Radio România Internațional

Tag: moneda

  • România nu poate adera la EURO

    România nu poate adera la EURO

    România încă nu îndeplineşte
    condiţiile aderării la zona euro, arată raportul de convergenţă pe 2016 al Comisiei Europene
    publicat marţi. În aceeaşi situaţie se află alte şase state membre, care au
    obţinut o derogare a CE – Bulgaria, Ungaria,
    Polonia, Croatia, Cehia si Suedia.. Potrivit documentului, niciuna din
    aceste tari nu întruneşte toate cele 5 criterii de convergenţă. România îndeplineşte doar trei dintre ele:
    cel privind stabilitatea preţurilor, finanţele
    publice – un defict bugetar sub 3% din
    PIB şi o datorie publică sub 60% din PIB – şi cel legat la dobânzi.

    Referitor la inflaţie, cu excepţia Suediei, toate statele analizate se plasează
    sub nivelul de 0,7%. Deşi în prezent inflaţia în România a intrat în teritoriu negativ, pe viitor
    există riscul apariţiei unor presiuni inflaţioniste de care autorităţile de la
    Bucureşti trebuie să ţină cont, se mai arată în raportul executivului
    comunitar. Un alt
    criteriu îndeplinit este cel legat de dobânzi, unde referinţa a fost stabilită
    la 4% şi toate tările analizate, inclusiv România, s-au plasat sub acest nivel. În schimb,
    legislaţia românească nu este perfect compatibilă cu prevederile Tratatului de
    la Maastricht şi nici criteriul cursului de schimb nu este respectat. De fapt,
    niciuna
    dintre cele 7 tări nu îndeplineşte criteriul referitor la stabilitatea cursului
    de schimb valutar, pentru că nu au intrat în mecanismul ratelor de schimb
    premergător adoptării euro. Totuşi, cursul de schimb leu-euro a
    înregistrat fluctuaţii relativ limitate în ultimii 2 ani, comparativ cu alte
    monede din regiune.

    Raportul de convergenţă analizează şi alţi factori,
    incluzând balanţa de plăţi şi integrarea pieţelor financiare, care oferă o
    imagine a capacitătii statelor membre de a se integra fără dificultăţi în zona
    euro. Potrivit Comisiei, economia României
    este bine integrată cu zona euro, atât prn prisma schimburilor comerciale cât
    şi a investiţiilor. Comerţul cu state membre ale zonei euro a atins 25% din PIB
    al României în 2015.

    Referitor la sectorul financiar, potrivit Raportului,
    acesta este puternic integrat în UE, în special graţie prezenţei puternice a băncilor
    străine, dar gradul de intermediere
    financiară este foarte mic.

    Pe de altă parte însă, în ceea ce priveşte mediul
    de afaceri România are performanţe mai slabe decât majoritatea statelor UE.
    Bucureştiul stabilise o dată fixă pentru aderarea la zona euro, respectiv jumătatea
    anului 2019, dar aceasta nu mai este de actualitate. Guvernul a precizat că îşi
    menţine angajamentul în privinţa trecerii la moneda unică europeană, dar o nouă
    dată exactă va fi anuntată atunci când România va fi pregătită.

  • Recomandările FMI pentru România

    Recomandările FMI pentru România

    Fondul Monetar Internaţional a anunţat, în cel mai
    recent raport, trei pericole pentru economia românească: continuarea
    reducerilor fiscale, încetinirea reformelor structurale şi legea dării în
    plată. Aceasta din urmă ar putea chiar să pună în pericol stabilitatea
    financiară şi ar putea îngreuna accesul populaţiei la credite. FMI apreciază,
    pe de altă parte, lupta împotriva corupţiei în România şi recomandă
    autorităţilor să nu cedeze presiunilor sociale în acest an electoral.

    Experţii
    Fondului confirmă îmbunătăţirea prognozei de creştere economică, dar semnalează
    că păstrarea circumstanţelor favorabile în care România se împrumută din
    exterior nu se poate face în absenţa reformelor. În plus, o revenire în
    procesul de absorbţie a fondurilor europene a contribuit la creşterea
    investiţiilor, astfel încât fondul estimează un avans economic de 4,2% în acest
    an şi de 3,6% în 2017.

