Radio România Internațional

Tag: monede

  • Jurnal românesc – 15.07.2016

    Jurnal românesc – 15.07.2016

    Ministerul de Externe îi avertizează
    pe cetăţenii români că, în urma atentatului de joi, de la Nisa, soldat cu
    numeroase victime, starea de urgenţă se va prelungi pe tot teritoriul Franţei
    cu încă cel puţin trei luni după data de 26 iulie, decretată anterior. Autorităţile
    de la Bucureşti amintesc că starea de urgenţă permite interzicerea circulaţiei
    persoanelor şi stabilirea unor zone de protecţie şi securitate. De asemenea,
    sunt aplicate măsuri suplimentare de securitate, care includ arestul la
    domiciliu al oricărei persoane cu activitate considerată periculoasă pentru
    ordinea publică, închiderea temporară a sălilor de spectacol şi a locurilor de
    reuniuni publice, confiscarea armelor şi posibilitatea de a efectua percheziţii
    administrative. Cetăţenii români pot apela numărul de telefon pus la dispoziţie
    de Consulatul General de la Marsilia, +33 491221741, precum şi cele ale
    Ambasadei României la Paris, pentru informaţii şi solicitări legate de atentat.
    Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, condoleanţe familiilor
    îndurerate în urma atacului de la Nisa şi a asigurat poporul francez de
    solidaritatea României. Potrivit şefului statului, flagelul terorismului care
    începe să semene frică şi deznădejde nu va reuşi să dezbine Europa în a lupta
    şi a crede în valorile libertăţii şi democraţiei.




    Spaţiile aferente imobilelor
    deţinute de statul român în străinătate pentru personalul diplomatic nu sunt
    gestionate cu economie şi eficacitate, întrucât nu există o corelare între
    necesarul real şi suprafeţele libere existente – se arată într-un raport al
    Curţii de Conturi de la Bucureşti. Potrivit sursei citate, sunt închiriate
    imobile cu suprafeţe ce exced numărul de persoane aferent familiilor membrilor
    misiunilor diplomatice. Pentru un eşantion de numai 7 reprezentanţe diplomatice
    ale României în străinătate, în perioada 2012-2014, au fost plătiţi de la
    bugetul de stat 835.620 euro pentru închirierea de pe piaţa locală a unor
    imobile cu destinaţia de locuinţă, în condiţiile în care exista spaţiu cu
    aceeaşi destinaţie disponibil şi neutilizat în imobilele proprietate publică şi
    privată a statului român. Conform Curţii de Conturi, MAE gestionează anual, în
    medie, derularea a aproximativ 650 de contracte de închiriere, având ca obiect
    închirierea de spaţii
    pentru activitatea misiunilor diplomatice sau locuinţe de serviciu pentru
    personalul diplomatic şi familiile acestora.




    Birocraţia, fiscalitatea excesivă,
    corupţia şi controalele excesive sunt marile probleme cu care se confruntă întreprinderile
    mici şi mijlocii din România. O treime dintre acestea cred că evoluţia mediului
    economic este stânjenitoare dezvoltării, iar mai puţin de 14% estimează că
    evoluţia mediului de afaceri românesc pe întreg anul 2016 le va fi favorabilă.
    Datele sunt cuprinse în Cartea Albă a IMM-urilor – un raport de cercetare care
    are la bază interviuri cu peste 1000 de întreprinzători. Potrivit documentului,
    principalul efect pozitiv pentru întreprinderi al aderării României la Uniunea Europeană este accesul mai bun la pieţe. Fondurile
    structurale nu prezintă interes pentru imm-uri, peste 81% dintre acestea
    susţinând că nu intenţionează să acceseze bani europeni în perioada următoare. 72%
    dintre respondenţi spun că sursele proprii rămân principalele modalităţi de
    finanţare a activităţilor economice.




    Toate bancnotele şi monedele în lei
    emise de Banca Naţională a României vor fi înlocuite în următorii ani,
    informează Digi 24. Înlocuirea este necesară pentru ca bancnotele în circulaţie
    să primească pe ele noua stemă a României, după ce preşedintele Klaus Iohannis
    a promulgat legea prin care pe capul acvilei va apărea o coroană. Purtătorul
    de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a precizat că, pentru o perioadă, atât bancnotele
    vechi, cât şi cele noi vor circula în paralel.Ultima schimbare de bancnotă a fost
    realizată în 2008: pe bancnota de 10 lei a apărut un semn grafic suplimentar
    pentru un plus de siguranţă.




