru furturi, înşelăciuni sau fraude financiare şi informatice. Astfel, dacă
    prejudiciul produs în urma acestor infracţiuni depăşeşte 2 milioane de lei,
    echivalentul a aproximativ 450 de mii de euro, numărul anilor de închisoare
    creşte cu 50%.

    Nu există predictibilitate în actul de justiţie în lipsa
    stabilităţii legislative – a declarat ministrul Justiţiei, Raluca Prună, în
    opinia căreia, prin ordonanţa de urgenţă a Guvernului se rezolvă restanţe
    importante.

    La rândul său, membru
    al Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul Horaţius Dumbravă afirmă,
    într-o postare pe pagina sa de Facebook, că prin adoptarea ”bruscă” a
    ordonanţei de urgenţă este ratată o dezbatere publică amplă. Într-o democraţie
    parlamentară, este firesc ca, prin această practică, Guvernul să uzurpe
    atribuţiile legislative ale Parlamentului? – se întreabă magistratul. Şi tot el
    furnizează un posibil răspuns: Legislativul este cel care a adoptat noile
    coduri Penal şi de Procedura Penală, ale căror texte sunt pe bandă rulantă
    declarate neconstituţionale.

    Cum parlamentarii nu dau socoteală pentru
    pasivitate, i se mai poate reproşa Guvernului că a optat, în disperare de
    cauză, pentru o ordonanţă de modificare?

  • Modificări în reglementarea asistenței de care pot beneficia în România solicitanții de azil

    Modificări în reglementarea asistenței de care pot beneficia în România solicitanții de azil

    Guvernul
    a aprobat astăzi modificarea și completarea normelor metodologice de aplicare a
    legii privind azilul.


    Executivul
    asigură astfel transpunerea totală a
    directivei europene privind procedurile de azil, precum și a directivei privind
    stabilirea standardelor pentru primirea solicitanților de protecție
    internaţională, transpunerea parțială fiind asigurată prin Legea nr.331/2015 pentru
    modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor.


    Hotărârea de guvern aprobată astăzi instituie
    cadrul legal pentru majorarea sumei acordate de statul român unui solicitant de
    azil lipsit de mijloace materiale de întreținere, stabilind totodată condițiile materiale oferite acestora, situațiile în care pot fi
    implicați în activități în folosul comunității centrului de primire, precum și
    condițiile în care poate fi acordat, suspendat sau retras ajutorul
    nerambursabil prevăzut la art.20 lit.m) din Legea nr.122/2006 privind azilul
    în România, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr.331/2015.


    În ceea ce privește costurile generate
    de asigurarea condițiilor materiale pentru solicitanții unei forme de protecție
    aflați în centrele speciale de primire, valorile maxime estimate iau în calcul
    durata medie a procedurii de azil estimată la 10 luni. Pe baza
    datelor comunicate de Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), a fost
    stabilit un set de valori necesare pentru cheltuielile lunare (hrană,
    îmbrăcăminte, cazare), pentru un solicitant de azil, adult. Astfel solicitantul de azil beneficiază, la cerere, de hrană în limita sumei de
    10 lei/persoană/zi, de îmbrăcăminte în limita sumei de 67 lei/persoană/sezon
    vară și de 100 lei/persoană/sezon iarnă, la care se adaugă 6 lei/persoană/zi
    reprezentând cheltuieli cu transport local, servicii culturale, presa, servicii
    de reparații și cheltuieli pentru igiena personală. În plus, solicitanții de
    azil cărora Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) nu le poate asigura
    cazarea în centrele de primire din subordine pot beneficia de asistență
    materială pentru închirierea unei locuințe, în valoare de 450
    lei/persoană/lună, și asistență materială pentru acoperirea cheltuielilor de
    întreținere, în valoare de 120 lei/lună/persoană pentru sezonul cald și 155
    lei/lună/persoană pentru sezonul rece. Suma acordată lunar pentru chirie scade
    cu 30% în cazul familiilor cu doi membri și cu 40% în cazul familiilor cu trei
    membri. Inspectoratul General pentru Imigrări poate suspenda acordarea acestor
    sume și poate impune rambursarea sau suportarea pe viitor a costurilor
    respective în cazul în care constată că solicitantul de protecție
    internaţională deține mijloacele necesare unui nivel de trai adecvat și poate
    contribui la suportarea costurilor aferente condițiilor material de primire și
    îngrijirilor medicale.




    Proiectul de Hotărâre de
    Guvern a fost postat pentru consultare publică, pe site-ul http://www.mai.gov.ro/,
    la adresa http://www.mai.gov.ro/documente/transparenta/HG%20122_2006.pdf

  • Comisia de la Veneţia şi modificarea Constituţiei României

    Comisia de la Veneţia şi modificarea Constituţiei României

    Nu în puţine rânduri, actuala Constituţie a României şi-a arătat slăbiciunile, în special în faţa abililor politicieni, cei care, în funcţie de propriile agende, îi forţeaza limitele după bunul plac. Actuala formă a Legii Fundamentale, intrată în uz după revizuirea din 2003, păstrează multe dintre prevederile versiunii originale, din 1991, când autorităţile post-comuniste puneau primele cărămizi la construcţia numită România democratică, acum, membră a UE si NATO. Tocmai de aceea, opinia publică, per ansamblu, susţine ideea unui upgrade consistent adus Constituţiei, cea care nu a mai ţinut pasul cu evoluţia societăţii româneşti.



    Proiectul de modificare, propus de o comisie parlamentară special creată, a ajuns şi pe masa Comisiei de la Veneţia, a cărei implicare este menită să ofere garanţia că schimbările aduse Legii Fundamentale vor respecta dreptul şi practicile internaţionale în materie. Comisia şi-a dat girul asupra documentului, însă a apreciat că este loc de mai bine, chiar şi la capitole considerate sensibile. Între altele, Comisia consideră că sunt neclare formulările legate de forma de guvernământ şi cele prin care sunt consfinţite competenţele preşedintelui şi premierului. De asemenea, Comisia recomandă limitarea cadrului procedural în cazul ordonanţelor de urgenţă şi imbunătăţirea bazei legale a Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât acesta să-şi poată îndeplini misiunea de garant al independenţei magistraţilor.



    Detalii despre traseul viitor al proiectului dă vicepreşedintele Comisiei parlamentare pentru revizuirea Constituţiei, Ioan Chelaru (PSD, la guvernare): Poziţia Comisiei, poziţia Curţii Constituţionale, poziţia Consiliului legislativ şi poziţia Comisiei de la Veneţia, chintensenţa acestora trebuie să ne scoată un text agreat de toate aceste instituţii fundamentale. Cred că într-o lună vom relua lucrările comisiei şi eu cred că putem discuta eventuala aprobare în Parlament la începutul anului 2015 şi un referendum spre final, în toamna anului 2015”.



    Opoziţia, prin secretarul executiv al PDL, Radu Carp, insistă pe ceea ce numeşte amatorismul autorilor proiectului: Este cea mai gravă acuzaţie la adresa proiectului de revizuire, care vine din partea unui organism independent. PDL pune întrebarea de ce a mai fost nevoie de tot acest efort, pentru ca, în cele din urmă, să constatăm că membrii comisiei (de la Veneţia, n.red.) şi partidele aflate la guvernare fac confuzii elementare între regimul parlamentar şi cel semiprezidenţial”.



    Analiştii apreciază că modificarea Constituţiei va trece, totuşi, în plan secund, în condiţiile în care actorii politici par mai preocupaţi să-şi ascută armele, în aşteptarea bătăliilor electorale din acest an.