Tag: Mohamed Morsi

  • La Roumanie et la situation en Egypte

    La Roumanie et la situation en Egypte

    L’Egypte, Etat en première ligne du Printemps arabe, connaît une période d’agonie, marquée par le conflit interne le plus sanglant depuis le renversement de l’ancien homme fort du Caire, Hosni Moubarak. Le bilan de cette semaine dramatique s’élève à des centaines de morts, des civils pour la plupart, suite aux affrontements entre les supporters du président islamiste destitué, Mohamed Morsi, d’une part, et ses adversaires et les forces de l’ordre, de l’autre.



    Les premiers, recrutés parmi les Frères musulmans, souhaitent le retour au pouvoir du président élu de manière démocratique, mais renversé par l’armée, et semblent décidés de continuer leur protestation jusqu’à ses conséquences ultimes. La réplique des autorités est ferme, dure, voire exagérée, selon des voix qui deviennent de plus en plus fortes dans l’espace occidental. L’armée, qui a pris le pouvoir, a menacé de tirer sur quiconque attaque les institutions étatiques.



    Préoccupée par les évolutions d’Egypte, la communauté internationale fait, constamment, des appels à la retenue et condamne les actions résultant dans du sang versé. Le Conseil de sécurité a demandé aux parties de s’abstenir de faire des gestes de nature à mener à une escalade du conflit et à un approfondissement de la crise.



    Aux Etats Unis, le président Barack Obama a dénoncé les violences et exigé leur arrêt. Le chef de la Maison blanche a demandé aux autorités de respecter les droits de l’homme et a annoncé l’annulation des exercices américano-égyptiens prévus le mois prochain. L’Union européenne, mais aussi des Etats musulmans, ont amendé la réaction dure des autorités lors des manifestations pro-Morsi, qui pourrait être considérée comme une répression brutale.



    En accord avec la position exprimée par l’UE, la diplomatie roumaine a affirmé qu’elle suivait avec préoccupation les évolutions d’Egypte et déplorait les pertes de vies humaines et les dégâts matériels. Le ministère des Affaires étrangères de Bucarest soutient l’appel du Haut représentant de l’UE, Catherine Ashton, portant sur la nécessité que toutes les parties impliquées fassent preuve de retenue pour arrêter les confrontations violentes et rétablir le calme. Bucarest réitère également la nécessité de respecter les droits fondamentaux de l’homme et les libertés du citoyen et encourage le dialogue nécessaire à la reprise de la transition démocratique.



    D’autre part, conscient des dangers que la crise prolongée, marquée par des violences, peuvent représenter pour les ressortissants roumains présents en Egypte, le ministère des Affaires étrangères leur recommande d’éviter complètement les zones des sièges des principales institutions gouvernementales et partis, et où des protestations ont lieu. Il est conseillé aux citoyens roumains se trouvant dans ce pays de s’adresser à l’Ambassade roumaine en Egypte et d’annoncer leur présence dans la région, en communiquant leurs coordonnées personnelles, afin de pouvoir être contactés dans des situations d’urgence. (trad. : Ligia Mihaiescu)

  • L’Egypte à nouveau dans la tourmente

    L’Egypte à nouveau dans la tourmente

    L’Egypte est profondément divisée, entre, d’un côté, les partisans du président déchu Mohamed Morsi, soutenu par le parti islamiste des Frères Musulmans, et de l’autre, les protestataires, appuyés par l’armée, de la place Tahrir, symbole de la contestation de la manière dont Morsi a dirigé le pays pendant l’année passée à la tête de l’Etat. Le Ramadan, qui vient de commencer, réussira-t-il à calmer les esprits pendant les 30 prochains jours ? Nombreux sont ceux qui pensent que non. Les Frères musulmans pourraient intensifier les actions violentes contre ceux qui ont destitué le président issu de leurs rangs, ce qui entraînerait une réplique sur mesure des militaires. Cela fait que les avertissements concernant le risque d’une guerre civile soient de plus en plus nombreux.



    D’ailleurs, les islamistes ont déjà appelé à une révolte du peuple contre ceux qui tentent, affirment-ils, de lui voler la révolution à l’aide des chars d’assaut ; les Frères musulmans ont demandé à la communauté et aux groupes internationaux d’intervenir pour empêcher les massacres, se référant ainsi aux confrontations armées de ce début de semaine qui ont fait des dizaines de morts. « Il faut éviter les provocations et l’escalade de la violence, tous ceux qui revendiquent la légitimité doivent agir de manière responsable pour le bien du pays. », a demandé Catherine Ashton, la responsable de la diplomatie européenne.



