Radio România Internațional

Tag: moneda euro

  • Eurobarometru: Încredere în UE, în ciuda valului extremist

    Eurobarometru: Încredere în UE, în ciuda valului extremist

     

    Cu toate că partidele de extremă-dreapta au câștigat o bună parte din voturile alegătorilor din mai multe state UE, printre care și România, încrederea în Uniunea Europeană a ajuns la cel mai mare nivel din 2007 până în prezent, arată un sondaj Eurobarometru publicat la finele lunii noiembrie. Datele sondajului au fost colectate între 10 octombrie și 5 noiembrie, cu câteva săptămâni înainte de alegerile din țara noastră.

    Astfel, 56% dintre respondenții au încredere în Uniunea Europeană, peste media de 51% în cele 27 de state membre care reprezintă cel mai mare procent din 2007 până în prezent. Două treimi dintre români (67%) se declară optimiști cu privire la viitorul UE, din nou peste media Uniunii (61%).

     

    Războiul din Ucraina și imigrația, principalele probleme pentru europeni

     

    53% dintre cetățenii români au o percepție pozitivă asupra Uniunii Europene, 32% o percepție neutră și 13% una negativă. La nivelul Uniunii Europene, 44% dintre cetățeni au o imagine pozitivă despre UE, 38% o imagine neutră, iar 17% o percep negativ.

    Eurobarometrul mai arată că 64% dintre români se consideră atașați de Uniunea Europeană, cu un punct procentual peste media UE. În ceea ce privește NATO, 61% dintre conaționali își exprimă încrederea în această organizație, față de 56% media UE.

    Întrebați care sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă UE, cei mai mulți români (32%) și europeni (31%) au numit războiul din Ucraina. Imigrația este următoarea problemă pentru europeni (28%), dar și peste 15% dintre cei chestionați în țara noastră. Următoarele răspunsuri oferite au fost: situația internațională (22% în UE și 19% în România), inflația și costul vieții (16% în UE și România), mediul și schimbările climatice (15% în UE și 10% în România), situația economică (13% în UE și 14% în România).

     

    Încrederea în euro, la cel mai mare nivel din istorie

     

    Majoritatea românilor consideră situația economie naționale rea (59%), în timp ce 40% o consideră bună, cifre aproape identice cu media UE (39%, respectiv 60%). Însă, doar 57 dintre respondenții români spun că au o bună situație financiară a gospodăriei, față de 75% dintre europeni.

    În ceea ce privește percepția asupra economiei europene, 48% dintre cetățeni o consideră bună, marcând o creștere de un punct față de primăvara anului 2024, iar 43% o evaluează negativ, în creștere cu două puncte. Sondajul mai arată un sprijin istoric pentru moneda eur0, de 74% la nivelul Uniunii Europene, respectiv de 81% în zona euro.

    Îmbunătățirea percepției economiei europene continuă constant din toamna anului 2019. De asemenea, 49% dintre respondenți cred că situația economică europeană va rămâne stabilă în următoarele 12 luni.

    Aproape șapte din zece respondenți (69%) sunt de acord că UE are suficientă putere și instrumente pentru a apăra interesele economice ale Europei în economia mondială. De asemenea, 69% sunt de acord că Uniunea Europeană este un loc de stabilitate într-o lume tulbure.       Aproape trei sferturi dintre respondenți (74%) spun că se simt cetățeni ai UE, cel mai ridicat nivel din ultimele peste două decenii.

     

    Susținere pentru Ucraina și prioritățile privind mediul înconjurător

     

    Legat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, 69% dintre respondenții români și 87% în UE sunt de acord cu furnizarea de sprijin umanitar persoanelor afectate de război.

    Participanții la sondajul Standard Eurobaromeru au fost întrebați și care ar trebui să fie prioritățile UE în acțiunile sala privind mediul și schimbările climatice. Energia regenerabilă (35% în România și 38% în UE), agricultura sustenabilă (34% în România și 31% în UE), investițiile în tehnologiile verzi (29% în România și 28% în UE), gestionarea deșeurilor și reciclarea (27% pentru ambele) au fost primele opțiuni.

     

  • Retrospectiva săptămânii 23.06 – 29.06.2024

    Retrospectiva săptămânii 23.06 – 29.06.2024

    Euro-summit

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat, joi şi vineri, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European. Agenda discuțiilor dintre șefii de stat și de guvern ai Celor 27 a fost dominată de numirile la conducerea instituţiilor comunitare, în urma euroscrutinului de pe 9 iunie.

    Ca și în trecutul mandat, cele trei mari familii politice continentale și-au împărțit funcțiile de top. Fapt anticipat de toată lumea, conservatoarea germană Ursula von der Leyen a căpătat, din nou, şefia Executivului comunitar şi va primi, luna viitoare, votul de învestitură în Parlamentul European. Noua şefă al diplomaţiei europene va fi actualul premier liberal eston Kaja Kallas, iar Consiliul European va fi gestionat de socialistul portughez Antonio Costa, fost premier la Lisabona.

    Malteza Roberta Metsola, de la populari, rămâne președintă a Parlamentului pentru încă cel puțin doi ani și jumătate, când, foarte probabil, îi va ceda funcția unui socialist. Portofoliul care-i va reveni României în viitoarea Comisie se negociază încă.

    Comentatorii spun că Bucureștiul și-ar dori Economia, dar e greu de crezut c-o va obține și se va mulțumi cu Extinderea, iar viitorul comisar român va trebui să gestioneze dosarele privind admiterea Republicii Moldova (românofonă), Ucrainei și țărilor din Balcanii de Vest.

     

    Euro-zonă

    Comisia Europeană a constatat că România nu îndeplineşte condiţiile pentru a putea adopta moneda unică europeană. Este concluzia unui raport dat publicităţii la Bruxelles, în care este analizată situaţia din statele membre ale Uniunii ce nu fac parte din zona euro, dar au acest obiectiv: Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia. Potrivit Executivului comunitar, România n-a bifat niciunul din cele patru criterii necesare: stabilitatea preţurilor, situaţia finanţelor publice, rata de schimb şi convergenţa dobânzilor pe termen lung.

