Radio România Internațional

Tag: Moldova

  • Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Chivernisi. Chivernisea ali Românie bitisi tuti proțedurli preliminari ninti ta s-voteadzâ sâmbătâ proiectul a nomlui a bugetlui di stat ti 2025. Dupâ spusa a premierlui Marcel Ciolacu, hâbarea ți spuni că proiectul di nomu di buget fu bitisitu dusi la unâ scâdeari a toclui la cari vâsilia amprumutâ pâradz pi pâzărli xeani. El dzâsi că, di cara bugetlu va s-hibâ vulusitu tu Parlamentu, va s-veadâ ș-alti lucri hâirlâtiți. Ciolacu dzâsi că exporturli va s-creascâ estanu cu cama di 3% di cara România intră di dipu tu spațiul Schengen ș-cundille că chirolu bunu ditu meslu yinaru lâ deadi izini a lucrâtoriloru sâ-și ducâ ma largu lucurlu, ma multu tu ți mutreaști adrarea di geadei lărdzâ (autostrădz). Ași, bugetlu ti transportu criscu cu aproapea 20% andicra di anlu ți tricu. Unu lucru di prota thesi estanu easti aduțearea di investiţii xeani, dzâsi nica Ciolacu. Elu deadi hâbarea că unâ fermâ xeanâ ș-aspusi naetea ta s-mutâ unâ favricâ ditu Vâryârie tu Românie. Nica ma multu, premierlu dzâsi că ari semnali limbidz că suțata strateghicâ cu SUA intră tu unâ nauâ dimensiuni icunomicâ ș-că stâmâna ți yini va s-aibâ moabeț cu șefañilli a mărilor fonduri di investiții americani.

    Moldova. România fu arada di Ripublica Moldova ș-va s-adarâ aestu lcuru ș-di aua ș-ninti, ta s-u agiutâ sâ-și creascâ rezistența energheticâ și va u andrupascâ ș-tu gairețli di aprucheari la UE, tâxi, viniri, Chișinău, ministrul român di externi Emil Hurezeanu, tu prota a lui vizitâ ufuțialâ tu aestâ thesi. Elu fu aprucheatu di prezidenta Maia Sandu și s-adună ș-cu omologlu a lui ditu Ripublica Moldova, Mihai Popșoi, ș-cu prezidentul a parlamentului Igor Grosu. Maia Sandu ș-Emil Hurezeanu zburârâ di turlia cum s-anvârtușeadzâ ligâturlor icunonomiți ditu ațeali dauâ stati ș-di angâsâeari a companiilor româneșțâ ta s-investeascâ tu Moldova. Tutnâoarâ, elli angricarâ tu moabeti pi fâțearea ma bunâ ali infrastructurâ di transportu, bași adrarea di năi apunțâ pisti Prut ș-fâțearea ma auñisitâ a urdinarillei anamisa di sinuri. Tu arada a andamusiloru di Chișinău, Emil Hurezeanu cundille că țetățeañilli ali Ripublicâ Moldova nu sunt singuri tu cripărli cu criza energheticâ ș-că potu s-aibâ besâ pi andruparea datâ di România ș-di alțâ parteneri. „Efectili destabilizatoari ali crizâ energheticâ agiutâ la fâțearea ma sânâtoasâ a ligâturlor a noasti. Nâ hârsimu că România putu s-anvâleascâ cama di 60% ditu câftarea di tora di energhie a țetățeañilor, iara andridzearea a liniilor di analtâ tensiuni easti ș-ea pi lucru. Fumu ș-va s-armânemu ma largu arada di Ripublica Moldova”, cu aesti zboarâ bitisi cuvenda Emil Hurezeanu.

    Furlâticu. Ministrul românu ali giustiție, Radu Marinescu, âlli dzâsi a omologlui a lui olandez David van Weel sâ-și ducâ ma largu gairețli ti aflarea a lucrâloru dațiți veclli furati ș-dzâsi că România va s-andrupascâ Olanda cu tutu ți easti ananghi. Doilli minișțrâ avurâ unâ andamusi informalâ cu minișțrâlli ali giustiție ditu UE, tu Varșovia. Pânâ tora, 3 oamiñi furâ loaț di poliție ti furlâticlu ți s-feați. Tu bitisita di stâmâna ți tricu, la Muzeulu Drents, furâ arâchiti unâ cascâ di malmâ ș-trei biligiț dațiți di malmâ, niscânti di eali suntu pritu cama di simasie lucri ditu patrimoniul național ali Românie.

