Radio România Internațional

Tag: moneda unica

  • Istoria UE – ep 5: Tratatul privind Uniunea Europeană / Tratatul de la Maastricht

    Istoria UE – ep 5: Tratatul privind Uniunea Europeană / Tratatul de la Maastricht

    La 7 februarie 1992, la Maastricht, în Țările de Jos, este semnat Tratatul privind Uniunea Europeană. Vorbim despre un moment deosebit de important în istoria UE, întrucât acest tratat a stabilit norme clare pentru viitoarea monedă unică, pentru politica externă și de securitate și pentru o cooperare mai strânsă în domeniul justiției și afacerilor interne. De fapt, prin Tratatul de la Maastricht, intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993, se creează oficial Uniunea Europeană.


    Concret, tratatul pune bazele pentru uniunea economică și monetară, moneda unică (euro) și criteriile de utilizare a acesteia și oferă temeiul juridic pentru şase noi politici comune ale UE, printre care protecția consumatorilor, educația și formarea profesională, problemele de tineret și cultura. În plus, consolidează competențele Parlamentului European și introduce conceptul de cetățenie europeană.



  • Reforma Eurogrupului

    Reforma Eurogrupului

    Miniștrii de finanțe au căzut de-acord la finalul unei ședințe-maraton, de peste 18 ore, iar propunerile lor urmează să le fie prezentate șefilor de stat și de guvern reuniți la următorul summit UE. Acordul marchează finalul unei îndelungi perioade de negocieri cu privire la viitorul monedei unice europene și, printre altele, consolidează Mecanismul European de Stabilitate, sau ESM, un fond menit să ajute economiile din zona euro aflate în dificultate. Miniștrii de finanțe au căzut de acord și asupra unui buget comun al statelor din zona Euro, care ar urma să facă parte din bugetul mai mare al Uniunii Europene.

    Președintele Eurogrup, Mario Centano: Am căzut de acord să sporim rolul mecanismului european de stabilitate, ESM, să continuăm să întărim capacitatea de prevenire a zonei Euro. Vom spori, de asemenea, eficacitatea instrumentelor de siguranță ale ESM. În același timp, re-afirmăm faptul că sprijinul prin intermediul ESM se acordă în ultimă instanță și trebuie să ne asigurăm că sunt îndeplinite condițiile necesare. Miniștrii au salutat acordul dintre ESM și Comisie, care va îmunătăți cooperarea din cadrul și din afara programelor de asistență financiară. Acordul nostru și măsurile de protecție legate de rezoluția bancară reprezintă un pas important pentru întărirea credibilității uniunii bancare. Măsurile de protecție vor fi introduse mai devreme de 2024, cum fusese prevăzut inițial , cu condiția ca până în 2020 să se facă suficiente progrese în ceea ce privește reducerea riscurilor. Miniștrii au căzut, de asemenea, de acord cu privire la un proces de promovarea a sustenabilității îndatorării în zona euro. În acest scop, vom introduce, până în 2022, clauze privind acțiunea comună. Acesta nu va fi sfârșitul drumului în ceea ce privește planurile noastre de întărire a monedei euro. Vom merge mai departe, anul viitor, construind în baza progreselor deja făcute. În ceea ce privește competitivitatea, Franța și Germania au propus o arhitectură a bugetului zonei euro care va face parte din bugetul Uniunii Europene. Dacă în cadrul summitului vom primi un mandate în acest sens, putem să începem să lucrăm la conceperea, implementarea și sincronizarea unui astfel de instrument pentru convergență și competivitate.


    Miniștrii de finanțe nu au reușit să cadă de acord cu privire la integrarea sistemelor bancare ale statelor din zona euro, astfel încât discuțiile pe această temă vor continua anul viitor. De asemenea, a fost respinsă o inițiativă a Franței privind stabilirea funcției de ministru al finanțelor din zona euro.


  • Extinderea Euro discutată în cadrul Pachetului economic de primăvară

    Extinderea Euro discutată în cadrul Pachetului economic de primăvară

    Euro este în
    prezent moneda a 19 state membre UE    , fiind utilizat de aproximativ 337,5
    milioane de cetățeni. Euro este adoptat deja de: Austria, Belgia, Cipru,
    Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia,
    Lituania, Luxemburg, Malta, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Țările de
    Jos.