     

    NATO

    Cele 32 de țări membre ale NATO l-au numit, miercuri, pe premierul olandez Mark Rutte ca viitor secretar general al Alianţei. Rutte (57 de ani) va prelua şefia NATO pe 1 octombrie, de la norvegianul Jens Stoltenberg, care este în funcție de zece ani.

    „Știu că voi lăsa NATO pe mâini bune” – a scris Stoltenberg pe reţeaua X. Analiştii spun că, pe lângă dosarul Ucrainei invadate de trupele ruse, Rutte va trebui să gestioneze şi relaţiile transatlantice, care ar putea fi complicate de revenirea la Casa Albă a republicanului Donald Trump, mefient faţă de aliaţii din Europa, cărora le reproşează că nu investesc destul în apărare.

    Presa occidentală scrie că numirea lui Rutte a devenit o formalitate, după retragerea din cursă, din lipsă de sprijin, săptămâna trecută, a președintelui român Klaus Iohannis. Presa de la Bucureşti aminteşte că Rutte este un personaj mai degrabă impopular aici, din cauza îndelungatei sale opoziţii, ca şef al guvernului de la Haga, faţă de admiterea României în Spaţiul Schengen, de liberă circulaţie.

     

    Politică la București

    Fosta jurnalistă Elena Lasconi, primarul reales al municipiului Câmpulung Muscel (sud), e noua preşedintă a Uniunii Salvaţi România (în opoziţie în Parlamentul de la Bucureşti şi afiliată grupului RENEW în cel european). Ea a primit 68% din opţiunile exprimate online de membrii cu drept de vot ai partidului. Lasconi a afirmat că, acum, începe reconstrucţia USR. Instalarea ei are loc după ce fostul lider, Cătălin Drulă, a demisionat ca urmare a rezultatelor de la alegerile locale şi europarlamentare de pe 9 iunie, când USR, asociată cu PMP şi cu Forţa Dreptei în Alianţa Dreapta Unită, s-a situat mult în urma PSD şi PNL (la co-guvernare) şi a AUR (opoziţia naţionalistă).

     

    Politică în provincie

    Biroul Electoral Central (BEC) din România a anulat alegerile pentru funcţia de primar în comuna-staţiune estivală Costineşti, din județul Constanța (sud-est) şi a dispus repetarea scrutinului de pe 9 iunie pe data de 7 iulie. BEC a admis cererea de anulare a alegerilor formulată de Partidul Social Democrat – filiala Constanţa. La Costineşti, scrie presa română, numărarea voturilor exprimate la alegerile locale de pe 9 iunie a fost repetată de şase ori, în final fiind desemnat câştigător la funcţia de primar candidatul PNL, în detrimentul celui social-democrat, la o diferenţă de un singur vot. Într-o adresă înaintată de Biroul Electoral de Circumscripţie Costineşti către BEC au fost menţionate, pe baza documentelor justificative, mai multe nereguli, inclusiv faptul că două persoane, între care un cetăţean ucrainean, au votat fără a avea acest drept.

     

    Euro-fotbal

    Echipa națională de fotbal a României s-a calificat în optimile Campionatului European din Germania, după egalul, 1-1, cu Slovacia, de miercuri seară, de la Frankfurt. Golul României a fost marcat de Răzvan Marin, din penalty, iar reușita acestuia a dus la câștigarea grupei de formația antrenată de Edward Iordănescu. În primele două partide din grupă, românii au bătut Ucraina cu 3-0 și au pierdut, 0-2, cu Belgia. Toate cele patru echipe din grupă au acumulat câte patru puncte, iar România a fost lider grație golaverajului. În optimi, pe 2 iulie, România va întâlni Olanda, pe celebra Allianz Arena din Munchen. Mii de români au ieșit după meciul cu Slovacia pe străzi, în marile orașe ale ţării, pentru a-şi manifesta bucuria pentru calificare. De la Europeanul din 2000, România nu mai ajunsese în fazele eliminatorii ale unui turneu final continental sau mondial și e pentru prima oară în istorie când câștigă grupa.

  • Jurnal românesc – 26.04.2024

    Jurnal românesc – 26.04.2024

    Poliţiştii de frontieră pot verifica situaţia judiciară a însoţitorilor adulţi ai minorilor prin intermediul Sistemului Naţional de Evidenţă Informatizată a Cazierului Judiciar ROCRIS, iar cazierul judiciar poate fi emis astfel pe loc, a precizat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin. El a arătat că poliţiştii de frontieră au acces la cele mai recente informaţii cuprinse în certificatul de cazier judiciar al unei persoane. Hotărârea de Guvern mai reglementează posibilitatea de expediere a paşaportului simplu electronic prin servicii de curierat la orice adresă de pe teritoriul României, cu costurile acoperite de solicitanţi, iar expedierea se realizează în contul sumei plătite cu titlul de contravaloare a paşaportului. Sistemul ROCRIS va fi operaţionalizat de la data asigurării condiţiilor tehnice necesare, dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2025, a mai precizat Constantin.

     

     

    Ministerul Finanţelor de la Bucureşti vrea să lanseze o platformă de tipul Ghişeul.ro prin intermediul căreia românii din străinătate să poată cumpăra titluri de stat, a anunţat şeful serviciului Contractare al Direcţiei Generale de Trezorerie şi Datorie Publică din minister, Bogdan Zinca. Acesta a spus că, începând cu acest an, vor exista 5 emisiuni de titluri de stat Fidelis, care aveau, de obicei, un caracter trimestrial şi că instituţia încearcă să le cupleze în jurul scadenţelor tocmai pentru a permite populaţiei să reinvestească sumele ajunse la maturitate.

    “Sunt foarte mulţi români care locuiesc în străinătate, au venituri acolo. Vedem oarecum pe timpul lunilor de vară că primim foarte multe petiţii sau vedem nişte subscrieri mari în condiţiile în care celelalte pieţe tradiţionale, interbancarul, euroobligaţiunile, nu performează în acea perioadă. (…) Aşa cum poţi să-ţi plăteşti taxele de oriunde din lume, printr-o astfel de platformă vei putea achiziţiona titluri de stat. E un program în derulare şi sperăm să-l avem operaţional în a doua jumătate a anului”, a precizat Bogdan Zinca. O sumă record de aproape 3,2 miliarde de lei a fost atrasă de la populaţie de Ministerul de Finanţe în a doua ediţie din 2024 a programului de titluri de stat Fidelis, cu peste 100 de milioane lei mai mult decât în aprilie 2023.

