Tag: moneda nationala

  • Măsuri economice de criză

    Măsuri economice de criză

    În România, angajatorii pot cere fonduri guvernamentale, începând de
    miercuri, pentru a-și plăti angajații, sub forma șomajului tehnic. Solicitările
    pot fi depuse online la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă. De
    asemenea, pe lângă firmele cu angajați, pot cere șomaj tehnic și persoanele
    care obțin venituri din alte tipuri de contracte, așa cum este cazul
    persoanelor fizice autorizate (PFA). Pentru a accesa aceste fonduri alocate de
    Guvern, angajatorii trebuie să transmită agențiilor județene o cerere, o
    declarație pe proprie răspundere și lista angajaților pentru care se solicită
    șomaj tehnic. Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a dat asigurări că toate
    solicitările vor fi procesate cât mai repede. Suma maximă la care poate ajunge
    șomajul tehnic este de puțin peste patru mii de lei pe lună (circa 800 euro),
    din care se vor scădea contribuţiile la sănătate şi pensii, precum şi impozitul
    aferent.

    Cele mai noi date arată că peste 500.000 de angajaţi din România au
    intrat deja în şomaj tehnic din cauza crizei generate de noul coronavirus.
    Consultanţii fiscali atrag, însă, atenţia că ajutorul de maximum 75% din
    câştigul salarial mediu brut va fi impozitat la fel ca şi salariul. Pe de altă
    parte, vârful tensiunilor generate de criza noului coronavirus în domeniul
    monetar, bancar şi financiar a fost depăşit, dă asigurări guvernatorul Băncii
    Naționale a României, Mugur Isărescu. Oficialul a explicat, într-un comunicat,
    că după ce timp de mai multe zile retragerile de numerar au fost consistente,
    lucrurile s-au stabilizat. Isărescu a explicat că au existat blocaje temporare
    şi punctuale imediat după declararea stării de urgenţă. În perioada 11-20
    martie 2020, băncile au retras în numerar 4,4 miliarde de lei (circa 900
    milioane de euro) de la Banca Centrală, pentru a acoperi cererea populaţiei şi
    a întreprinderilor. Nivelul a fost dublu faţă de decembrie 2019 în perioada
    sărbătorilor de iarnă.

    În ultimele zile, însă, precizează BNR, retragerile s-au
    redus substanţial, iar în prezent, instituţiile de credit îşi pot acoperi din
    interior necesarul de numerar pentru efectuarea plăţilor şi alimentarea fluentă
    a bancomatelor (ATM-urilor). Totodată, fondul de rezervă în numerar al BNR a
    rămas în limitele de prudenţă şi a crescut uşor în ultimele zile. Potrivit
    Băncii Centrale, nu există blocaje în asigurarea cererii de numerar în monedă
    națională. BNR recomandă, totuşi, ca în această perioadă întreprinderile şi
    populaţia să folosească pe cât posibil instrumentele de plată fără numerar.
    După anunţarea deciziilor privind politica monetară a BNR, ratele de dobândă
    s-au redus considerabil, iar cursul de schimb al leului s-a stabilizat într-un
    interval de 1%, cu uşoară tendinţă de creştere în ultimele zile – se mai
    precizează în comunicatul Băncii Naționale.

  • Retrospectiva săptămânii 17.11 – 23.11.2019

    Retrospectiva săptămânii 17.11 – 23.11.2019

    În România va avea loc duminică al doilea
    tur al alegerilor prezidenţiale


    Aceasta a
    fost ultima săptămână de campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale din
    România. Duminică, pe 24 noiembrie, românii îşi vor afla preşedintele pentru
    următorii 5 ani. În runda decisivă s-au calificat actualul şef al statului,
    Klaus Iohannis, susţinut de Partidul Naţional Liberal, la guvernare, şi Viorica
    Dăncilă, liderul social-democraţilor, trecuţi recent în opoziţie. La fel ca la primul tur de scrutin, românii
    din afara graniţelor au la dispoziţie tot trei zile pentru a vota. Noile măsuri
    au fost adoptate pentru a se evita cozile interminabile care s-au înregistrat
    la alegerile prezidenţiale din 2014 şi la recentele alegeri europarlamentare
    din luna mai. Pentru a elimina riscul aglomeraţiei la secţiile de votare,
    numărul acestora în diaspora s-a dublat practic faţă de scrutinul
    europarlamentar, ajungând la 835. Votarea in turul doi se desfăşoară tot în
    835 de secţii, dar sediile unora dintre acestea au fost mutate, din cauza unor
    situaţii obiective. Printre ţările în care vor fi organizate cele mai multe
    secţii de votare se numără Spania, Italia, Germania Marea Britanie şi Franţa.
    În ţară se votează doar duminică, 24 noiembrie.