    Analiştii semnalează, însă, că FMI are puţine mijloace
    de a forţa cu ceva autorităţile de la Bucureşti, în absenţa unui acord de asistenţă.

    Şeful misiunii pentru România, Reza Baqir, spune că mesajul principal pe care
    fondul vrea să-l transmită autorităţilor române este acela că actualele
    condiţii bune de finanţare, de care se bucură atât statul, cât şi sectorul
    privat, reprezintă rezultatul progreselor anterioare în implementarea
    reformelor şi că, printr-o încetinire sau inversare a acestor progrese, ţara
    riscă să piardă bunăvoinţa de care se bucură din partea investitorilor.

    Analistul economic Constantin Rudniţchi este de părere că aceste recomandări
    sunt dificil de impus în lipsa unui program formal şi în condiţiile anului
    electoral. Constantin Rudniţchi: ‘Totdeauna
    acest tip de colaborare surprinde problemele pe care economia le are sau le-ar
    putea avea. Ceea ce cred însă că e punctul slab al acestui tip de colaborare cu
    FMI este acela că, de fapt, neavând un acord în adevăratul sens al cuvântului
    şi o supraveghere post-program, nu există pârghii concrete în a duce mai
    departe reformele din administraţie, din zona fiscalităţii, din zona salarială,
    din zona indicatorilor macroeconomici şi a indicatorilor fiscali. Guvernul, cel
    puţin în programul de guvernare, şi-a propus să continue toate aceste reforme
    rămase în suspensie după încheierea acordului – sigur, cu viteză mai mare sau
    mai mică, cu determinare mai mare sau mai mică şi funcţie şi de interesele
    electorale ale acestui an’.

    Pe plan extern, FMI avertizează că o
    deteriorare a percepţiei de risc asociată pieţelor emergente ar putea declanşa
    ieşiri de capitaluri, deprecierea monedei naţionale şi o creştere substanţială
    a datoriei externe raportate la Produsul Intern Brut.

  • Jurnal românesc – 7.12.2015

    Jurnal românesc – 7.12.2015

    Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic, începând de luni, 7 decembrie 2015, o monedă din aur dedicată împlinirii a 140 de ani de la punerea pietrei de temelie a Catedralei romano-catolice Sf. Iosif din Bucureşti. Potrivit unui comunicat al BNR, moneda are valoare nominală de 200 de lei, este din aur, forma rotundă, diametrul de 27 de milimetri şi greutatea de 15,5 grame. Aversul monedei redă imaginea Catedralei Sf. Iosif din Bucureşti, inscripţia în arc de cerc ROMANIA, valoarea nominală 200 Lei, stema României şi anul de emisiune 2015. Reversul monedei prezintă o imagine din interiorul Catedralei Sf. Iosif din Bucureşti, inscripţia în arc de cerc CATEDRALA SF. IOSIF – BUCURESTI şi anul punerii pietrei de temelie 1875. Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 150 de monede. Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din aur este de 3.400 lei bucata. BNR precizează că monedele au putere circulatorie pe teritoriul României. Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din aur se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.



    Administraţia Prezidenţială de la Bucuresti a anunţat că jurnalistul Luca Niculescu va fi numit ambasador al României în Franţa. Luca Niculescu s-a născut în 1971, este absolvent de Jurnalism şi deţine un master în acest domeniu la Centrul Universitar din Strasbourg. El este din 1992 jurnalist la RFI, iar în anul 2000 a devenit redactor-şef al secţiei din România. În prezent moderează o emisiune la un post de televiziune românesc de stiri. Niculescu a fost, de asemenea, corespondent al mai multor instituţii de presă franceze – France Info, France Inter, France Culture, TV 5 şi cotidianul Liberation.



    Românii consideră, în proporţie de 72%, că apartenenţa la UE a adus beneficii ţării. Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru, comandat de Parlamentul European, mai mulţi europeni decât anul trecut sunt interesaţi în mod general de politicile UE (54%) şi mai mulţi europeni decât în 2014 simt că ţările lor au beneficiat de pe urma apartenenţei la UE (60%). Sondajul a identificat diferenţe apreciabile între ţări, referitor la toate problematicile abordate. Sondajul, care a vizat circa 28.000 de europeni (dintre care peste o mie de români) cu vârsta de peste 15 ani, s-a derulat între 19 şi 29 septembrie, o perioadă în care sosirile refugiaţilor la graniţele UE şi decesele tragice ale migranţilor erau raportate pe larg în media.