     

     

    Adoptarea cât mai curând a monedei euro va duce beneficii importante atât pentru români, cât şi pentru economie, a declarat deputatul Valentin Făgărăşian. Acesta consideră că este necesar să se elaboreze un calendar precis pentru adoptarea monedei unice în condiţiile în care mai mult de trei sferturi din schimburile comerciale ale României sunt în interiorul Uniunii Europene, iar românii din diaspora pierd, prin conversia valutară, sume importante atunci când trimit bani familiilor rămase în ţară. Făgărăşian a spus că, deşi România îndeplineşte condiţiile tehnice obligatorii pentru a înceape procedurile de aderare la moneda euro, acesta este un proces de durată, dar care va aduce numeroase beneficii.

    “Investiţiile străine ar veni mai uşor în România, firmele româneşti ar fi protejate de riscul valutar, iar cetăţenii români nu ar mai pierde bani din tranzacţii valutare şi ar putea să ia credite bancare la dobânzi mult mai mici”, a mai spus parlamentarul. El a apreciat că dacă acest demers este început imediat, din 2026 România ar putea avea deja stabilite parităţi fixe între euro şi leu şi din 2028 există speranţa ca moneda europeană să intre în circulaţie.

     

     

    Institutul Cultural Român din New York susţine participarea galeriilor româneşti de artă Anca Poteraşu şi Ivan la două dintre cele mai importante târguri de profil din metropola nord-americană. Galeria Anca Poteraşu va fi prezentă la cea de-a 10-a ediţie a Târgului de artă contemporană “NADA”, desfăşurat în perioada 2-5 mai, iar Galeria Ivan, la Târgul de artă contemporană “Independent Art Fair”, care va avea loc între 9 şi 12 mai. După o prezenţă de succes la “NADA” Miami 2023, Galeria Anca Poteraşu propune un proiect curatorial dinamic, care pune în valoare creaţiile artiştilor români Iulian Bisericaru şi Megan Dominescu. Galeria Ivan participă pentru a 4-a oară la târgul “Independent”. Pentru ediţia din acest an, va prezenta lucrări ale artistei vizuale Simona Runcan, cunoscută pentru arta sa neo-avangardistă, marginalizată în perioada comunistă, şi redescoperită postum în 2016.

  • Semnal editorial: Beneficii și provocări asociate adoptării monedei euro

    Semnal editorial: Beneficii și provocări asociate adoptării monedei euro

    sursa foto: IER
    sursa foto: IER

    Institutul European din România anunță publicarea unei opinii, semnate de domnul Adam Kerény, cercetător afiliat Centrului de Studii Economice și Regionale din cadrul Institutului de Economie Mondială din Budapesta, Ungaria, prilejuită de aniversarea a 25 de ani de la adoptarea euro. Scopul acestui demers a fost de a evalua efectele introducerii monedei euro asupra evoluției economice a celor 20 de state membre ale Uniunii Europene. Statele care folosesc moneda unică, formează zona euro. Celelalte state membre trebuie să îndeplinească criteriile de convergență pentru a putea adopta moneda euro.

    În prezent, Danemarca este singura țară membră a UE care a negociat o clauză de neparticipare (opt-out) la moneda unică și nu trebuie să adopte euro. Bulgaria, Cehia, Polonia, Ungaria, România și Suedia sunt state membre care ar urma să adopte moneda unică. Aceste state îndeplinesc în măsuri diferite criteriile pentru adoptarea monedei. Bulgaria pare a fi cel mai aproape de realizarea acestui lucru. Pentru clarificarea contextului, autorul prezintă și o scurtă istorie a evoluției monedei unice.

    Articolul este disponibil în limba engleză, la adresa: http://ier.gov.ro/actualitate/semnal-editorial-beneficii-si-provocari-asociate-adoptarii-monedei-euro/.

    Mihaela-Adriana Pădureanu,

    Expert, Serviciul Afaceri Europene

  • Economia UE, sub presiune

    Economia UE, sub presiune


    Lupta împotriva inflaţiei devine o prioritate pentru Uniunea Europeană, fapt ce vine în sprijinul planurilor anunțate de Banca Centrală Europeană privind înăsprirea condiţiilor monetare, dar și fondul unei aşteptate încetiniri a creşterii economice.



    Inflație mare și creștere economică mai redusă



    Comsia Europeană a revizuit încă din luna mai prognozele de creştere pentru cele 19 state din zona euro până la 2,7% în acest an, de la 4% cât prognoza în februarie. Și pentru anul 2023 prognoza este în scădere cu, 0,4 puncte procentuale față de estimarea inițială de 2,7% a impactului războiului din Ucraina asupra economiei blocului comunitar.



    Cum era de așteptat, și estimările privind inflația au ajuns la 6,1% pentru anul în curs, estimarea Comisiei din luna fiind cu mult peste prognoza inițială care anunța o inflaţie de 3,5% pentru 2022.


    Executivul european va face publice noile sale previziuni revizuite joi, când se așteaptă o nouă revizuire în jos a prognozelor de creștere economică.



    Și Fondul Monetar Internațional şi-a revizuit, în jos, estimările privind creșterea economiei mondiale în acest an, până la 3,6%, față de avansul de 4,4% preconizat înainte de războiul din Ucraina. “Perspectiva rămâne extrem de incertă. Va fi un an 2022 dificil şi, posibil, un an 2023 şi mai dificil, cu un risc crescut de recesiune”, a declarat Kristalina Georgieva, directorul general al FMI.



    Euro pierde teren în fața dolarului



    O altă problemă pentru economia Uniunii Europene este deprecierea monedei unice în fața dolarului american. Un euro a ajuns să fie cotat la valoarea unui dolar, ceea ce reprezintă ceș cel mai scăzut nivel al monedei europene din ultimele două decenii. Potrivit unei analize a agenției AFP, cotația euro-dolar are consecințe importante în economia blocului comunitar.