    Pentru a putea
    adera la zona euro, statele membre ale UE trebuie să îndeplinească așa-numitele
    criterii de convergență. Acestea sunt condiții economice și juridice
    convenite prin Tratatul de la Maastricht în 1992, fiind cunoscute și drept
    criteriile de la Maastricht.


    În discuţiile
    privind Pachetul de primăvară, Comisia Europeană adoptă recomandări adresate
    statelor membre de a realiza o creștere economică durabilă, favorabilă
    incluziunii și pe termen lung. Tot cu această ocazie, Comisia a publicat
    Raportul de convergență pe 2018    , care evaluează progresul statelor membre în
    direcția aderării la zona euro și se referă la cele șapte țări din afara zonei
    euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro:
    Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia    .


    Valdis
    Dombrovskis    , vicepreședinte, comisar responsabil pentru moneda euro și dialogul
    social, precum și pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare și
    uniunea piețelor de capital, a precizat: Euro a fost creat drept monedă unică
    pentru întreaga UE, astfel că accesul la zona euro este deschis pentru orice
    ţară ce face demersurile necesare. Este un proces transparent şi bazat pe
    reguli clare. Criteriile de convergenţă au fost create pentru a face posibilă
    aderarea tuturor ţărilor la zona euro. Regulile privind compatibilitatea
    analizează şi compatibilitatea legislativă în UE. Raportul de astăzi
    concluzionează că în prezent, niciuna dintre cele şapte ţări examinate nu
    îndeplineşte toate condiţiile pentru adoptarea euro. Cu toate acestea trei
    dintre aceste ţări, Bulgaria, Croaţia şi Suedia îndeplinesc toate criteriile
    nominale de convergenţă, cu excepţia stabilităţii ratei de schimb. În acest
    context apreciem munca depusă de autorităţile bulgare, de stabilizare a
    mecanismului de schimb, pentru a grăbi îndeplinirea şi acestui criteriu. După
    cum am spus, analizăm şi compatibilitatea legislaţiei naţionale, şi am
    descoperit astăzi că Croaţia este singura ţară a cărei legislaţie este pe
    deplin compatibilă, după cum prevede tratatul. Preşedintele Juncker a
    specificat clar că UE doreşte să sprijine ţările în efortul pe care îl fac de a
    se pregăti pentru zona euro, şi Comisia va discuta o propunere privind un nou
    set de măsuri de susţinere, creat din perspectiva noului cadru multianual, care
    îşi propune să cuprindă o facilitate dedicată convergenţei, cuprinzând
    asistenţă tehnică şi financiară care să susţină statele membre în implementarea
    reformelor, în drumul lor de aderare la zona euro.



    Decizia finală privind aderarea
    unei țări a UE la zona euro este luată de Consiliul UE, pe baza unei propuneri
    din partea Comisiei și după consultarea Parlamentului European.


  • Comisia Europeană despre România

    Comisia Europeană despre România

    Comisia
    Europeană a prezentat miercuri recomandările specifice fiecărei ţări pentru
    2018, în care defineşte orientările de politică economică pentru fiecare stat
    membru pentru următoarele 12-18 luni. Comisia a avertizat, din nou, România să
    țină sub control deficitul structural şi să corecteze urgent abaterile
    bugetare, altfel Executivul comunitar va intensifica procedurile de
    supraveghere.

    Încă din 2017, România face obiectul unei proceduri de deviere
    semnificativă de la obiectivele pe termen mediu (MTO), potrivit cărora țara
    trebuie să mențină deficitul structural sub 1% din PIB, deficit care anul
    trecut a fost de 3,3% din PIB, conform CE. Adresăm avertismente atât Ungariei
    cât şi României cu privire la existenţa, în 2017, a unei deviaţii semnificative
    de la traiectoria de ajustare către obiectivul de deficit bugetar pe termen
    mediu. În plus, aşa cum am arătat pentru România, suntem pregătiţi şi să
    intensificăm procedurile dacă reacţiile nu sunt cele aşteptate    , a spus comisarul
    european pentru afaceri economice şi financiare, Pierre Moscovici.