    A Bucarest, le secrétaire d’Etat pour les affaires globales au ministère roumain des affaires étrangères, Mihail Dobre, a reçu Mme Laïla Ahmed Bahaa El Din, ambassadeur d’Egypte en Roumanie, à la demande de celle-ci. Un communiqué de la diplomatie roumaine informe que : « l’ambassadeur d’Egypte a présenté la situation actuelle dans son pays, a souligné les évolutions complexes d’après le Printemps arabe et mis en exergue les difficultés auxquelles se confrontent les autorités égyptiennes en ce qui concerne la formation d’un gouvernement intérimaire ainsi que leur volonté d’assurer la continuation de la transformation démocratique du pays. »



    Le ministère des affaires étrangères de Bucarest a répondu que la Roumanie déplorait les pertes de vies humaines de ces derniers jours et qu’elle condamnait toute forme de violence. Dans le même temps, aux côtés des autres Etats membres de l’UE, la Roumanie suit avec préoccupation les évolutions actuelles ; seul le dialogue, et non la confrontation, peut assurer le succès du projet démocratique. C’est pourquoi la Roumanie espère que l’ordre constitutionnel reviendra le plus rapidement en Egypte, par la tenue de nouvelles élections, et que le processus de transition démocratique reprendra le plus rapidement possible.



    L’enjeu dépasse largement les frontières nationales car l’Egypte est un élément clé de la paix, de la sécurité et du développement économique de la région méditerranéenne, du nord de l’Afrique et du Moyen Orient. (trad. : Ileana Taroi)


  • Egiptul din nou în fierbere

    Egiptul din nou în fierbere

    Egiptul este profund divizat. De o parte sunt partizanii lui Mohamed Morsi, preşedintele îndepărtat, săptămâna trecută, de la putere. Sunt susţinuţi de formaţiunea islamistă a Fraţilor Musulmani. De cealaltă parte sunt nemulţumiţii, cei care au protestat zile la rând în piaţa Tahrir, din Cairo, devenită simbol al contestării felului în care Morsi a condus ţara în primul său an ca şef al statului. Aceştia sunt sprijiniţi de armată, a cărei influenţă în mersul treburilor ţării este, deja, arhicunoscută.



    Poate sărbătoarea, abia începută, a Ramadanului — cea mai importantă a musulmanilor — să mai calmeze spiritele în următoarele 30 de zile cât va dura ? Nu puţini sunt cei care cred că nu. Fraţii Musulmani ar putea să-şi dubleze violenţele împotriva celor care le-au destituit preşedintele, iar armata să le răspundă pe măsură. In acest context, avertismentele cu privire la riscul declanşării unui război civil se multiplică. Islamiştii au pledat, de altfel, deja, pentru o revoltă a poporului împotriva celor care încearcă — spun ei — să le fure revoluţia cu tancurile şi au cerut comunităţii şi grupurilor internaţionale să intervină pentru a împiedica masacre, făcând referire la confruntările armate de la începutul acestei săptămâni, soldate de zeci de morţi.



    “Provocările şi escaladarea violenţei trebuie evitate, iar toţi cei care revendică legitimitatea să acţioneze în mod responsabil pentru binele ţării” — a punctat, în termeni imperativi, diplomaţia europeană prin şefa ei, d-na Catherine Ashton.



    La Bucureşti, secretarul de stat pentru afaceri globale din cadrul Ministerului de externe, Mihail Dobre, a primit-o pe d-na Laila Ahmed Bahaa El Din, ambasadorul Egiptului în România, la solicitarea acesteia. Din comunicatul diplomaţiei române citim : “Ambasadorul egiptean a făcut o prezentare a situaţiei interne actuale din ţara sa, a subliniat complexitatea evoluţiilor ce au urmat după declanşarea Primăverii Arabe şi a evidenţiat dificultăţile cu care se confruntă autorităţile egiptene în această perioadă în ceea ce priveşte formarea unui guvern interimar, dar şi hotărârea lor de a asigura continuarea procesului de transformare democratică a ţării”. România — a răspuns diplomaţia de la Bucureşti — deplânge pierderile de vieţi omeneşti în cursul ciocnirilor din ultimele zile şi condamnă orice formă de violenţă. Totodată, urmăreşte cu preocupare, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, evoluţiile actuale. Numai prin dialog, iar nu prin confruntare, se poate asigura succesul proiectului democratic. De aceea, România speră că în Egipt se va reveni cât mai curând la ordinea constituţională prin organizarea de noi alegeri şi că procesul de tranziţie democratică va fi reluat cât mai rapid cu putinţă.



    Miza depăşeşte cu mult graniţele naţionale! Egiptul este un factor cheie pentru pacea, securitatea şi dezvoltarea economică din regiunea Mediteranei, a nordului Africii şi a Orientului Mijlociu. Or, stabilitatea şi securitatea lui sunt esenţiale pentru stabilitatea şi securitatea regiunii.