    În primul rând, după cum arată și datele Eurostat, aproape jumătate din toate bunurile importate în zona euro sunt facturate în dolari, comparativ cu mai puţin de 40% în euro. Un exemplu în acest sens sunt importurile de petrol şi gaz care sunt plătite în mod tradiţional în dolari, iar cotațiile celor două materii prime au explodat în ultimele luni, după invazia Rusiei în Ucraina.



    “Bunurile importate devin mai puţin competitive, concurează între ele şi deci devin mai scumpe, ceea ce alimentează inflaţia şi erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor”, a explicat Isabelle Mejean, profesoară la Sciences Po pentru AFP, citată de Agerpres.



    Efectul deprecierii euro asupra companiilor europene



    Avansul dolarului are și un efect pozitiv pentru companiile europene care exportă în afara zonei euro , deoarece preţurile lor devin mai competitive atunci când sunt convertite în dolar. În schimb producătorii din spațiul comunitar care sunt sunt dependenţi de materiile prime şi energie, dar care exportă puţin, se vor confrunta cu dificultăți din cauza creșterii costurilor.



    Cele mai câștigate de pe urma deprecierii monedei euro sunt companiile din industria manufacturieră care exportă produsele în străinătate, precum cele din industria aerospaţială, automobile, produse de lux şi chimie, se arată în analiza agenției de presă franceze.



    Deprecierea euro în fața dolarului are efecte și asupra turismului. Dacă europenii vor fi mai puțin dispuși să petreacă vacanța în SUA din cauza puterii de cumpărare mai scăzute, americanii pot profita de puterea crescută a dolarului în fața monedei unice europene pentru a călători în cele 27 de state membre.



  • Raport de convergență privind pregătirea statelor membre pentru aderare la zona euro

    Raport de convergență privind pregătirea statelor membre pentru aderare la zona euro

    Comisia Europeană a concluzionat că Croația este pregătită
    să adopte moneda euro la începutul anului următor, ceea ce va aduce numărul
    statelor membre din zona euro la douăzeci. Concluzia este prezentată în
    Raportul de convergență din 2022, care evaluează progresele realizate de
    Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia în direcția
    aderării la zona euro. Acestea sunt cele șapte state membre din afara zonei
    euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro.
    Potrivit documentului, doar Croația și Suedia îndeplinesc criteriul referitor
    la stabilitatea prețurilor.

    Totodată, toate țările membre îndeplinesc criteriul privind
    finanțele publice, cu excepția României, care este singurul stat membru care
    face obiectul unei proceduri de deficit excesiv. Raportul mai constată că
    Croația îndeplinește cele patru criterii nominale de convergență și că legislația
    sa este pe deplin compatibilă cu cerințele tratatului și cu Statutul Sistemului
    European al Băncilor Centrale. Evaluarea Comisiei este completată de Raportul
    de convergență al Băncii Centrale Europene (BCE).

    Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie
    în serviciul cetățenilor, a declarat:

    Croația îndeplinește
    toate criteriile de aderare pentru a intra in zona euro. Așa că aș dori să
    felicit Croația, să-i felicit pe liderii și pe oamenii ei pentru această
    realizare impresionantă. Raportul de convergență al Comisiei Europene și al
    Băncii Centrale Europene marchează un moment istoric pentru Croația și, de
    asemenea, pentru Zona euro, la opt ani de la cea mai mare extindere a sa prin
    aderarea Lituaniei în 2015. Raportul pozitiv de convergență, care urmează
    să fie acceptat de statele membre, deschide calea pentru adoptarea monedei euro
    de către Croația începând de la 1 ianuarie 2023. Totodată, acesta încununează
    un proces armonios de integrare în Uniunea Europeană, la mai puțin de un
    deceniu după accesul Croaţiei în Uniune.

    El a mai spus că este vorba de o realizare importantă, care va aduce beneficii reale cetățenilor și întreprinderilor croate și va spori reziliența economiei Croației. Aceasta arată, de asemenea, că euro rămâne o monedă atractivă și de succes la nivel mondial.

    Raportul de convergență al Comisiei Europene stă la baza deciziei Consiliului UE referitoare la îndeplinirea de către un stat membru a condițiilor necesare pentru aderarea la zona euro. Deciziile finale privind adoptarea monedei euro de către Croația vor fi luate în luna iulie, după discuții în cadrul Eurogrupului și al Consiliului European și după ce Parlamentul European și BCE și-au dat avizul. Prin urmare, raportul marchează un pas crucial și istoric în drumul Croației către adoptarea monedei euro.


  • Eurobarometru: Susținere pentru adoptarea monedei unice

    Eurobarometru: Susținere pentru adoptarea monedei unice

    Majoritatea cetățenilor din statele UE aflate în afara zonei euro își doresc adoptarea monedei unice europene.



    Comisia Europeană a publicat vineri sondajul anual Eurobarometru Flash privind introducerea monedei euro în statele membre care nu au adoptat încă moneda comună, respectiv România, Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, și Suedia.



    Bulgarii, sceptici față de adoptarea monedei unice



    Potrivit datelor culese în cele șapte state, adoptarea monedei euro se bucură de un larg sprijin. Astfel, 60% dintre cei intervievați s-au declarat în favoarea introducerii monedei euro, în timp ce 38% nu ar fi de acord cu trecerea la moneda unică. Cele mai ridicate cifre s-au înregistrat în România, unde peste trei sferturi dintre respondenți (77%) doresc adoptarea monedei euro, urmată de Ungaria (69%). În trei state, mai puțin de jumătate din populație ar fi de acord cu introducerea euro ca monedă oficială. Este vorba despre Bulgaria, Cehia (44% în ambele țări) și Suedia (45 %).



    Sondajul Eurobarometru mai arată că 55% dintre respondenții din cele șapte state (65% în România) consideră că trecerea la moneda euro ar avea consecințe pozitive pentru țara lor, iar o proporție la fel de mare (56 %) consideră că introducerea monedei euro va duce la o creștere a prețurilor. Totodată, 87% dintre cei intervievați (89% în România) consideră că vor reuși să se adapteze la schimbarea monedei, în timp ce 43% cred că adoptarea monedei unice înseamnă și pierderea unei părți din identitatea națională (47% în România).