    În replică, ministrul
    Finanţelor, Eugen Teodorovici, consideră că România nu se confruntă cu riscuri
    de sustenabilitate pe termen scurt. El a observat că în actualul raport numărul
    recomandărilor CE privind economia românească a scăzut de la opt în 2013 la
    trei. Şeful Finanţelor a prezentat şi cateva măsuri care vor fi luate pentru
    ajustarea deficitului bugetar structural, între care îmbunătăţirea colectării
    accizelorla carburanţi şi ţigarete. Guvernul
    îşi propune, totodată, să reducă cheltuielile prin acte normative deja aprobate.

    Bruxelles-ul a mai cerut Bucureştiului să aplice în totalitate cadrul fiscal şi să îmbunătăţească plata
    voluntară şi colectarea taxelor. România trebuie să
    se asigure că ritmul nominal de creştere a cheltuielilor guvernamentale nu va
    depăşi 3,3% în 2018. Raportul executivului de la Bruxelles semnalează, pe de altă parte,
    faptul că riscul de sărăcie sau excluziune socială este foarte ridicat în România,în special în familiile
    cu copii, în rândul persoanelor cu dizabilități, al romilor și al populației
    rurale. CE recomandă asigurarea unui mecanism de stabilire a salariului
    minim pe baza unor criterii obiective, îmbunătățirea calificării și furnizarea
    unei educații de calitate, în special pentru romi și copiii din zonele rurale. Până
    pe 15 octombrie 2018, România trebuie să răspundă în scris, oficial,
    recomandărilor Comisiei Europene.

    Tot miercuri, executivul comunitar a publicat Raportul de convergenţă pe 2018, in care relevă ca România
    îndeplineşte în prezent doar unul din cele patru criterii economice necesare
    pentru adoptarea monedei unice europene, şi anume pe cel legat de finanţele
    publice. Bucurestiul nu îndeplineşte criteriile legate de stabilitatea
    preţurilor, cursul de schimb şi ratele dobânzilor pe termen lung, iar
    legislaţia sa nu este compatibilă în întregime cu Tratatul privind funcţionarea
    UE.

  • România şi adoptarea monedei euro

    România şi adoptarea monedei euro

    După intrarea în UE, în 2007, România trebuie să adere și la zona euro. De-a lungul timpului au fost avansate trei
    date-țintă privind trecerea la moneda unică, fără să existe însă un proiect
    asumat în acest sens de clasa politică și societatea civilă. Datele asumate anterior-
    anul 2012, apoi 2019 și mai nou 2022, s-au dovedit a fi nerealiste, economia românească
    necesitând încă reforme serioase pentru a face față cu succes adoptării euro.


    Problema a revenit în atenția Guvernului de
    la București,     care a înfiinţat Comisia naţională
    pentru trecerea la moneda unică    . Pentru a se
    asigura o largă reprezentativitate, din aceasta vor face parte exponenţi ai
    instituţiilor publice guvernamentale cu responsabilităţi în pregătirea aderării
    şi derularea reformelor structurale, ai Administraţiei Prezidenţiale, ai
    confederaţiilor patronale şi sindicale, ai BNR, Autorității de Supraveghere Finanaciară,
    personalităţi ale ştiinţei, culturii şi reprezentanţi ai organizaţiilor
    non-guvernamentale.     Comisia va fi condusă de doi preşedinţi, premierul şi preşedintele
    Academiei Române, şi va avea doi vicepreşedinţi, guvernatorul BNR şi
    vicepremierul responsabil cu domeniul economic.


    Purtătorul de cuvânt al guvernului, Nelu Barbu, a oferit mai multe amănunte: În coordonarea comisiei se vor înfiinţa grupuri tematice de lucru pe mai multe paliere: finanţe publice şi problematică monetară şi financiară, reformă şi modernizarea pieţei muncii, a educaţiei şi a sănătăţii, pentru clarificarea aspectelor legislative şi pentru informarea publică şi protecţia consumatorilor. Comisia naţională va prezenta spre asumare politică atât calendarul de trecere la moneda euro cât şi planul naţional de adoptare a monedei euro. Termenul este 15 noiembrie 2018.



