Radio România Internațional

Tag: modificarea Constitutiei

  • Reacţii după referendum

    Reacţii după referendum

    Peste 90%
    dintre cei care au participat la consultarea populară organizată în România
    privind revizuirea Constituţiei în sensul redefinirii familiei ca fiind uniunea
    liber consimţită între un bărbat şi o femeie au votat DA. Referendumul nu a
    fost, însă, validat, deoarece doar circa 21% dintre alegători s-au prezentat la
    urne, sub pragul necesar de 30 de procente. Odată lucrurile tranşate, au urmat
    reacţiile, eşecul referendumului provocând turbulenţe pe scena politică. O
    scenă politică pe care toate formaţiunile, exceptând USR, îşi exprimaseră
    susţinerea pentru modificarea Constituţiei, votând în Parlament legea de
    revizuire a acesteia.

    Din PSD, principalul partid al coaliţiei de stânga aflate
    la guvernare, vicepreşedintele Paul Stănescu consideră că referendumul
    reprezintă un eşec nu doar pentru social-democraţi, ci pentru întreaga
    societate Sunt dezamăgit de ce s-a întâmplat la referendum. Mă aşteptam ca foarte
    mulţi cetăţeni ai României să spună DA. Trebuie să facem o analiză
    privind prezenţa foarte slabă la vot, să vedem care e cauza. E un eşec pentru
    toată societatea românească – pur şi simplu, oamenii au refuzat să vină la
    vot.

    Rezultatul referendumului reflectă lipsa de interes a
    cetăţenilor, consideră Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele ALDE – partenerul la
    guvernare al PSD, care a anunţat că la nivelul formaţiunii politice pe care o
    conduce nu s-a făcut şi nu se va face o analiză, pentru că referendumul
    naţional nu a fost organizat de ALDE. În schimb, PNL, principalul partid de
    opoziţie, a făcut, deja, o analiză a modului în care s-a poziţionat la
    referendum, după ce mai mulţi membri l-au acuzat pe preşedintele Ludovic Orban
    că aruncă formaţiunea către un eşec politic, că nu modernizează, ci propune o
    politică retrogradă. Ludovic Orban Sincer, m-aş fi aşteptat ca aceşti colegi ai mei să se suie cu
    bocancii pe PSD, să atace PSD-ul pentru confiscarea referendumului, pentru
    eşecul lamentabil, să fie alături de noi în ofensiva, pe toate fronturile, pe
    care o ducem împotriva PSD.

    Liderul USR, Dan Barna, consideră, pe de altă
    parte, regretabilă atitudinea reprezentanţilor organizaţiei Coaliţia pentru
    Familie care, după ce au reuşit să strângă 3 milioane de semnături pentru
    organizarea referendumului, acuză acum modul de organizare a scrutinului şi
    boicotul partidelor. Prin acele semnături, românii au fost chemaţi să îşi
    exprime un punct de vedere, iar ei au spus că această iniţiativă nu este o
    nevoie a lor, a majorităţii cetăţenilor României, a explicat Dan Barna. Patriarhia
    Română a îndemnat la unitate spirituală şi la apărarea în continuare a
    familiei, în urma invalidării consultării populare.

  • Referendum: Votul în străinătate se va desfăşura pe durata a 58 de ore

    Referendum: Votul în străinătate se va desfăşura pe durata a 58 de ore

    Votul la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei a început în afara ţării la Auckland, Noua Zeelandă, vineri seară la ora 21,00, ora României (sâmbătă ora 7,00 ora locală), în secţia nr. 16, cea mai îndepărtată secţie de votare organizată în străinătate.



    În ansamblu, votul în străinătate se va desfăşura pe durata a 58 de ore. Raportat la fusul orar din România, procesul electoral din străinătate se va încheia luni, 8 octombrie, pe Coasta de Vest a SUA şi Canada (secţiile de votare de la Los Angeles, Seattle, San Francisco, Las Vegas, Sacramento, Phoenix şi Portland în SUA şi Vancouver în Canada) la ora 7,00, ora României.



    Ministerul Afacerilor Externe a organizat la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 378 de secţii de votare în afara ţării. Lista secţiilor de votare organizate în străinătate la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei este disponibilă AICI.

  • Modificarea Constituţiei, într-o nouă etapă

    Modificarea Constituţiei, într-o nouă etapă

    Cele mai multe din modificările de substanţă aduse legii fundamentale a României privesc relaţiile dintre principalele instituţii — Parlament, Preşedinţie, Guvern. Potrivit proiectului adoptat, miercuri, de comisia parlamentară creată ad-hoc, marii câştigători ai procesului de revizuire sunt cetăţenii, graţie întăririi drepturilor şi libertăţilor individuale, dar şi legislativul, ale cărui putere şi autoritate se vor consolida, în raport mai ales cu Preşedinţia. Este opinia exprimată de şeful Comisiei de revizuire a Constituţiei, liberalul Crin Antonescu.



    În privinţa atribuţiilor prezidenţiale, s-a simţit nevoia unor clarificări pentru a evita crizele politice şi instituţionale. Principalele forţe ale opoziţiei, PDL şi PP — DD, au părăsit lucrările comisiei, nemulţumite că proiectul de revizuire nu respectă, aşa cum a cerut şi preşedintele Traian Băsescu, referendumul consultativ din 2009, la care majoritatea românilor s-au pronunţat pentru introducerea unui Parlament unicameral, limitat la 300 de membri. PDL — spun reprezentanţii săi — refuză să gireze ceea ce ei numesc încălcarea suveranităţii poporului şi a statului de drept, prin ignorarea rezultatelor acelui referendum.



    Principalul aliat al PDL în această bătălie, dar şi în cea legată de intenţia USL de a limita prerogativele prezidenţiale, este şeful statului, Traian Băsescu. În scopul de a-i obliga pe legiuitori să respecte voinţa populară, acesta a declanşat procedura pentru un nou referendum pe aceeaşi temă, a unicameralului.



    Pe de altă parte, reprezentanţii Uniunii Social-Liberale, pot invoca la rândul lor – şi o şi fac – voinţa populară exprimată, clar, în favoarea USL, la alegerile din decembrie trecut, când electoratul a oferit o majoritate zdrobitoare unei alianţe care nu a ascuns niciodată că doreşte menţinerea bicameralismului.



    Dezbaterea este abia la început, iar până în luna septembrie, când este aşteptat votul asupra proiectului, este destulă vreme pentru clarificări şi amendare, dacă aceasta se va impune. Deocamdată, proiectul merge spre avizare la Consiliul Legislativ şi la Curtea Constituţională, după care va reveni în Parlament pentru dezbatere şi aprobare.



    Un punct de vedere important va fi şi cel exprimat de Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei. Crin Antonescu a anunţat că reprezentanţi ai acesteia vor veni, la începutul lunii iulie, la Bucureşti, pentru discuţii lămuritoare pe tema modificărilor aduse legii fundamentale.