    În această săptămână se află pe agenda senatorilor şi deputaţilor români proiectul de lege privind interzicerea fumatului în toate spaţiile publice închise de la 1 ianuarie 2016. Principala reglementare constă in interzicerea fumatului în spaţii închise de la locul de muncă, în orice loc de joacă şi spaţii destinate copiilor, în instituţii medicale şi de învăţământ. Dezbaterile se prelungesc ca urmare a opiniei Consiliului Concurenţei, care a calificat drept neconcurenţial amendamentul referitor la interzicerea “afişării” ţigărilor “în locurile obligatorii de trecere”. În plus, membrii Comisiei de sănătate trebuie să ia în calcul şi o Directivă europeană care stabileşte că, pentru reglementările tehnice, este absolut necesară notificarea prealabilă a Comisiei Europene. Dacă în termen de trei luni nu se primeşte nici o contestaţie din partea CE, prevederea se poate legifera.

  • Performante bancare şi moneda europeană

    Performante bancare şi moneda europeană

    Creşterea economică a României este robustă şi durabilă, dar orice
    derapaj în politicile economice poate pune în pericol evoluţia din următorii
    ani, a subliniat, la o întâlnire de specialitate organizată la Bucureşti,
    guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu. El a atras atenţia asupra
    pericolului unor erori de politici economice, criza globală demonstrând că
    acestea sunt greu de corectat, şi a subliniat că trecerea la moneda euro
    trebuie făcută la momentul potrivit, după ce au fost realizate toate reformele
    necesare.


    Dacă la începutul crizei România nu îndeplinea niciunul dintre cele
    patru criterii de la Maastricht, acum acestea sunt îndeplinite integral. Marea
    provocare este să asigurăm durabilitatea acestor realizări pe viitor. Aşadar,
    misiunea politicilor economice este să păstreze echilibrele refăcute cu atâtea
    eforturi, să determine o creştere economică destul de rapidă, dar care să nu
    afecteze aceste echilibre, şi totul să se facă prin concentrarea pe reformele
    structurale    , a punctat guvernatorul. Bucureştiul ia în calcul anul 2019 ca
    ţintă pentru aderarea la zona euro, dar, în opinia lui Mugur Isărescu,
    esenţiale pentru România sunt în acest moment, pe lângă dezvoltarea
    infrastructurii, eficientizarea unor sectoare-cheie ale economiei, cum ar fi energia
    şi transporturile, rezolvarea problemei şomajului ridicat din rândul tinerilor
    şi o absorbţie mai bună a fondurilor europene.

    Conform participanţilor la
    forumul economic amintit, principalele riscuri la adresa dezvoltării economice
    a statelor din sud-estul Europei, deci şi a României, sunt mai degrabă de
    natură externă şi se referă în special la potenţiale pericole derivând din
    situaţia Greciei şi din conflictul din Ucraina.

    Că în ţară lucrurile stau bine
    reiese şi din datele statistice, potrivit INS, investiţiile nete realizate în
    economia naţională crescând, de exemplu, cu 8,5% pe primul trimestru, faţă de
    perioada similară a anului trecut.

    Stabilirea obiectivului 2019 pentru aderarea
    la zona euro are şi un sens simbolic, deoarece în acea perioadă România va
    deţine preşedinţia rotativă a UE, a subliniat, pe de altă parte, premierul
    Victor Ponta, care a avansat chiar ideea unui referendum pe tema aderării la
    zona euro.

    Prezent la forumul economic, reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, a apreciat că ţintele pe care
    trebuie să le atingă guvernul român în 2015 sunt realizabile, însă pentru anul
    viitor este mult de lucru pentru ca executivul să îşi poată îndeplini
    obiectivele asumate.