    Pentru aderarea la
    euro     trebuie îndeplinite cinci criterii nominale de convergenţă de la
    Maastricht     – menţinerea deficitului bugetar sub
    3%, a datoriei publice sub 60%, a ratei inflaţiei şi a dobânzilor pe termen
    lung la un nivel apropiat de cel al ţărilor din zona euro şi stabilitatea
    cursului de schimb.     În plus, trebuie compatibilizată legislaţia de organizare şi
    funcţionare a Băncii Naţionale a României cu cea a Băncii Centrale Europene. O
    altă cerinţă este continuarea procesului de preluare şi transpunere în
    legislaţia naţională a reglementărilor comunitare. Moneda unică a fost adoptată
    până în prezent de 19 din cele 28 de state membre UE, Lituania fiind ţara care
    s-a alăturat cel mai recent (2015) grupului zonei euro.


    Analiștii atrag atenția
    că     extinderea crizei datoriilor din Grecia, Irlanda, Portugalia
    sau Spania, ţări mai puţin competitive, a subliniat dezavantajele apartenenţei
    la euro pentru statele care nu sunt pregătite şi necesitatea unor reforme
    profunde. Cei mai mari membri estici ai UE – Polonia, Cehia şi Ungaria – şi-au
    încetinit, în prezent, pregătirile pentru aderarea la zona euro.

  • Foaie de parcurs pentru aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei

    Foaie de parcurs pentru aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei


    Ideea înfiinţării unui Fond Monetar European nu este nouă. A fost avansată în repetate rânduri în trecut şi se bucură de sprijinul marilor capitale europene. Potrivit propunerii făcute acum de Comisie, noul organism ar urma să să se bazeze pe arhitectura actualului Mecanism european de stabilitate, o instituţie interguvernamentală înfiinţată de zona euro în timpul crizei financiare. Noul fond ar păstra prerogativele Mecanismului, însă ar urma să devină o instituţie comunitară, iar acest lucru ar fi benefic, după cum explică Pierre Moscovici, comisar european pentru Afaceri economice: “Această propunere juridică are nevoie de aprobarea unanimă a statelor membre şi de acordul Parlamentului European. Transformând acest mecanism într-un organ comunitar îl facem mai responsabil în faţa Parlamentului European, fără a slăbi legislativele naţionale, şi facilităm de asemenea legăturile cu Comisia.”



    Iar Parlamentul și Consiliul European sunt invitate să adopte această propunere până la mijlocul anului 2019.



    Deşi favorabilă înfiinţării unui Fond Monetar European, Germania şi-ar dori în acest moment ca acest organism să rămână interguvernamental care să aibă şi posibilitatea de a exercita o supraveghere mai strictă asupra politicilor bugetare din zona euro.



    În acelaşi timp, Comisia vrea noi instrumente bugetare cu care ar putea fi dotată zona euro. În acest sens, Comisia are în vedere înfiinţarea unei linii bugetare cu mai multe funcţii: stabilizarea zonei euro în caz de şoc economic, mecanism de convergenţă specific pentru statele membre care se pregătesc să adere la zona euro şi sprijin acordat statelor membre pentru reforme structurale.



    Bruxellesul a relansat, totodată, o propunere mai veche vizând crearea unei funcţii de ministru european al Economiei şi Finanţelor, care ar cumula funcţiile de vicepreşedinte al Comisiei cu cel de preşedinte al Eurogrupului, care reuneşte ţările care folosesc moneda unică europeană.



    “Este o idee pe care o susţin de mai mulţi ani. Comisia este de părere ca această funcţie ar putea fi creată din noiembrie 2019. Acest lucru va consolida transparenţa şi responsabilitatea democratică a deciziilor luate în cadrul Eurogrupului”, a mai spus Pierre Moscovici.



    Toate aceste propuneri ar urma să fie discutate de toţi liderii Uniunii Europene, mai puţin Marea Britanie, la un summit special care va avea loc la sfârşitul acestei săptămâni.



    Ideile fac parte dintr-o aşa numită Foaia de parcurs a președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker pentru o Uniune mai puternică, mai unită și mai democratică, precum și din Agenda liderilor prezentată de Președintele Consiliului European, Donald Tusk, pentru perioada care precede reuniunea de la Sibiu din mai 2019, în cadrul căreia ar trebui să fie luate decizii importante cu privire la viitorul Europei.