    Aremâ. Numirlu a infecţiilor respiratorii easti pi crişteari tu Românie, iara Ministerlu a Sânâtatillei dzâsi că easti stari di alertâ epidemiologhicâ. Datili ufițiali scotu tu padi că aproapea 134.000 di paciențâ furâ diagnosticaț cu simptomi di infecții respiratorii stâmâna ți tricu, tamamu 11.000 di cazuri di aremâ. Optu oamiñi murirâ di aremâ stâmâna ți tricu, iara, tu aestu chiro di iarnâ, 22 di oamiñi murirâ cu tuț.

    Giustiția. Ministrul român ali giustiției, Radu Marinescu, lo parti viniri la unâ andamusi informalâ a minișțrâloru a giustițillei ditu UE tu Varșovia, iu sâ zburâ ti problemili di tora, cata cumu lucrul deadunu tu dumenea ali giustiție, consecințili a crimiloru di polim adrati di Arusie tu Ucraina ș-yinitorlu ali giustiție. Uidisitu cu unu comunicatu di presâ scosu tu migdani di Ministerlu ali Giustiție ditu Românie, Radu Marinescu cundille că România lâ deadi a victimilor di polimu emu andrupâmintul ta s-agiungâ tu giustiție, pritu organismi profesionali, emu alti turlii di urnimii, pritu agiutorlu a ONG-urilor ș-a autoritățloru româneșțâ. Tu unâ sesiuni ahoryea di lucru, Radu Marinescu s-hârsi di vrearea a prezidențillei polonezâ ta s-ducâ ma largu moabețli ti lucrul deadunu giudițiaru, cu agiutorlu a statlui di ndreptu.

    Sportu. Campioana ali Românie la fotbal FCSB (București) chiru gioi cu 2-0 la ea acasâ dinintea ali echipâ englezeascâ Manchester United, tu 8-a etapâ ș-ațea ditu soni ditu Liga Evropeanâ. Di cara s-trapsi șcurtița, viniri, tu Nyon (Elveția), inși că formația bucureșteanâ lipseaști s-alumtâ cu echipa gârțeascâ PAOK Salonic, antrenată di românlu Răzvan Lucescu, tu agioclu di cama marea simasie ditu Liga Evropeanâ, tu optimili di tu soni. FCSB va s-gioacâ prota manșâ tu xinurâ tu 13 di șcurtu, iara returlu va s-facâ București tu 20 di șcurtu. Echipa ți va s-amintâ va s-gioacâ tu optimili ditu soni contra ali Olympique Lyon. La tenis, România gioacâ viniri cu Vâryâria tu Craiova, iara sâmbătâ, tu Cupa Devis World Group I. Echipa ți va s-azvingâ va s-treacâ tu World Group I, iara ațea ți cheari va s-gioacâ tu World Group II. România ș-Vâryâria s-au adunatâ ș-ma ninti, la Cupa Davis, tu 1988, anda România amintă cu 5-0. (AMP)

    Autoru: Udălu a Hâbăriloru
    Armânipsearea: Mirela Biolan

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    LIMBA. Dzuua-a Limbăllei Română fu sărbăturisită sâmbătă emu tru România, emu tru R. Moldova, iu fu băgată tră prota oară aestă sărbătoare, tra s’nsimneadză turnarea la limba română și la alfabetlu latin tru fosta Ripublică Sovietică. Pi dauli mealuri a arâului Prut s’ţănură evenimenti speţiali. Tru un mesaj postat cu aestă furñie, prezidentulu Klaus Iohannis spusi că limba română nu easti maş unu mănuclliu di zboară, ama easti ună cali ta s’da ma largu clirunumia culturală și ună clirunumie di mari tiñie pi cari u alăsămu ti bărnurli yinitoari s-u tiñisească și s-u facă ma avută. Asi cum cundille domnul Iohannis, nică di anlu ţi tricu limba română easti și limba ufiţială a Ripublicăllei Moldova, după ţi fu promulgatu un nom di prezidentulu Maia Sandu, cari alăxeaşti spunearea „limba moldovenească” cu spunearea „limba română”. Aestu lucru fu di mari simasie tră ndriptatea a unlui lucru istoric, dimi atea că româñilli băneadză pi dauli mealuri a arăului Prut au ună limbă, ună cultură și ună istorie comună, spusi Iohannis. Uidisitu cu aestu, limba română easti studiată tru 59 di universităț ditu 37 di văsilii a lumillei. Sesiuni di lectură publică, expoziții di artă, proiecții di filme, recitaluri di muzică suntu organizate di institutili culturali românești ditu tută lumea tra să nsimneadză Dzuua-a Limbăllii Români.