    Moneda naţionala a României, la un minim istoric în raport cu euro


    Moneda naţională
    a României a depăşit în această săptămână pragul psihologic de 4,78 lei pentru
    un euro, ajungând la un minim istoric în raport cu moneda unică europeană. Leul
    se află într-o tendinţă de depreciere de circa două luni şi jumătate. Evoluţia cursului valutar din ultima perioadă
    este o oglindire a economiei româneşti, a declarat la Radio România purtătorul
    de cuvânt al Băncii Naţionale, Dan Suciu. El a explicat că importurile
    crescute şi implicit deficitul comercial sunt principala cauză a scăderii
    leului. La începutul lunii, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur
    Isărescu, a precizat că variaţiile leului sunt minore în comparaţie cu
    evoluţiile forintului în Ungaria sau cu ale zlotului în Polonia, care au
    înregistrat fluctuaţii mult mai mari. Pentru anul viitor, specialiştii
    estimeaza că moneda naţionala va continua să se deprecieze. Iar un euro
    puternic în raport cu leul înseamnă scumpiri în lanţ, de la rate mai mari
    pentru cei care au credite în moneda europeană la facturi mai mari la utilităţi
    şi locuinţe mai scumpe.



    Audierile
    celor 26 de comisari europeni desemnaţi s-au încheiat


    Parlamentul European va organiza votul de
    validare a noii Comisii Europene, condusă de Ursula von der Leyen, pe 27
    noiembrie, în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg a anunţat joi
    preşedintele PE, David Sassoli, în cadrul unei conferinţe de presă. Conferința
    președinților din Parlamentul European, care îi reunește pe David Sassoli,
    președintele instituției, dar și pe liderii grupurilor politice, a încheiat,
    joi, procesul audierilor celor 26 de comisari europeni desemnaţi și a dat undă verde ultimei
    proceduri necesare pentru ca noul executiv european să își poată începe
    mandatul la 1 decembrie, cu o lună mai târziu decât fusese stabilit initial. Comisia
    va fi aleasă cu majoritatea voturilor exprimate în plen. Luni, Comisia de Afaceri externe a Parlamentului European l-a
    aprobat pe candidatul Ungariei, Oliver Varhelyi, pentru postul de comisar
    european pentru Extindere, ultimul dintre cei 27 de candidaţi. Pe 14 noiembrie
    au primit aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate candidaţii
    desemnaţi de România – Adina Vălean, pentru Transporturi şi de Franţa – Thierry Breton, pentru Piaţă Internă.



    Noul ambasador al SUA la Bucureşti


    Avocatul
    newyorkez Adrian Zuckerman va fi noul ambasador al SUA la Bucureşti, în locul
    lui Hans Klemm. Zuckerman a fost confirmat, miercuri, în funcţia de ambasador
    în România de Senatul american, cu 65 de voturi pentru şi 30 împotrivă. Acesta
    a emigrat în Statele Unite din România la vârsta de 10 ani şi vorbeşte fluent
    limba română. În 1984, a fost admis în Baroul din New York. A mai ocupat
    funcţia de co-coordonator al departamentului de servicii naţionale imobiliare
    şi pentru cateva companii, iar anterior a fost coordonator pentru proprietăţi
    imobiliare. Activ în domeniul filantropic şi educaţional, Adrian Zuckerman este
    membru al consiliului Kids Corp şi face parte din consiliul absolvenţilor New
    York Law School.