    Gradul de conștientizare e cu privire la moneda unică europeană în rândul cetățenilor din statele membre din afara zonei euro continuă să crească. Astfel, 53% dintre respondenți (45% în România) se simt informați cu privire la euro, cu două procente mai mult față de anul trecut.

    Este România pregătită pentru a introduce moneda euro? Total – media în cele 7 state din afara zonei euro

    introducere-moneda-euro-eb-iun22.jpg



    8 din 10 români au folosit deja euro



    În România, doar 8% dintre respondenți au spus că nu doresc ca țara noastră să adopte euro, iar 12% doresc ca renunțarea la leu să se întâmple cât mai târziu posibil. 35% doresc adoptarea monedei euro după o perioadă, în timp ce 43% doresc cât mai curând posibil trecerea la euro.



    Doar o treime dintre intervievați consideră că România estre gata să adopte moneda euro, iar 65% spun că România nu este încă pregătită. Jumătate dintre români (49%) sunt de părere că adoptarea monedei unice înseamnă și pierderea controlului asupra economiei pentru România.



    Datele Eurobarometrului Flash mai arată că 81% dintre respondenții români au folosit deja bancnote și monede euro și numai 19% dintre aceștia au spun că nu au folosit moneda unică până în prezent.

    Credeți că adoptarea euro va avea un impact pozitiv sau negativ pentru România? Total – media în cele 7 state din afara zonei euro

    impact-moneda-euro-romani-eb-iun22.jpg



    România, departe de aderarea la moneda unică europeană


    România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea
    monedei euro, după cum reiese este prezentată în Raportul de convergență din
    2022, prezentat de Comisia Europeană în prima zi a lunii iunie. Raportul CE
    semnalează, în special, că legislația din România nu este pe deplin compatibilă
    cu obligația de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcționarea
    Uniunii Europene (TFUE).

    România nu îndeplinește criteriul de
    stabilitate a prețurilor, pe cel privind finanțele publice, nu îndeplinește
    criteriul cursului de schimb şi criteriul de convergență a ratelor dobânzii pe
    termen lung. Totodată, țara noastră care este singurul stat din cele aflate în afara zonei euro care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv.

  • Capitalul în România postcomunistă

    Capitalul în România postcomunistă

    Într-o recenzie a volumului lui Florin Georgescu, Capitalul în România postcomunistă, Editura Academiei Române, Bucureşti,
    2018, 3 vol., publicată în numărul din decembrie 2019 al revistei Romanian Journal of European Affairs,
    Paul Dobrescu și Mălina Ciocea subliniază că starea actuală a economiei
    României este mai degrabă apropiată de specificul țărilor în curs de
    dezvoltare, decât de cel al economiilor dezvoltate.

    Folosind o abordare
    teoretică și metodologică aplicată și pentru alte state, Florin Georgescu
    analizează problemele structurale ale economiei românești postcomuniste, propunând
    de asemenea sugestii practice pentru depășirea lor. Printre acestea se numără
    și accelerarea procesului de adoptare a monedei euro, proiect care ar putea să
    joace rolul unui factor mobilizator pentru dezvoltarea socio-economică, în
    lipsa unui amplu proiect de țară. Așa cum subliniază autorul volumului
    recenzat, istoria demonstrează că România a fost capabilă să promoveze reforme
    chiar și atunci când contextul nu a fost unul deloc favorabil.



    Textul integral al articolului poate fi accesat online la http://rjea.ier.gov.ro/wp-content/uploads/2019/11/Art.-7-Paul-Dobrescu.pdf.




    (Ionuț
    Mircea Marcu, expert Institutul European din România)



  • Încrederea în moneda euro

    Încrederea în moneda euro

    Conform aceluiaşi Eurobarometru, 76 % din respondenți
    consideră că moneda unică este benefică pentru UE. Acesta este cel mai
    important sprijin de la introducerea monedelor și bancnotelor euro în 2002, în
    creștere cu 2 puncte procentuale față de nivelurile record înregistrate deja
    anul trecut. De asemenea, o majoritate de 65 % din cetățeni din zona euro
    consideră că moneda euro este benefică pentru propria lor țară: aceasta este,
    de asemenea, cea mai mare cifră înregistrată până acum. Patru din cinci
    respondenți consideră că moneda euro a facilitat activitățile comerciale
    transfrontaliere, compararea prețurilor și cumpărăturile în alte țări, inclusiv
    online. De asemenea, o majoritate absolută consideră că moneda euro a facilitat
    călătoriile și a contribuit la scăderea prețurilor acestora.

    Petru Dandea, unul
    dintre reprezentaţii României în Comitetul Economic și Social European (CESE): În primul rând, pentru cetăţeanul
    european, una dintre cele patru libertăţi fundamentale pe care se bazează UE
    este libera circulaţie în interior. Astfel că toate aceste costuri legate de
    schimbul valutar pe care cetăţenii europeni trebuiau să le suporte înainte de
    introducerea monedei euro în momentul în care se deplasau dintr-un stat membru
    în altul, au dispărut.

    Practic, un cetăţean dintr-un stat european poate
    călători în alt stat utilizând moneda euro, poţi pleca din Belgia, de exemplu,
    în Franţa sau în Germania şi folosi acolo aceiaşi monedă, făcând cumpărături ca
    şi când ai fi în Belgia. Sigur, acesta este un avantaj evident. Alt tip de
    avantaj este acela referitor la convergenţa economiilor din zona euro, care a
    evoluat mult mai rapid. Astfel, cetăţenii au putut face nişte comparaţii
    imediate între nivelurile de câştig salarial existente în divese state
    europene. Aceste aspecte au devenit foarte vizibile în momentul în care moneda
    Euro a fost introdusă. Alte tipuri de avantaje pe care Euro le aduce:
    cheltuieli de conformare mai mici pentru companiile din zona euro. Astfel
    s-a creat posibilitatea măririi numărului de locuri de muncă în cele mai multe
    companii europene, ceea ce, indirect, a reprezentat şi un avantaj pentru
    cetăţenii care şi-au găsit noi locuri de muncă tocmai datorită introducerii
    monedei unice.