  • Când se termină primăvara?


    Au trecut mai mult de 2 ani si jumătate de când un tânăr tunisian, disperat de comportamentul represiv al autoritătii de stat si-a dat foc, aprinzând o lume întreaga. Contestarile declantate în lant au demolat regimuri ce păreau eterne. Nici cei mai optimisti nu anticipau căderea de la putere a lui Gaddafi si a lui Mubarak, figuri istorice incapabile să se adapteze acestui secol. Dictaturile si autocratiile din Orientul Mijlociu functionau de zeci de ani, încă de pe vremea Războiului Rece. Ei, tinerii de astăzi, au ales calea vizibilă si plină de curaj a protestului public. Desigur, facilitătile de comunicare ale lumii globalizate de astăzi au contribuit esential la derularea acestui domino rapid.



    Pe lângă statele în care protestul public a dus la dezmembrarea regimurilor dictatoriale, contestatia s-a manifestat si în alte tări, chiar în Irak si Turcia, unde regimurile sunt de altă factură. Si în aceste state, protestul a sanctionat tendintele autocratice ale liderilor ce au beneficiat de un suport popular si electoral important, functionând conform unor reguli democratice. Viteza de reactie a societătii a crescut si greu se mai poate spune că o societate poate fi manipulată sau tinută în frâu.



    Situatia curentă din Egipt face o recapitulare a acestor evolutii în care aspectele postrevolutionare capătă contur. Simpla înlăturare de la putere a unui dictator nu înseamnă automat democratizarea societătii, făcând din Primăvara revolutionară un proces mai îndelungat. Un regim dictatorial nu se reduce la seful lui, dictatorul. Un regim este format din oameni care execută ordine sau exercită puterea ocultă în numele dictatorului.



    Atât revolutiile anticomuniste din 1989 cât si Primavara arabă ce se derulează de la sfârsitul lui 2010 au trebuit să tină cont de structurile puterii autocrate, începând chiar cu rândul al doilea. În multe situatii, tocmai acesti reprezentanti ai regimului înlăturat au preluat puterea, într-un mod mai mult sau mai putin vizibil. În schimbul unei stabilităti a societătii, viata continuă fără dictator dar cu oamenii lui. În alte situatii, cum a fost în Egipt, viata de după dictatură reprezintă doar îndeplinirea unor asteptări îndelung amânate pentru aceste clipe. În Egipt a fost de la sine înteles că locul lui Mubarak va fi luat de un reprezentant al Frătiei musulmane, opozitia egipteană ce părea la fel de eternă ca regimul de la Cairo. Pusi în fata îndeplinirii visului înlăturării unei dictaturi, demonstrantii din piata publică se văd total descoperiti în planul actiunii politice democratice. Revolutia se termină odată cu plecarea reprezentantului suprem al dictaturii, rareori protestatarii au ce pune în loc. Egiptul a pus imediat ceva în loc, opozisia politică pregătindu-se de zeci de ani să intre în scenă. Dar în fix un an de la preluarea puterii, regimul alternativ al lui Mohamed Morsi si-a consumat în asa măsură popularitatea încât a declansat împotriva sa proteste populare la fel de ample precum cele care îl înlăturaseră, anul trecut, pe Mubarak. Este greu de spus că, în numai un an, o putere aleasă prin vot popular a devenit ineficientă si trebuie înlăturată.



    Ne aflăm încă în plină fervoare revolutionară, cea care arde etapele si trăieste încă în mentalitatea rapidei schimbări si contestări. Să ne amintim doar că românii, în 1990, la începutul tranzitiei de la comunism la capitalism, după înlăturarea dictaturii lui Ceaușescu, au decis cu multă întelepciune ca primul mandat al alesilor, fie ei parlamentari sau seful statului, să fie de doar 2 ani, timp în care viata politică să îsi regăsească firescul de care a fost lipsită. În Egipt, însă, s-a crezut că tranzitia este cea gândită de opozitie ani de zile, cea cu un partid care functionează deja.



    În 2012, Mohamed Morsi l-a avut ca principal contracandidat pe un reprezentant al vechiului regim, ultimul prim ministru al epocii Mubarak. Ulterior, ca presedinte, Morsi a luat măsuri de limitare a puterii armatei, elementul esential al puterii în Egipt de mai bine de o jumătate de secol. După numai un an de mandat, Morsi a trebuit să se confrunte cu toate aceste efecte cumulate: perceptia negativă în rândul populatiei a măsurilor luate în timpul mandatului său, opozitia politică din partea vechiului regim si, nu în ultimul ci în primul rând, opozitia armatei, care a dat aspectul final al înlăturării lui Mohamed Morsi, cel al unei lovituri militare de stat.