Radio România Internațional

Tag: modificari legislative

  • Recorduri negative în rândul pensionarilor

    Recorduri negative în rândul pensionarilor

    Conform
    Ministerului Muncii, la sfârșitul lunii iunie, numărul pensionari români era
    mai mic cu peste 61.000 de persoane față de primul semestru din 2020. Mai mult
    chiar. Comparativ cu aceeași perioadă din 2019, cifra este două ori și jumătate
    mai mare, fiind astfel cea mai mare scădere a numărului de pensionari din 2013
    și până în prezent. Fiindcă traversăm în continuarea pandemia de COVID19,
    decesul este primul gând referitor la cauzele acestor ieșiri din sistem, cum se
    sunt numite rece, în limbaj birocratic, lucru confirmat și de analistul
    economic Cătălin Ghinăraru.

    Ieșirile din sistem sunt fie naturale, fie
    sunt datorate faptului că nu se mai îndeplinesc condițiile legale. Și aici mă
    refer în special de pensiile de invaliditate sau de boală, cum se mai spune
    colocvial. În cazul acesta, ieșirea la pensie nu este definitivă, adică
    persoana care este în incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident
    sau a unei boli nu este pensionat pentru totdeauna. Există examinări periodice
    și, periodic, persoana ar trebui să se prezinte la control. Este o obligație
    legală de a se prezenta. Dacă se constată că nu mai sunt îndeplinite condițiile
    și persoana și-a recăpătat capacitatea de lucru atunci sigur că persoana iese
    din sistemul de pensii. Deci există și această cale.


    Dacă ne uităm,
    însă, la imaginea de ansamblu a sistemului de pensii, constatăm și o reducere a
    numărului de intrări în sistem, adică o scădere a ratei de pensionare în
    ultimii ani. Despre cauzele acestei situații, ne vorbește tot analistul
    economic Cătălin Ghinăraru.

    Există o cauză conjuncturală să spunem așa,
    dar numărul de pensionari este în scădere de mult timp, cam de prin prima
    decadă a acestui secol fiindcă s-au produs niște modificări structurale. În
    primul rând au început să apară efectele legilor 19 și 263 care amândouă
    privesc creșterea vârstei standard de pensionare încă din anul 2015. Deci
    suntem la 65 de ani pentru bărbați și este în creștere la femei care, conform
    prevederilor Legii 260, va ajunge la 63 de ani până în anul 2030. De asemenea
    după cum știți conform unei hotărâri a Curții Constituționale, femeile pot opta
    să rămână până la vârsta de 65 de ani pentru a se produce egalizarea cu
    bărbații, cel puțin opțional. Deci, s-a produs o creștere a vârstei standard de
    pensionare, ceea ce înseamnă că bărbații și femeile stau mai mult pe piața
    muncii. În plus, s-au înăsprit condițiile de ieșire la pensie pe invaliditate.
    Deci, pe lângă factorul conjunctural legat de pandemie care conduce la o
    supramortalitate în rândul persoanelor vârstnice, există cauze structurale
    legate de reforma Sistemului de Pensii pensii publice care și-a produs efectele
    în această perioadă.


    Afectată de o
    criză demografică în evoluție, precum multe alte state dezvoltate, România are,
    oricum, un raport dezechilibrat între numărul pensionarilor și cel al
    salariaților. De aceea, la prima vedere, scăderea numărului de pensionări poate
    părea o veste bună. Cătălin Ghinăraru.

    Raportul între persoanele active și
    persoanele inactive sau pensionari nu este foarte favorabil în România. Faptul
    că numărul de pensionari este în descreștere ușoară, totuși, e un fapt să
    spunem încurajator, ca să spun așa. Noi avem o problemă legată de
    sustenabilitatea acestui sistem de pensii, dar trebuie precizat aici următorul
    lucru foarte important: această tendință nu va ține foarte mult pentru că ne
    apropiem ușor, ușor de orizontul anului 2030 și apoi al anului 2032. Mai ales
    începând cu anul 2032, vor începe să iasă la pensie generațiile mari sau foarte
    numeroase. E vorba de cei născuți la sfârșitul anilor 60, așa-numiții
    decreței, căci atunci își vor atinge vârsta standard de pensionare, în jurul
    anului 2032. Atunci vom vedea un număr mare de pensionări, dacă condițiile
    legate de vârsta standard de pensionare se păstrează.