     

    VIZITĂ. Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, eara dus sâmbătă tru ună vizită ufiţială tru Ripublica Moldova, tră muabeţ cu omologlu a lui, Maia Sandu. Cu aestă furñie, atelli doi ufiţialli simnară ună Declarație comună mutrindalui cooperarea bilaterală tră anvărtuşearea-a reziliențăllei ali Ripublica Moldova, cari avu pănă tora agiutor cabaia multu ditu partea ali Românie tra s’ţănă cheptu la multili provocări cu cari s’ampuliseaşti. Uidisitu cu Iohannis, polimlu hibrid purtat contra ali Ripublica Moldova și a cetățeañilor a llei easti tut ma vărtosu și acaţă noimi tut ma serti. El cundille că angajamentul strateghicu ali Românie tra s’ndrupască dizvultarea democratică ali Moldovă va s’armănă niminatu pi kiro lungu și căftă a tutăloru partenerlor internaționali s’da agiutoru consecventu tru gaereţli a llei di aderare la UE. Tu arada-a llei, Maia Sandu spusi că România avu un rolu di mari simasie ti anvărtuşearea a independențăllei energhetică a văsiliillei a llei şi cundille, tutunăoară, agiutorlu a Bucureștiului tru proţesul di aderari la UE. Vizita a Prezidentului ali României faptă Chișinău s’ţănu tru contextul tru cari România și Moldova sărbăturisiră Dzuua Limbăllei Române pi 31 di agustu.

     

    PENSII. Un proiectu di nomu mutrinda criştearea a praglui la impozitlu pi pensii tru România di la 400 di euro tru aestu kiro la 600 di euro easti tu planu tra s’hibă avizat stămâna yinitoare tru Camera a Deputațlor, for decizional tru aestă noimă, dimăndă ministurlu a Culturăllei Raluca Țurcan. Ea spusi că misura fu promovată ditu 2022 di Partidlu Național Liberal și că, după aprobarea a lui tru Parlamentu, va s’bagă tu practico la 1 di sumedru. Coaliția di guvernământu adrată ditu Partidlu Suţialu Democrat și Partidlu Național Liberal apufusi aoa şi ndauă dzăli că năulu proiectu di nomu lipseaşti s’hibă băgatu iruşi tru Parlamentu, tru loc tra s’hibă vulusitu di guvernu pritu ordonanţă di ananghi.

     

    NOMLU. Legislația mutrinda ordinili di restricție teasti s’băgă tru practico sâmbătă tru România. Scupolu easti tra s’veaglle tuti victimili, cari ţi s’hibă ligăturli a lor cu agresorlu. Ministurlu ali justiție, Alina Ghorghiu, spuni că ma ninti, ordinili di restricție eara apufusiti maş tră cazurli di prişcăville tru familie, ama naua legislație acaţă tu isapi și abuzlu, s’clleamă fuvirsearea psihologică. Ea pitreaţi urminii tra s’aibă curayiu tuti victimili tra s’caftă protecție și s’dimăndă cazurli di abuz, indiferent di turlia-a abuzlui și di aţellu ţi easti agresorlu. Tru aestu contextu, Ministerlu ali Justiție ditu România nkisi ună campanie di conștientizare cu numa „S’bănedz cu frica nu nsimneadză că bănedz”. Tru 2023, aproapea 80.000 di cazuri di prişcăville domestică fură raportati la poliție, iara tru cama di 30.000 di cazuri victimili fură mlleri.

     

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala