De la începutul lui 2016, economia mondială şi-a continuat evoluţia
puternic negativă înregistrată anul trecut şi există o probabilitate foarte
mare ca situaţia din ce în ce mai gravă din China să se extindă şi să asistăm
la o nouă criză economică globală de proporţii. Este avertismentul lansat de
tot mai mulţi analişti, potrivit cărora există o serie de similitudini între
criza declanşată în 2007 şi situaţia de acum – dacă atunci factorul declanşator
a fost spargerea bulei imobiliare în Statele Unite ale Americii, echivalentul
de acum ar putea fi spargerea bulei economice din China, generată tot de
sectorul imobiliar. În plus, ca şi atunci, pieţele bursiere sunt în cădere,
fără a exista indicii că această tendinţă se va inversa curând, observându-se,
în acelaşi timp, ieşiri semnificative ale investitorilor de pe pieţele de
acţiuni.
De cealaltă parte, unii specialişti spun că ceea ce se întâmplă pe
piaţa bursieră poate fi numit doar
volatilitate. Consultantul financiar Ionel Blănculescu face parte din categoria
celor care consideră că sunt mai degrabă motive de îngrijorare. Invitat la
Radio România, Blănculescu a apreciat că economia mondială se află în faţa unei
noi crize: Pentru prima dată în ultimii zeci de ani s-au aliniat
mai mulţi factori de declin. Este vorba de căderea abruptă a preţului la ţiţei,
pe de altă parte scăderea la un minim istoric a preţului la materii prime. Nu
în ultimul rând, este vorba de situaţia din China. Deci, toate aceste situaţii
coroborate cu situaţia dramatică din Uniunea Europeană pe fondul a ceea ce
înseamnă refugiaţii, dar şi a situaţiei băncilor care nu s-au redresat în nici
un fel, toate acestea conduc la concluzia – aş spune foarte clar, răspicat – că
ne aflăm în faţa unei crize majore.
Bursele europene au înregistrat
scăderi importante în special din cauza panicii care pare să domine pieţele
financiare. Pierderile se suprapun peste cel mai prost început de an bursier,
astfel că indicii au ajuns la nivelul de acum mai bine de doi ani. Temerile
investitorilor nu au motivaţii limpezi, însă afectează în special acţiunile
băncilor. Explicaţia ţine de faptul că dobânzile băncilor, extrem de mici,
chiar negative în multe cazuri, îi fac pe investitori să se îndoiască de
atingerea obiectivelor de profitabilitate şi să aleagă să se îndrepte spre
investiţii în valori mai sigure.
Economia globală va trăi periculos în 2016, cu
o creştere modestă în ţările dezvoltate care va compensa slăbiciunile
persistente de pe pieţele emergente, cu inflaţie şi dobânzi extrem de scăzute
şi tensiuni care pot sădi germenii unei crize financiare majore, avertizau,
încă de la începutul anului specialiştii financiari.
Se poate feri România de o
eventuală nouă criză financiară? Dumitru Miron,
profesor universitar doctor la Academia de Studii Economice Bucureşti,
aminteşte că România este conectată la economia mondială şi nu poate rămâne
imună la problemele cu care se confruntă aceasta: România nu mai
este atât de decuplată, România s-a externalizat în foarte mare măsură din
moment ce avem un deficit comercial de aproape 12 miliarde de dolari anul
trecut. Înseamnă că nu mai suntem chiar aşa de izolaţi şi toate aceste canale:
export-import şi fluxul de capital intrări-ieşiri, repatrieri de profituri,
toate sunt elemente de conexiune cu un mediu turbulent.
Dacă ar izbucni o
nouă criză am fi loviţi exact ca data trecută, canalele de propagare sunt
aceleaşi: capitalul străin,
exporturile şi panica, consideră economistul Dragoş Cabat, într-un interviu
acordat unei publicaţii financiare. Băncile nu vor mai finanţa piaţa locală,
prin urmare nivelul de lichiditate va scădea. Efectul se va vedea imediat pe
absorbţia de fonduri de la UE, pentru că nu va mai exista cofinanţare.
Exporturile vor fi afectate de scăderea cererii, iar cererea internă se va restrânge
ca urmare a instalării panicii. Nu în ultimul rând, deficitele s-ar majora. Nu
mai avem dezechilibrele din 2008, dar nu suntem feriţi cu totul, explică
analistul economic.
Pe hârtie, situaţia macroeconomică a României arată destul
de bine – un ritm de creştere economică de peste 3%, o monedă naţională destul
de stabilă şi datoria plătită către FMI, luată în vremurile tulburi din 2009 -
relevă o analiză realizată de o firmă specializată în business information şi
credit management pentru mediul de afaceri. Dar, statisticile pot fi
înşelătoare, pentru că, se apreciază în document, performanţele economice
generale ascund o dezvoltare inegală a economiei, cu un puternic accent pe
comerţ şi cu un declin în sectorul de producţie, dublată de o polarizare tot
mai accentuată la nivel geografic.
Deocamdată, Comisia Europeană şi-a îmbunăţit
estimările legate de creşterea economică a României, spunând că, anul acesta,
va atinge, chiar, un vârf de 4,2%. Anul viitor, însă, creşterea economică va
scădea la 3,7%, potrivit prognozei Comisiei. Principalul motor al creşterii
economice rămâne cererea internă, în timp ce contribuţia netă a exporturilor va
rămâne negativă. În cazul declanşării
unei noi crize, primele semne, respectiv creşterea şomajului, scăderi salariale,
reducerea activităţii, ar putea fi resimţite în România cel mai devreme în a
doua parte a anului 2016.