    De aceea, în
    ultima vreme, se discută iar modificarea legii în sensul prelungirii stagiului
    de cotizare, deci implicit al creșterii vârstei standard de pensionare. Cu
    toate acestea, ideea creșterii treptate a vârstei de pensionare până în jurul
    vârstei de 70 de ani întâmpină o rezistență destul de puternică din partea
    populației. Cum vede situația analistul economicCătălin Ghinăraru?

    Ideea asta nu a fost foarte bine primită
    nici în alte state și nici la noi. E de înțeles pentru creșterea vârstei
    standard înseamnă creșterea stagiului de cotizare până la 40 de ani de muncă. E
    o perioadă foarte îndelungată în condițiile în care circumstanțele de pe piața
    muncii România nu sunt chiar cele mai favorabile. Sigur că foarte mulți se
    gândesc dacă o să reușească să facă stagiul de cotizare complet. De aceea și în
    legea actuală, și în proiectul următoarei legi apare posibilitate de cumpărare
    de stagiu de cotizare. Este adevărat că până la urmă s-ar putea ca și
    comportamentul să se modifice în timp. E foarte posibil ca generațiile acestea
    mari, cei născuți în anii 60-70, să gândească diferit de generațiile
    anterioare, căci au ajuns pe piața muncii și au desfășurat activitatea în
    condiții de piață liberă.



    Deocamdată, însă, e greu de anticipat care vor fi opțiunea și
    comportamentul generațiilor de decreței ajunși în prag de pensionare. De
    asemenea, rămâne de văzut ce modificări legislative vor fi adoptate și cum vor
    influența acestea mentalul oamenilor referitor la pensioare.

  • Noi reguli în domeniul ordinii şi siguranţei publice

    Noi reguli în domeniul ordinii şi siguranţei publice

    Luna trecută, în România a intrat în vigoare Legea care modifică mai multe
    acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice. Astfel, dacă sunteţi într-un loc în care
    s-a comis o infracţiune sau la o razie, agenţii au dreptul să vă ceară cartea de
    identitate. Dacă refuzaţi, au dreptul să vă ducă la secţia de poliţie. Noua
    lege introduce însă şi garanții pentru persoana condusă la sediul poliției.
    Aceasta va fi informată cu privire la motivele conducerii la sediul poliției,
    înainte de inițierea măsurii; va fi informată cu privire la drepturile ce-i
    revin şi va putea contesta măsura
    dispusă.


    De asemenea, persoana condusă la sediul poliției are dreptul de a fi asistată de un avocat și
    de a comunica direct cu acesta; în condiţii care să asigure
    confidenţialitatea, precum şi de a nu da nicio declaraţie fără prezenţa acestuia.
    Persoana mai are dreptul de a solicita informarea unui membru de familie cu
    privire la măsura luată; de a solicita informarea reprezentanţilor diplomatici
    ai statului de provenienţă, în cazul cetăţenilor străini; de a fi consultată de
    un medic sau, pe propria cheltuială, de medicul indicat de aceasta; de a
    comunica prin interpret sau prin intermediul unei persoane cu aptitudini de
    comunicare, în situaţia în care nu vorbeşte, nu înţelege limba română, nu se
    poate exprima sau prezintă handicap auditiv.



    Legea în vigoare interzice şi organizarea de
    petreceri cu caracter privat, dar și utilizarea de aparatură muzicală la
    intensitate care tulbură liniștea locuitorilor, în corturi, alte
    amenajări sau în spațiu neacoperit. Amenzile pentru cei care își deranjează
    în mod repetat vecinii vor porni de la 2.000 de lei (416 euro) şi se aplică în cazul în care fapta se repetă într-un
    interval de 24 de ore.


    De
    asemenea, poliţistul nu va mai trebui să bată la uşă și să arate mandatul, dacă
    vrea să intre într-o locuinţă. El are dreptul de a pătrunde, în orice mod,
    într-o locuință sau în orice spațiu delimitat ce aparține ori este folosit de o
    persoană fizică sau juridică, fără acordul acesteia, pentru a salva viața sau
    integritatea corporală a unei persoane, dacă există indicii ca în acel spațiu
    este o persoană aflată în pericol.


    Potrivit noilor modificări legislative,
    polițistul este îndreptățit să efectueze controlul corporal al persoanei
    legitimate și, după caz, al bagajelor sau vehiculului utilizat de aceasta. Dacă se va ajunge la un control corporal,
    polițistul poate cere cetățeanului să țină mâinile la vedere, iar noile reguli
    spun că agentul are dreptul să-i ceară cetățeanului să stea în poziție
    culcat sau orice în altă poziție pe care polițistul o consideră inofensivă.

  • Discuţii privind pensiile speciale

    Discuţii privind pensiile speciale

    Pensiile
    speciale acordate unor categorii de bugetari, în principal angajaţi în
    magistratură şi în structurile de forţă, au devenit subiect de dispută între
    principalele partide politice. Spre deosebire de pensiile obişnuite, cele
    speciale nu se bazează pe principiul contributivităţii, ceea ce a născut şi
    naşte discuţii, mai ales în privinţa cuantumului adesea exagerat, la nivelul a mii
    de euro, al unora dintre ele. Discuţiile sunt alimentate şi inflamate de constrângerile
    unui buget al cărui deficit a depăşit, deja, cele 3 procente acceptate la
    nivelul Uniunii Europene.


    Pe acest fundal, premierul şi liderul liberal Ludovic
    Orban a anunţat că partidul său a luat deja decizia politică de a susţine ca
    pensiile să fie calculate conform principiului contributivităţii, cu excepţia
    pensiilor de serviciu, care se acordă cadrelor militare.


    Ludovic Orban: Principiul
    contributivităţii este singurul principiu drept, corect, potrivit căruia omul
    primeşte în funcţie de cât a contribuit în perioada în care a fost activ, cu
    excepţia pensiilor de serviciu, care se acordă către cadrele militare.


    Orban a mai spus, pe de altă parte, că liberalii nu sunt de acord cu
    amendamentul propus de un deputat social-democrat ca eliminarea pensiilor
    speciale să se aplice şi sportivilor, artiştilor şi oamenilor de ştiinţă,
    pentru că îl consideră un exces.


    Nu este clar, deocamdată, dacă magistraţii vor
    beneficia în continuare de pensii speciale. Magistrații Tribunalului
    București și ai Curții de Apel București au decis să-și suspende activitatea pe
    perioadă nedeterminată, începând de miercuri, nemulțumiți de posibila abrogare a
    pensiilor de serviciu. Aceeași decizie a fost luată și de judecătorii mai
    multor curți de apel din țară.


    Și inspectorii judiciari s-au întrunit în adunare
    generală, opinia generală fiind că aceea că eliminarea pensiilor speciale este
    neconstituțională și încalcă principiile independenței și inamovibilității
    judecătorilor.


    Preşedintele
    interimar al PSD, Marcel Ciolacu, apreciază că propunerea legislativă a PNL
    privind eliminarea pensiilor speciale este neconstituţională şi că liberalii ar
    trebui să o retrimită la comisii pentru a fi modificată, după discuţii cu cei
    vizaţi de modificările legislative. El a admis, totuşi, că, aşa cum au fost
    gândite, pensiile speciale ajung, în unele cazuri, să fie mai mari decât
    veniturile din timpul activităţii, ceea ce nu se întâmplă nicăieri în lume.


    Deputaţii din Comisia de muncă au adoptat în decembrie un raport favorabil
    pentru proiectul de lege care vizează eliminarea pensiilor speciale, excepţie
    făcând cele destinate militarilor şi structurilor din Ministerul de Interne.
    Proiectul va fi supus votului plenului Parlamentului pe 28 ianuarie, în sesiune
    extraordinară.

  • Bulgaria – Intrarea în vigoare a unor modificări legislative privind taxa pentru infrastructură

    Bulgaria – Intrarea în vigoare a unor modificări legislative privind taxa pentru infrastructură

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care doresc să călătorească în Bulgaria că, la 31 ianuarie 2017, au intrat în vigoare anumite modificări legislative referitoare la modalitatea de plată a taxei pentru utilizarea infrastructurii în Republica Bulgaria.



    Astfel, începând cu data menționată mai sus, vehiculele care ajung într-un punct de trecere a frontierei având ca destinație teritoriul Republicii Bulgaria pot continua călătoria numai după plata taxei de drum pentru categoria relevantă în unitatea specializată a Agenției Vamale din punctul de trecere a frontierei.



    În punctul de trecere a frontierei Giurgiu – Ruse, pe sensul de mers dinspre România către Bulgaria, taxa de drum se plătește la ghișeul Agenției Vamale, situat la aproximativ 100 de metri după locul unde se efectuează controlul pașapoartelor. Situația că, până în prezent, Agenția Vamală din Bulgaria a creat un singur ghișeu pentru autoturisme și două ghișee pentru autocamioane a generat un timp de așteptare suplimentar.



    De asemenea, în conformitate cu noile reglementări din Bulgaria, intrate în vigoare la 31 ianuarie 2017, un vehicul, care sosește la punctul de trecere a frontierei pentru a părăsi teritoriul Bulgariei, și care nu deține un document valabil privind plata taxei de drum pentru perioada relevantă și categoria de vehicul, poate părăsi teritoriul Bulgariei numai după plata unei taxe compensatorii, la unitățile specializate ale Agenției Vamale din punctul de trecere a frontierei.



    Cetățenii români, care pot fi afectaţi de situaţia din atenţionare, pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Sofia: +35929712858 şi+35929733510, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României la Sofia: +359879440758.


  • Jurnal românesc – 28.11.2016

    Jurnal românesc – 28.11.2016

    Departamentul
    Politici pentru Relaţia cu
    Românii de Pretutindeni a dat
    publicităţii proiectul de Hotărâre de Guvern privind normele de aplicare a Legii nr. 86/2016
    privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate. Organizaţiile românilor din diaspora sunt invitate să
    trimită până pe 17 decembrie contribuţii şi sugestii privind acest proiect prin
    poştă – pe adresa
    Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni sau pe
    e-mail. Centrele comunitare româneşti au drept scop asigurarea coeziunii
    comunităţilor de români din afara graniţelor ţării, reprezentativitatea
    acestora, organizarea de proiecte şi programe cu caracter cultural, educativ şi
    artistic, în scopul promovării realităţilor istorice, a tradiţiilor, a
    obiceiurilor, a valorilor naţionale şi a identităţii lingvistice. Centrele
    comunitare româneşti din străinătate funcţionează pe lângă oficiile diplomatice şi consulare
    ale României şi nu au
    personalitate juridică. În cadrul centrelor comunitare româneşti din
    străinătate pot fi organizate acţiuni cu scop de informare, educativ, cultural
    sau de promovare a României şi
    a comunităţilor din zonele de
    referinţă.




    Persoanele
    care nu îşi plătesc facturile de căldură şi salubritate pot fi executate silit
    mai uşor, începând din 25 noiembrie, potrivit unui act normativ care modifică
    Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice. Noile prevederi, care au
    fost publicate, deja, în Monitorul Oficial de la Bucureşti, stabilesc că
    factura emisă pentru serviciile de utilităţi publice constituie titlu
    executoriu. Astfel, cei care nu achită la timp facturile vor putea fi executaţi
    silit, fără să mai fie necesară acţionarea lor în justiţie. În plus, ei vor fi
    nevoiţi să plătească şi onorariile executorilor judecătoreşti. O altă
    modificare importantă este reducerea perioadei în care locatarii pot achita
    aceste servicii publice: de la 15 zile lucrătoare de la primire, la cel mult 15
    zile calendaristice de la emiterea facturii.




    România se
    situează pentru al treilea an consecutiv pe primul loc într-un top regional al
    modificărilor legislative, cu 299 de legi din totalul de 1.098 adoptate între 1
    august 2015 – 1 august 2016 în şase ţări din Europa Centrală şi de Est. Pe
    locul doi se află Polonia (227 de legi), urmată de Ungaria (186 de legi),
    indică raportul Grayling AcTrend 2016. Aproape jumătate din totalul de peste o
    mie de legi adoptate au un impact direct asupra afacerilor, în timp ce mai mult
    de o treime afectează mediul de afaceri în general. În România, cele mai
    afectate de schimbările legislative sunt sectoarele financiar şi al
    serviciilor. Potrivit studiului, dintre legile care au un impact direct asupra
    afacerilor, 19% au fost adoptate prin procedură extraordinară. În 2015, aceasta
    a fost cea mai comună procedură în România, unde peste jumătate din
    iniţiativele legislative au fost adoptate de guvern prin intermediul
    ordonanţelor de urgenţă. Aceeaşi situaţie s-a repetat şi în 2016, când
    ordonanţele de urgenţă au avut, din nou, o pondere mare (37%) în totalul
    iniţiativelor legislative.




    202 elevi
    medaliaţi la olimpiadele şi concursurile internaţionale au fost premiaţi, luni,
    de ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, în cadrul unei festivităţi care s-a
    desfăşurat la Palatul Naţional al Copiilor. Ei sunt câştigători a 227 de distincţii: 3 premii I
    absolute, 48 de medalii de aur/premii I, 82 de medalii de argint/premii II, 53
    de medalii de bronz/premii III şi 41 de menţiuni. De asemenea, au fost premiaţi
    cei 215 profesori care i-au pregătit pe tineri, precum şi cele 100 de şcoli din
    care provin laureaţii.