  • Impactul valorizării francului elveţian

    Impactul valorizării francului elveţian

    Băncile, oamenii de afaceri, dar şi clasa politică din România se află în căutarea unor soluţii pentru a depaşi situaţia creată după valorizarea francului elveţian, odată cu decizia Băncii Naţionale a Elveţiei de liberalizare a cursului. Peste 75.000 de români au credite în această monedă şi vor trebui sa plătească rate mult mai mari.



    Deputaţii din Comisia pentru buget-finanţe i-au chemat la masa dialogului pe reprezentanţii mediului bancar şi pe cei ai clienţilor cu credite în franci elveţieni. Sunt vehiculate mai multe propuneri, între care conversia în lei a creditelor, la un curs mai apropiat de cel la care au fost încheiate majoritatea contractelor, sau prelungirea perioadei de rambursare a creditelor. Bancherii atrag, însă, atenţia că un act normativ care să le impună acest lucru ar fi incorect şi ar aduce unele bănci aproape de faliment. Valorizarea francului elveţian are consecinţe pe tot continentul, unde fiecare stat încearcă să rezolve criza în mod particular. În Ungaria, de exemplu, unde francul elveţian a fost convertit rapid, se tratează diferit creditele în franci elveţieni luate pentru achiziţia de locuinţe şi cele pentru maşini sau alte nevoi personale.



    Premierul României, Victor Ponta crede, totuşi, că această metodă nu poate fi aplicată în România. Victor Ponta: ‘Nu cred în soluţia din Ungaria, în care s-a convertit, cu forţa, într-o zi. Cred într-o obligaţie pentru bănci de a informa mai bine, cred într-o obligaţie a băncilor de a suporta o parte din pierderi şi cred că, la un moment dat, trebuie să găsim un sistem prin care omul să citească de trei ori un contract de imprumut înainte să-l semneze, că după aceea e greu să-l mai ajuţi, când a ajuns la necaz.’



    Nici preşedintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu nu vede posibilă o intervenţie din partea guvernului sau a parlamentului, care să salveze situaţia celor care au credite în franci elveţieni. Fost om de afaceri, el spune că, într-o economie de piaţă, parlamentul nu are mijloacele necesare pentru a controla preţurile, dobânzile şi ratele de schimb.



    Pe de altă parte, Banca Centrală Europeană a anunţat, joi, un plan de achiziţii masive de obligaţiuni de stat, în valoare de peste o mie de miliarde de euro, pentru a revigora economiile din spaţiul monedei unice. Măsura a generat controverse printre analiştii financiari iar moneda euro s-a depreciat pana la minimul ultimilor 11 ani faţă de dolar. Decizia aduce, însă, pentru moment, mai multă speranţă în viitorul economiilor europene.

  • Jurnal românesc – 8.01.2015

    Jurnal românesc – 8.01.2015

    Preşedintele Klaus Iohannis va participa, la Iaşi, la manifestările prilejuite de Ziua Unirii Principatelor Române, 24 ianuarie, urmând să ajungă in oras direct de la Chişinău, unde va face o vizită oficială, în perioada 22-23 ianuarie. Vizita in Rep Moldova este prima pe care seful statului roman o face in afara granitelor, in calitate oficiala.




    Fabrica de automobile Dacia-Renault a deschis primul său centru de vânzări la Tel Aviv, în Israel, ţara fiind a 44-a piaţă pe care marca deţinută de grupul francez Renault este prezentă. În 2015, Dacia-Renault anticipează că va mai deschide alte două showroom-uri în Israel, precum şi mai multe puncte de vânzare în anumite centre Renault din ţară.




    Nava petrolieră la bordul căreia se află trupul neînsufleţit al cetăţeanului român, decedat la sfârşitul săptămânii trecute, în Libia, a sosit miercuri seara, în portul grecesc, Pireu. Sicriul marinarului va ajunge, ulterior, in Romania. Autorităţile elene au deschis o anchetă preliminară în acest caz, deoarece in incidentul de duminică şi-a pierdut viaţa, alături de român, şi un grec. Forţele libiene şi-au asumat responsabilitatea atacului asupra navei, în care au murit cei doi marinari, argumentând că echipajul petrolierului, cu 26 de membri la bord, nu a respectat ordinele de a se opri pentru verificar, înainte de intrarea vasului în port.




