Proiectele, dezvoltarea și soluțiile pentru eficientizarea relațiilor dintre România și Republica Moldova au fost câteva dintre temele abordate în cadrul primei întâlniri dintre conducerea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova şi noul ambasador al Chişinăului la Bucureşti, Victor Chirilă. Şeful Departamentului, secretarul de stat Adrian Dupu, i-a transmis diplomatului moldovean că implicarea DRRM în atragerea de parteneri pentru aplicarea la finanțări europene va fi, anul acesta, una din primele linii strategice de acțiune. “Direcția nouă a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova este de a finanța proiecte cu impact extins și vizibilitate mare, menţinând, binențeles, linia proiectelor prin care Guvernul României oferă sprijin pentru consolidarea comunității de limbă, cultură, religie, spiritualitate și istorie care stă la baza relației dintre cele două state”, a declarat Dupu. La rândul său, Victor Chirilă a spus că ambasada şi-a propus să promoveze o mai bună colaborare și o mai mare vizibilitate a proiectelor derulate de Guvernul României în toată Republica Moldova. Victor Chirilă a preluat oficial postul de ambasador al Republicii Moldova la Bucureşti la începutul acestui an. El l-a înlocuit pe Mihai Gribincea, care a condus reprezentanţa diplomatică din noiembrie 2015 până în iulie 2020.
Planul Naţional Strategic pentru perioada 2023-2027 va fi depus la Comisia Europeană la finalul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie, a anunţat ministerul Agriculturii. Ministrul de resort, Adrian Chesnoiu, a declarat că în scopul identificării soluţiilor punctuale pentru fermierii români, “se lucrează la elaborarea unui plan strategic, care să schimbe la 180 de grade viziunea, rostul şi dezvoltarea agriculturii româneşti”. Acesta a precizat că, pentru stabilirea detaliilor, a început consultări cu asociaţiile fermierilor, grupurile de acţiune locală şi cu reprezentanţii distribuitorilor de produse agroalimentare. Printre temele dezbătute au fost şi irigaţiile şi sprijinul acordat tinerilor fermieri şi grupurilor de producători. Tinerii sub 40 de ani care revin din străinătate pot obţine până la 50.000 euro pentru înfiinţarea unei ferme prin submăsura Sprijin pentru Instalarea Tinerilor Fermieri Diaspora din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Anul trecut, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a primit online 256 de cereri de finanţare în valoare de aproximativ 10,5 milioane de euro. Prin Politica Agricolă Comună, România are alocate 22 de miliarde de euro, iar Planul Naţional Strategic stabileşte modul de cheltuire a acestor bani.
Normele legii privind funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat au intrat în vigoare, transmite Agenţia BucPress din Cernăuţi. Potrivit articolului 25 din actul normativ, presa scrisă din Ucraina publicată într-o limbă străină trebuie să asigure publicarea exemplarului și în limba ucraineană, care nu va diferi din punct de vedere al conținutului și numărului de copii. De asemenea, în toate locurile de distribuție a presei scrise, presa scrisă publicată în limba ucraineană trebuie să reprezinte cel puțin 50% din titluri. Cerințele articolului 25 nu se aplică presei scrise tipărite exclusiv în limba tătarilor din Crimeea, alte limbi ale popoarelor indigene din Ucraina, engleză sau o altă limbă oficială a Uniunii Europene, indiferent dacă acestea conțin texte în ucraineană. În astfel de cazuri, se face o copie obligatorie a numărului în limba corespunzătoare de publicare. BucPress precizează că, pentru presa scrisă locală, prevederile articolului 25 din această Lege vor intra în vigoare la 16 iulie 2024.
Proiectul “MoldArte” are loc în perioada ianuarie — octombrie 2022 și este organizat de Institutul Cultural Român în colaborare cu Institutul Cultural Goethe, Ambasada Austriei din Republica Moldova și Delegația Uniunii Europene la Chişinău. Proiectul este beneficiarul unui grant câștigat în urma concursului din cadrul programului “Spații Europene de Cultură” organizat de Rețeaua institutelor culturale europene. “MoldArte” a fost selectat de către un juriu internațional în iunie 2021 dintr-un total de 39 de proiecte. “MoldArte” își propune să dezvolte o nouă scenă culturală publică în Republica Moldova, capabilă să abordeze problemele sociale și politice actuale și să sporească gradul de participare la cultură al actorilor culturali prin crearea unei platforme integrate online și on-site, un instrument de relaționare viabil și durabil pentru artiști, manageri culturali, organizații publice sau private. Programul de evenimente cuprinde dezbateri pe teme de interes local, ateliere de lucru, evenimente artistice la care participă actori culturali din Republica Moldova și din țările partenere România, Austria și Germania. Institutul Cultural Român transmite că, prin această inițiativă, își reafirmă interesul de a susține participarea și promovarea artiștilor români în cadrul proiectelor organizate de reţeaua EUNIC.