    În prezent, 340 de
    milioane de europeni din 19 state membre folosesc moneda euro.


  • Rolul internațional al monedei euro

    Rolul internațional al monedei euro

    Moneda euro ar putea avea un rol și mai mare în lume, care să reflecte ponderea economică și financiară a Uniunii Europene la nivel mondial. Astfel, economia internațională ar putea deveni mai puțin vulnerabilă la șocuri, au subliniat liderii europeni într-o declaraţie adoptată la ultima reuniune de anul trecut a Eurogrupului.

    Liderii Uniunii Europene, în formatul 27 – fără Marea Britanie, au trecut în revistă la ultimul Consiliu European din decembrie, progresele înregistrate în ceea ce privește revizuirea Tratatului privind Mecanismul european de stabilitate, instrumentul bugetar pentru convergență și competitivitate şi lucrările cu caracter tehnic referitoare la consolidarea uniunii bancare. La finalul reuniunii, au adoptat o declaraţie prin care se recomandă continuarea eforturilor de a creşte rolul şi importanţa monedei euro în lume, proporțional cu ponderea economică și financiară a Uniunii la nivel mondial.

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Sigur că o Europă mai puternică are nevoie de o monedă euro mai puternică. Fără îndoială suntem una dintre cele mai mari trei economii globale. Suntem cea mai mare piaţă globală şi suntem primul investitor străin chiar şi în locuri care sunt incredibil de departe de noi şi totuşi încă performanţele noastre sunt sub nivelul aşteptărilor. În consecinţă rolul internaţional al monedei euro trebuie să crească şi să dobândească o importanţă mai mare, iar pentru asta trebuie să ne contiuăm treaba, pentru că nu am terminat structura. Trebuie să finalizăm uniunea pieţelor de capital. Trebuie, de asemenea, să avansăm cu uniunea bancară.

    În declaraţia adoptată luna trecută la Bruxelles, liderii Uniunii recomandă continuarea efoturilor de finalizare a pachetului de reforme privind Mecanismul European de Stabilitate, ca şi a tuturor elementelor care contribuie la consolidarea suplimentară a uniunii bancare. De asemenea, instrumentul bugetar pentru convergență și competitivitate va fi inclus în consultările președintelui Consiliului European cu statele membre în contextul cadrului financiar multianual. Următoarea analiză a progreselor în aceste direcţii va fi făcută cel mai târziu în iunie.

    Euro este moneda unică în 19 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că peste 340 de milioane de cetățeni europeni o folosesc în fiecare zi. Astfel, euro este a doua cea mai utilizată monedă din lume.


  • România şi moneda euro

    România şi moneda euro

    Aderarea
    Romaniei la moneda euro reprezintă un adevărat proiect de ţară, pentru succesul
    căruia este nevoie de sprijinul întregii societăţi,     declara premierul Viorica
    Dăncilă cu ocazia prezentării raportului de fundamentare a Planului naţional de
    adoptare a euro.


    La fel ca integrarea în Uniunea Europeană şi în NATO, aderarea
    la zona şi moneda euro are anvergura unui adevărat proiect de ţară, consideră
    şefa executivului de la Bucureşti    . În opinia acesteia, trecerea la euro va
    aduce beneficii societăţii româneşti, însă pentru succesul acestui demers este
    necesar sprjinul mediului academic, al societăţii civile şi partidelor
    politice, al partenerilor sociali şi al instituţiilor fundamentale ale
    statului. Sunt esenţiale pregătirea etapei premergătoare a acestui proces,
    anume adaptarea la Mecanismul european al ratelor de schimb, precum şi luarea
    de către Guvern a măsurilor necesare pentru creşterea competitivităţii şi
    asigurarea unei creşteri economice sustenabile.


    Viorica Dăncilă: Am
    convingerea că, prin măsuri de stimulare economică şi de susţinere a domeniilor
    competitive, prin dialog deschis şi constant cu partenerii sociali, există
    premise ca la orizontul anului 2024 România să poată îndeplini cerinţele
    fundamentale de adoptare a monedei euro.


    Preşedintele Academiei
    Române, Aurel Pop, a subliniat că prezenţa României în Uniunea Europeană este
    fundamentală şi adaptarea ţării la valorile acesteia a fost salvatoare pentru
    binele societăţii.


    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, este adeptul unei abordări
    prudente, pentru că, în opinia sa, aderarea la zona euro nu rezolvă automat problemele
    unei economii, ba chiar poate să le agraveze    . Guvernatorul Băncii centrale crede
    că trebuie urmărit şi modul în care ţări din regiunea central şi est-europeană
    au înţeles să procedeze atunci când au trecut la moneda euro. În opinia sa,
    relevant pentru România este modul în care abordează subiectul Polonia, Cehia
    şi Ungaria. Aderarea la euro rămâne un angajament al asumat.


    Mugur Isărescu: Trecerea
    la euro este o chestiune de când, nu una de dacă, angajamentul României de a
    intra în zona euro fiind indiscutabil, întrucât constituie o obligaţie asumată
    prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Dincolo însă de constrângerea
    formală şi juridică, angajamentul adoptării monedei unice reflectă şi
    ataşamentul puternic al României faţă de proiectul european. Altfel spus,
    asumarea pe deplin a destinului european al României presupune şi intrarea în
    zona euro.


    Nu trebuie pierdut din vedere – a amintit Mugur Isărescu – faptul
    că acest demers nu are o dimensiune strict tehnică, de schimbare a bancnotelor
    şi a monedelor în lei cu cele în euro, ci constituie un proces de mare
    complexitate, care, pentru a se derula adecvat si a se încheia cu succes,
    impune gestionarea extrem de atentă şi o bună colaborare între instituţiile
    implicate.

  • Moneda europeană a împlinit 20 de ani

    Moneda europeană a împlinit 20 de ani

    În urmă cu 20 de ani, 11 state membre ale UE lansau o monedă comună, euro, și instituiau o politică monetară comună sub supravegherea Băncii Centrale Europene.