    Banca Naţională a României a decis să reducă, începând de joi, dobânda de politică monetară de la 2,75 la 2,5%, un nou minim istoric. Totodată, Banca Centrală a hotărât menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Rata medie anuală a inflaţiei, determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană, s-a menţinut la nivelul de 1,4%. Cursul de schimb al monedei naţionale faţă de euro s-a menţinut stabil pe parcursul anului 2014, iar ritmul anual de creştere al creditului în moneda naţională s-a majorat.




    Cei mai merituoşi studenţi, masteranzi şi doctoranzi români care învaţă în toate colţurile lumii şi în România sunt premiaţi, joi, la Gala Ligii Studenţilor Români din Străinătate, care se va desfăşura la Palatul Parlamentului. Premiile vor fi acordate studenţilor români cu experienţă academică şi extracurriculară la cel mai înalt nivel pentru următoarele categorii: Studentul Român al Anului din America de Nord, Studentul Român al Anului din Europa, Studentul Român al Anului de pe alte continente, Studentul Român Erasmus al Anului, Studentul Anului în România, Premiul Special în Arte, Studentul Român al Anului în Străinătate. Totodată, la eveniment vor urca pe scenă tineri artişti români de renume internaţional, alături de care invitaţii şi membrii Ligii vor sărbători 6 ani de activitate a LSRS

  • Europa noastră – 07.06.2014

    Europa noastră – 07.06.2014

    Summitul G7, moneda unică europeană şi mediul — pe agenda UE săptămâna aceasta.




  • Moneda românească la început de an

    Moneda românească la început de an

    2013 a fost unul bun pentru moneda naţională a României. Aceasta a înregistrat cea mai bună evoluţie dintre monedele spaţiului comunitar în raport cu euro. Conform unei analize realizate de Noble Securities, una dintre primele societăţi de brokeraj din Polonia, anul trecut, leul a înregistrat în raport cu euro cea mai redusă depreciere dintre toate monedele din UE, de circa 0,5%.



    Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României, a subliniat, recent, intr-un interviu la postul privat de televiziune Realitatea TV ca leul a traversat cinci ani de stabilitate în cinci ani de criză economică. El considera că, fără stabilitatea monedei nationale, criza ar fi fost mai profundă.



    Adrian Vasilescu: De la începutul anului 2009, când a început practic criza în România şi până acum, suntem la al şaselea an de criză. Piaţa noastră valutară a rămas într-un continuu echilibru stabil. Dacă piaţa valutară s-ar fi prăbuşit, criza era mai gravă. Practic, noi am străbătut criza însoţiţi de stabilitate financiară şi de instabilitate în câteva domenii macro şi micro, abia în anul 2013 a fost un an şi cu stabilitate pe întregul palier macro-economic”.



    In 2014, însă, leul a păşit cu stângul. Incă din prima zi de tranzacţionare moneda românească s-a depreciat în raport cu euro şi dolarul american, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimele şase luni. Marţi, leul a atins pragul psihologic de 4,5 lei pentru un euro, prag pe care nu-l mai depăşise din vara trecută. Monedele statelor din regiune au scăzut şi ele în ultima săptămână ca urmare a intăririi dolarului american in raport cu euro pe pietele internaţionale.



    Analişti ai pieţei valutare spun că această slăbire lentă, dar continuă, a leului din ultima perioadă survine pe fondul tot mai tensionat al scenei politice româneşti. Tensiunile politice dintre preşedinţie şi guvern şi cele din interiorul majorităţii social-liberale au afectat mediul economic şi au transmis către investitori semnale privind o anumită instabilitate. La ele se adauga si factori externi. Unul dintre ei este o eventuală decizie a Fed, Banca centrală a SUA, de a nu mai păstra nivelurile actuale de lichiditate, ceea ce ar duce la o scumpire a dolarului, şi asta s-ar reflecta în cotaţiile tuturor monedelor emergente, cum este şi leul.



    Unii experti se aşteaptă la o întărire a monedei naţionale în prima parte a anului şi estimează un curs mediu de 4,3 lei pentru un euro. O prognoza mai optimista decat cea a Comisiei Naţionale de Prognoză, care aprecia că in 2014 euro se va situa în jurul valorii de 4,45 de lei, curs luat în calcul şi la construcţia bugetului.