    Vânzările de autoturisme Dacia au
    înregistrat, în iunie, un avans de 16,3% în Europa, iar cota de piaţă a constructorului de automobile a
    urcat de la 2,8 la 3,1%. Conform statisticilor Asociaţiei Constructorilor
    Europeni de Automobile, înmatriculările de autoturisme Dacia în Europa s-au
    cifrat, luna trecută, la 46.252 de unităţi, în creştere faţă de iunie 2015, când s-au vândut 39.779 de vehicule.Compania
    Dacia a fost preluată de Renault în anul 1999. Relansată în 2004 cu modelul
    Logan, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană.

  • Cele trei monede ale lumii

    Cea mai invocată monedă în aceste zile în România nu a fost nici dolarul, nici euro şi nici măcar leul românesc. În aceste zile, politicienii, bancherii, opinia publică şi câteva zeci de mii de români au fost cu ochii pe evoluţiile legate de francul elveţian. Moneda din Ţara cantoanelor nu are altă putere în România decât alte valute puternice. Mai mult, circulaţia sa este extrem de redusă, chiar foarte redusă. Cursul ei afectează însă extrem de mult pentru că, la un moment dat, în vremea acordării cu extrem de mare uşurinţă a creditelor de consum pentru populaţie, foarte mulţi români au cerut şi au primit credite în franci elveţieni. De fapt, niciunul dintre aceşti debitori nu a primit moneda elveţiană ci creditul care le-a fost acordat a fost calculat la cursul monedei elveţiene.



    Deşi părea ciudat să faci afaceri, chiar şi cu băncile, într-o monedă fără impact internaţional, atunci se dădeau credite şi în yeni. Adică, calculate la cursul monedei japoneze. Li s-a spus monede exotice, fiindcă mai toţi beneficiarii nici nu le văzuseră vreodată. Dar nu frumuseţea sau exotismul acestor valute i-a făcut pe români să îşi lege datoriile şi chiar viitorul de soarta lor ci faptul că acele credite, exprimate în franci elveţieni, aveau o dobândă mai mică decât cele în dolari sau euro.



    În plus, condiţiile de acordare erau foarte simple, criminal de simple, se spune acum. Cei care nu îndeplineau condiţiile stricte ale unor credite în euro sau dolari apelau la francul elveţian. Şi pentru că băncile aveau o mare disponibilitate în exploatarea acestui produs bancar, alături de impresia că moneda elveţiană e mai ieftină, au dus la o explozie a creditării în francii cantoanelor. În prezent, cursul singurei monede numită franc care mai funcţionează, după introducerea euro şi dispariţia francilor francezi sau belgieni a fost lăsat să evolueze liber, în baza unor aprecieri semnificative şi a deciziei politice.



    Liberalizarea francului elveţian este evoluţia care a pus capac unei evoluţii semnificative a cursului acestei monede. Impactul creşterii cursului său are efecte diverse dar asupra debitorului român le are pe cele mai ciudate. Aşa cum subliniam, românii nici nu au văzut francul elveţian dar stau cu ochii pe el de ani de zile, imediat după semnarea acordului de credit. Atunci s-a înţeles că dincolo de problema dobânzii, care era oricum mică, apare neaşteptata apreciere a francului. Cum datornicii români nu au venituri în franci elveţieni, creditul lor a fost tot timpul plătit cu lei româneşti, moneda în care sunt plătiţi, de altfel. Creşterea cursului în raport cu leul românesc a făcut ca din veniturile sale, debitorul român să cumpere tot mai puţini franci elveţieni. Este, fără îndoială, cel mai semnificativ fenomen de acest tip, soluţiile fiind şi ele inedite. Cei care se văd împinşi spre falimentul personal cer parlamentului să ia măsuri pentru schimbarea situaţiei în timp ce specialiştii atrag atenţia că este o problemă de drept privat, a relaţiei dintre datornici şi băncile de la care au luat aceste împrumuturi.



    În timp de autorităţile caută cu uimire un răspuns la solicitarea disperaţilor debitori în franci elveţieni, au loc evoluţii semnificative şi în viaţa monedei americane, de mare rezonanţă în România de la sfârşitul mileniului trecut, şi a monedei europene, euro, la care România îşi propune să treacă, marcând astfel integrarea deplină în Europa unită.