    Acel moment
    istoric a fost un eveniment marcant într-un proces animat de ambiția de a
    asigura stabilitatea și prosperitatea în Europa. După trei ani în care euro a
    apărut în extrasele de cont ale cetățenilor alături de monedele naționale,
    bancnotele și monedele euro și-au făcut apariția în 12 țări care au luat parte,
    astfel, la cel mai mare schimb de monede din istorie    .

    Primele țări membre ale
    zonei euro au fost Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda,
    Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Spania și Portugalia. Grecia a aderat în
    2001. De atunci, alte șapte state membre au introdus moneda euro (Cipru,
    Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia și Slovenia). Astăzi, deși încă
    tânără, euro este deja moneda a 340 de milioane de europeni. Aniversarea
    monedei euro a fost marcată și în Parlamentul European.

    Președintele Comisiei Europene, Jean Cluade
    Juncker     a vorbit despre lansarea monedei euro: Amintiți-vă de cei care,atunci când am lansat
    planul de adoptare a monedei unice europene, ne-au crezut nebuni. Ei susţineau
    că, într-un fel sau altul, această uniune monetară între țări atât de diferite
    nu va putea funcționa. Vocea lor se aude din ce în ce mai puţin azi. Deputați
    europeni sau din alte parlamente, jurnaliști de peste tot, profesori de drept,
    mai ales din Germania, profesori de științe economice, tot din Germania, toţi
    ne-au spus că ne aruncăm într-o aventură ce va duce UE pe marginea prăpastiei.
    Suntem însă departe de prăpastie pentru că astăzi putem constata cu
    satisfacție, chiar cu fericire, că munca noastră începută în urmă cu 20 de ani
    e încununată de succes.

    Moneda Euro este a doua cea mai importantă valută din lume,
    potrivit celui mai recent Eurobarometru    . Aproximativ 60 de țări din întreaga lume
    își leagă, într-un fel sau altul, monedele lor de cea europeană. Euro reprezintă o rezervă de
    valoare sigură pentru băncile centrale internaționale și este utilizat pentru
    emiterea titlurilor de creanță în întreaga lume și acceptat la scară largă
    pentru plăți internaționale.

    Sprijinul public în
    favoarea monedei euro a fost în mod constant ridicat în UE, în special în
    țările care o utilizează deja. Un sondaj arată că 74% dintre europeni consideră că moneda euro este benefică pentru
    UE, iar 64% au spus că
    este un lucru bun pentru țara lor. Pe de altă parte, 36% dintre europeni
    consideră moneda euro ca fiind unul dintre principalele simboluri ale Uniunii
    Europene, plasând-o pe locul doi, după libertate. Moneda unică a adus
    avantaje concrete atât gospodăriilor, cât și întreprinderilor și guvernelor europene:
    prețuri stabile, costuri mai mici ale tranzacțiilor, economii protejate, piețe
    mai transparente și mai competitive și intensificarea comerțului. În plus, Euro
    facilitează călătoriile și viața în străinătate și protejează economiile.




  • Leul, la un minim istoric

    Leul, la un minim istoric

    Moneda națională — leul, continuă să se deprecieze tot mai mult în raport cu moneda unică europeană. După mai multe creşteri consecutive, euro a explodat și a doborât un record istoric, fiind pentru prima dată când sparge pragul de 4,7 lei pentru o unitate, la cursul afișat de BNR. Analiştii susțin însă că este vorba de evoluţii de moment. 4,7081 lei a fost valoarea la care a fost cotată, luni, moneda unică europeană, în creştere cu 0,23% faţă de vineri.



    Şi dolarul a urcat cu peste 0,45% faţă de ultima cotaţie a săptămânii trecute. Leul s-a depreciat şi faţă de francul elveţian. Reprezentanţii Băncii Centrale susţin că fluctuaţiile sunt nesemnificative şi că nu sunt semnale de destabilizare a pieţei valutare. Consultantul de strategie al BNR, Adrian Vasilescu, a remarcat că evoluţia este mai mult psihologică şi că deprecierea leului în raport cu euro este mai mică de un ban. El a subliniat că intervenţia Băncii Centrale poate fi luată în calcul doar dacă aceasta depăşeşte 4-5 procente. Aceste schimbări de la o zi la alta nu au cum să exprime mişcările din economie.



    Este vorba mai degrabă despre raportul dintre cerere şi ofertă şi despre evoluţia importurilor, consideră Adrian Vasilescu: “Începând cu importatorii, care au adus mărfuri de Crăciun şi de Anul Nou, magazinele au fost pline, populaţia a cumpărat din greu produse manufacturate în alte ţări, şi, acum, importatorii respectivi schimbă leii pe valută, ca să îşi plătească facturile.”



    Piaţa valutară este influenţată inclusiv de declaraţiile politice, pe lângă cauzele de durată, economice, care duc la creşterea cursului de schimb al monedei naţionale, a atras atenția Adrian Vasilescu. El a apreciat că investitorii nu iau, totuşi, decizii emoţionale şi probabil nu vor considera România o ţară cu mare risc.



    Și analiștii financiari sunt de părere că, în prezent, fluctuaţiile din piața valutară sunt mici și nu sunt motive de îngrijorare. Corneliu Cojocaru: “Aprecierea euro faţă de leu cunoaşte o evoluţie în paşi foarte mărunţi. Nu este alarmantă şi se poate întoarce de la o zi la alta. Cauzele sunt cunoscute, este vorba de o nevoie mai mare pe piaţă de euro, în condiţiile în care oferta este restrânsă. Cererea este mai mare pentru că totuşi, avem un deficit de balanţă comercială, respectiv, importăm mult mai mult decât exportăm, deci încasăm mult mai puţin decât plătim în afară şi atunci moneda este căutată.”



    Economiștii apreciază că un curs mai apropiat de realităţile economiei româneşti ar fi de 4,75 de lei pentru un euro, iar deprecierea leului va continua şi în următoarea perioadă. Şi ROBOR – principalul indice în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei – a crescut din nou şi se apropie de trei procente.

  • Perspectivele euro la 20 de ani de la apariţie

    Perspectivele euro la 20 de ani de la apariţie

    Debutul anului a marcat 20 de ani de la lansarea monedei unice europene. Adoptată, până acum, de 19 dintre statele membre, moneda euro este strâns legată de uniunea economică și monetară, care continuă să fie dezvoltată și aprofundată.

