Tag: modificare Cod Penal

  • Politicienii şi modificarea legislaţiei penale

    Politicienii şi modificarea legislaţiei penale


    Începută pe 31 ianuarie, saga celebrei ordonanţe de urgenţă 13, cea care relaxa de o manieră discutabilă legislaţia penală şi-i favoriza, astfel, pe corupţi, a luat sfârşit la exact trei săptămâni de la adoptare. Deputaţii de toate culorile politice au votat, marţi, covârşitor pentru respingerea ei şi, imediat, au aprobat ordonanţa 14, care o abroga pe prima. Abrogarea a intervenit pe fondul masivelor proteste antiguvernamentale declanşate pe 31 ianuarie şi nici astăzi oprite.



    Ordonanţa 13 a fost o eroare care afectează grav credibilitatea ţării, a acuzat, din nou, şefa PNL, Raluca Turcan: “Din fericire, acţiunea abuzivă şi netransparentă care a revoltat o Românie întreagă pare a fi fost ştearsă. Există însă un rău iremediabil, pe care îl ştim cu toţii, şi acela se cheamă decredibilizarea României, lipsa de încredere în acest guvern, lipsa de predictibilitate în acţiunile acestui guvern”.



    Deputatul UDMR Attila Korodi a atras atenţia că legislaţia penală trebuie modificată pentru a respecta Constituţia, dar a subliniat că acest lucru nu poate fi făcut prin ordonanţe de guvern. Attila Korodi: “A fost o greşeală anul trecut, este o greşeală anul acesta şi va fi oricând o greşeală. La ora actuală, în legislaţia românească deciziile Curţii Constituţionale încă nu sunt transpuse, nu sunt reglementate. Este o responsabilitate a tuturor forţelor politice din Camera Deputaţilor ca să punem la punct Codul de Procedură Penală şi Codul Penal, în aşa fel încât să nu mai fie incertitudine în spaţiul public, incertitudine în deciziile instanţelor, pentru că legislaţia nu este finalizată”.



    Reprezentantul USR, Dan Barna, crede că ceva bun rămâne, totuşi, în urma acestei întâmplări: “Dacă este să găsim un lucru bun în abuzul de drept care s-a întâmplat pe 31 ianuarie este că acesta a adus dreptul în societate mai mult decât orice dezbatere despre Constituţie sau despre altă lege, până în prezent, în România. Cetăţenii de toate nivelurile discută despre ordonanţe, ceea ce este până la urmă un element pozitiv”.



    Din partea puterii, social-democrata Ana Birchall a declarat că speră ca viitoarele discuţii pe tema legislaţiei penale să nu permită ca justiţia să fie instrumentată politic: “Eu cred că prin votul Camerei Deputaţilor se poate pune punct definitiv acestei discuţii publice legate de cele două ordonanţe. Poziţia guvernului a fost exprimată şi prin votul de astăzi, şi anume, că s-a susţinut abrogarea Ordonanţei 13 şi, în consecinţă, eu sper că vor fi luate în considerare, din toate dezbaterile din spaţiul public pe această temă, lucrurile constructive. Dar mi-aş dori foarte mult ca justiţia să nu devină un câmp de bătălie pentru mize politice”. Ana Birchall i-a ţinut locul interimar la conducerea ministerului Justiţiei lui Florin Iordache, cel care a promovat mult blamata ordonanţă 13 şi a demisionat la câteva zile după abrogarea ei.




  • Discursul în Parlament al preşedintelui

    Discursul în Parlament al preşedintelui

    România e în criză, a declarat preşedintele Klaus
    Iohannis de la tribuna Parlamentului. Iar vinovat de producerea ei este – a
    acuzat şeful statului – guvernul PSD – ALDE, cel care o modificat intempestiv,
    prin ordonanţă de urgenţă, Codurile penal si de procedură penală, în răspăr cu
    recomandările principalelor instituţii judiciare. Măsura, amintea preşedintele
    Iohannis, a provocat masive proteste de stradă, care au forţat, în cele din
    urmă, executivul să abroge controversatul act. E suficient pentru detensionarea
    situaţiei? Nu, consideră Klaus Iohannis.

    În opinia sa, aceia care s-au aflat la
    originea crizei sunt chemaţi să o rezolve: Retragerea
    ordonanţei 13 şi eventual demiterea chinuită a unui ministru este cu
    certitudine prea puţin. Alegeri anticipate sunt, în această fază, prea mult.
    Cine trebuie să vină cu soluţia? În mod natural, cel care a creat problema,
    PSD. Aţi câştigat, acum guvernaţi şi legiferaţi, dar nu oricum.

    Guvernul, a spus preşedintele, trebuie să lucreze transparent, predictibil,
    responsabil, iar Parlamentul să legifereze pentru ţară, şi nu în favoarea unui
    grup de politicieni cu probleme penale.

    Într-un exerciţiu retoric care a
    surprins, poate, prin elocinţă, preşedintele a arătat, de fapt, calea de urmat
    pentru societatea românească. Klaus Iohannis: Ce fel de naţiune vrem să
    fim? Vrem să fim o naţiune puternică, prosperă, o naţiune care îşî construieşte
    un stat de drept şi îl respectă, sau vrem să fim o naţiune slabă, dispreţuită,
    care pune totul în joc pentru a salva pe câţiva din situaţii dificile?

    Românii, pe care îi va convoca la referendumul pe tema luptei anticorupţie şi a
    integrităţii funcţiei publice, vor răspunde, de fapt, în ziua consultării, la
    această întrebare fundamentală.

    Criticile dure aduse de preşedinte executivului
    PSD – ALDE nu au fost digerate de parlamentarii majorităţii, care au părăsit
    sala. Ele nu au căzut bine nici liderilor celor două camere, şeful PSD Liviu
    Dragnea şi cel al ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, pe care minimul protocol i-a
    obligat, totuşi, să asiste până la sfârşit.

    Liviu Dragnea este cel suspectat de
    adversarii politici, dar şi de comentatori neutri ca fiind principalul
    beneficiar al unor eventuale dezincriminări parţiale operate în Codul penal,
    aşa cum apăreau ele în celebra ordonanţă de urgenţă. Dragnea i-a reproşat
    şefului statului că nu-şi respectă rolul de mediator: Sunt de acord cu
    dumnealui că alegerile anticipate nu reprezintă o soluţie, am înţeles îndemnul
    ca guvernul să fie unul performant şi puternic, în sensul ăsta şi îndemnul meu
    este să lase guvernul în pace să guverneze
    .

    Şi preşedintele Senatului,
    Călin Popescu Tăriceanu, s-a declarat dezamăgit de discurs: M-am
    aşteptat ca în acest moment de tensiune, în acest moment de criză preşedintele,
    cu înţelepciunea de care ar trebui să dea dovadă toţi liderii politici, ar
    trebui să găsească calea către dialog, de detensionare, pentru că este un
    interes care e mai presus de interesul partizan
    .

    PNL şi USR,
    favorabile preşedintelui, au salutat discursul acestuia, pe care îl văd
    congruent cu aşteptările a milioane de români, în vreme ce PMP, condus de
    fostul şef al statului, Traian Băsescu, a pledat în favoarea dialogului între
    toate forţele politice.

    În stradă au continuat protestele – atât cele
    antiguvernamentale, mai numeroase şi mai puternice, cât şi cele împotriva preşedintelui
    – iar ele sunt dovada unei democraţii vii, salutate ca atare de preşedinte în
    discursul din legislativ.