    Târgul de carte Gaudeamus Radio România


    La Bucureşti se încheie duminică cea de a
    26-a ediţie a Târgului de Carte
    Gaudeamus, organizat de Radio România, o ediţie consacrată Revoluţiei
    anticomuniste din 1989.Iniţiat de
    Radio România în urmă cu un sfert de secol, odată cu Târgul Gaudeamus Carte de
    Învăţătură, proiectul Gaudeamus Radio România a devenit un reper solid şi
    constant al pieţei de carte din ţară. Cele peste două decenii de dialog între
    carte şi radio au diversificat şi extins permanent componentele programului, al
    cărui palmares numără astăzi 116 evenimente culturale de tip expoziţional,
    peste 3 milioane de vizitatori şi peste 13.600 de manifestări. 900 de evenimente
    editoriale şi profesionale evenimente şi peste 250 de expozanţi sunt
    cifrele actualei ediţii.

    Poetul Mircea
    Dinescu, opozant deschis al regimului dictatorial, şi actorul Ion Caramitru,
    ambii figuri emblematice ale Revoluţiei, sunt copreşedinţi de onoare ai Târgului.
    Se vor acorda Trofeele Gaudeamus, pentru trei dintre expozanţi, şi premiul Cea mai râvnită carte a târgului, toate
    pe baza votului publicului. Premiul de excelenţă va fi decernat uneia din
    editurile prezente la târg şi este destinat finanţării totale sau parţiale a
    unui proiect editorial de importanţă naţională, cu ecouri internaţionale. Nu
    vor lipsi premiul pentru traducere, cel legat de educaţie – acordat uneia
    dintre instituţiile de învăţământ prezente la târg – şi Premiul Miss Lectura, acordat
    de organizatori celei mai frumoase vizitatoare iubitoare de carte.

  • BNR şi politica monetară

    BNR şi politica monetară

    2019 a început cu turbulenţe majore pe piaţa valutară românească. Moneda naţională, leul, şi-a doborât propriile recorduri negative, atingând, o zi după alta, noi minime istorice în raport cu moneda unică europeană. Cotat la 4,66 lei în primele zile ale anului, euro a depăşit, la jumătatea lunii trecute, pragul psihologic de 4,7 lei. Moneda naţională a pierdut teren şi în faţa dolarului american şi, de asemenea, în raport cu francul elveţian.



    Tot în ianuarie, ROBOR – principalul indice în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei — s-a apropiat de trei procente, împovărându-i suplimentar pe românii cu rate la bănci. Turbulenţele s-au propagat şi pe scena politică. Vioara-întâi a guvernării, PSD, a somat Banca Naţională să intervină pe piaţă pentru a salva leul, punându-şi la bătaie rezervele de aproape 37 de miliarde de euro.



    Din rândurile ALDE, partener junior al social-democraţilor, s-au înmulţit incriminările la adresa guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, acuzat că tolerează presupuse practici oneroase ale băncilor comerciale în stabilirea ROBOR. Pe de altă parte, potrivit datelor Băncii Centrale, masa monetară a urcat cu aproape 9% în decembrie 2018, faţă de aceeaşi lună a anului anterior, ceea ce a contribuit la devalorizarea leului.



    Consultantul de strategie al BNR, Adrian Vasilescu, apreciase că evoluţiile de pe piaţa valutară sunt mai mult psihologice şi anunţase că intervenţia băncii centrale poate fi luată în calcul doar dacă devalorizarea depăşeşte 4-5 procente. Joi, Banca Naţională a anunţat că menţine rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an şi păstrează nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.



    După şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR, guvernatorul a spus că prognozează o continuare a tendinţei de reducere a inflaţiei, urmată de o nouă creştere, până la circa 3,5%.



    Mugur Isărescu: Noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei pe parcursul următoarelor trei trimestre la valori chiar uşor inferioare celor anticipate anterior, urmată de urcarea şi menţinerea acesteia uşor sub limita superioară a intervalului ţintei până la finalul orizontului prognozei. Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei sunt legate de noul set de măsuri fiscale şi bugetare intrate în vigoare la 1 ianuarie, precum şi de nefinalizarea proiectului de buget, implicit de conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri.”



    Guvernatorul a mai afirmat că atât piaţa monetară, cât şi cea valutară funcţioneaza foarte bine şi a dat asigurări că nu există indicii ale vreunei înţelegeri anticoncurenţiale între bănci pentru stabilirea ROBOR.