    Începând cu 1 ianuarie 1999, 11 state membre ale Uniunii Europene au adoptat o politică monetară comună, ghidată de Banca Centrală Europeană, și au lansat pe piețele financiare moneda euro. Aveau să mai treacă, însă, încă trei ani până când bancnotele și monedele propriu-zise să intre în circulație. În anii care au urmat zona euro s-a extins treptat și a trebuit să depășească o criză economică severă. Criza a dus, însă, la apariția a noi mecanisme, iar extindearea zonei euro va continua și în viitor, după cum a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis în cadrul unei dezbateri recente:

    Va trebui să discutăm despre aprofundarea uniunii economice și monetare – și multe dintre neajunsurile inițiale ale zonei Euro au fost corectate în urma crizei economice: avem acum semestrul european pentru a coordona mai bine politicile fiscale și macro-economice ale statelor membre, avem mecanismul european de stabilitate pentru a ajuta statele aflate în dificultate, avem uniunea bancară, Banca Centrală Europeană și-a extins instrumentele pentru politici monetare. Munca nu este, însă, gata: încă trebuie să implementăm elemente pentru uniunea bancară, inclusiv cel privitor la mecanismul de sprijin comun pentru Fondul Unic de Rezoluție, schema europeană de garantare a depozitelor, trebuie să completăm unele dintre instrumentele fiscale din zona euro, inclusiv propunerile Comisiei cu privire la programul de sprijin al reformelor pentru a facilita reformele structurale în statele membre și stabilizarea fiscală pentru care am propus o funcție europenă de stabilizare a investițiilor. Dacă vorbim despre extinderea zonei euro, partea pozitivă este că aceasta rămâne deschisă și atractivă pentru noi state membre și știm că în prezent câteva țări lucrează pentru a atinge acest obiectiv. Bulgaria a prezentat o listă clară de măsuri pe care se angajează să le ia pentru a implementa mecanismul european de schimb, ca un pas către Euro, ne așteptăm ca în curând și Croația să facă acest lucru și probabil că una dintre lecțiile crizei a fost că nu este suficient să bifăm niște căsuțe, să bifăm criteriile de la Maastricht, ci trebuie și o anumită structură a economiilor statelor membre pentru ca acestea să aibă succes odată ce ajung în zona euro. De aceea punem acum accentul mai mult pe convergența reală, pe structura economic a statelor membre care se alătură, iar noutatea este că aceia care se alătură acum zonei euro se alătură și uniunii bancare, ceea ce înseamnă că se pune mai mult accentul pe ceea ce se întâmplă în sectorul bancar al acelor state membre.


    Moneda euro – a doua cea mai puternică din lume – a fost adoptată, până acum de 19 dintre statele membre ale Uniunii Europene și este folosită de peste 340 de milioane de cetățeni europeni.


  • Întărirea rolului monedei euro la nivel mondial

    Întărirea rolului monedei euro la nivel mondial

    În discursul privind starea
    Uniunii, pe care l-a susținut în luna septembrie, președintele Jean-Claude Juncker a subliniat
    importanța strategică a monedei euro și necesitatea asigurării faptului că
    moneda unică își poate îndeplini pe deplin rolul pe scena internațională    .


    În
    contextul în care va beneficia de sprijinul deciziilor viitoare de consolidare
    a uniunii economice și monetare a Europei, de finalizarea uniunii bancare și de
    înregistrarea de progrese în ceea ce privește uniunea piețelor de capital,
    moneda euro trebuie să își dezvolte rolul la nivel mondial și să reflecte pe
    deplin ponderea politică, economică și financiară a zonei euro. În acest scop,
    Comisia evidențiază beneficiile unui astfel de rol internațional consolidat al
    monedei euro pentru UE și pentru sistemul financiar internațional și propune
    inițiative menite să stimuleze credibilitatea și atractivitatea monedei unice.
    În cadrul acestui demers, Executivul european a adoptat o recomandare privind
    rolul internațional al monedei euro în domeniul energiei, promovând o utilizare
    pe scară mai largă a monedei euro în acest sector strategic.


    O
    utilizare pe scară mai largă a monedei euro în economia mondială oferă un
    potențial important pentru o mai bună protecție a cetățenilor europeni și a
    întreprinderilor europene împotriva șocurilor externe și pentru sporirea
    rezilienței sistemului financiar și monetar international, afirmă     Pierre Moscovici,
    comisarul pentru
    afaceri economice și financiare, impozitare și vamă. În opinia sa,     realizarea
    de progrese în ceea ce privește finalizarea uniunii economice și monetare este
    necesară nu numai pentru promovarea creșterii și a stabilității pe plan intern,
    ci reprezintă totodată și un proiect important care să susțină autonomia
    europeană într-o lume globalizată.


    Pierre Moscovici
    a vorbit despre importanța monedei euro la nivel mondial: Nu putem trata acest
    subiect doar din punct de vedere statistic. Nu știu toate cifrele
    pe de rost, dar dacă vă gândiţi la ce pondere au Statele Unite în PIB-ul
    mondial, o să vedeți că situația e destul de similară cu cea a UE. Suntem
    aproape la egalitate, suntem prima şi a doua putere mondială în acest moment.
    Însă dacă luaţi în considerare rolul dolarului și rolul monedei euro, veţi
    observa o diferență flagrantă. În concluzie, rolul nostru politic, economic,
    strategic, forța monedei noastre și capacitatea acesteia ne îndreptăţesc să
    jucăm un rol mult mai important decât unul strict statistic legat de ponderea
    la PIB-ul mondial. Stiți că UE e membră a grupului G20, mai multe ţări europene
    fac parte din acest grup, și cred că este absolut necesar ca rolul nostru
    geopolitic să fie dublat de un rol mai important în plan internaţional al
    monedei euro. Avem potenţial și trebuie să acţionăm în acest sens.


    Aproximativ 340 de milioane de cetățeni
    europeni utilizează bancnotele și monedele euro în fiecare zi în cele 19 state
    membre ale zonei euro    . Circa 60 de țări din întreaga lume utilizează sau vor
    utiliza euro ori și-au legat propria monedă de euro.