Radio România Internațional

Tag: Monica Macovei

  • Majorarea bugetului Erasmus +

    Majorarea bugetului Erasmus +

    În 30 mai 2018, Comisia Europeană a publicat propunerea pentru următorul program Erasmus 2021-2027. Noul program urmărește viziunea Comisiei de a acționa în direcția unui Spațiu european al educației până în 2025, așa cum a fost stabilit. Umătorul program Erasmus va avea un buget majorat de 30 de miliarde de euro pentru perioada 2021 – 2027.

    Unul dintre obiectivele principale ale Parlamentului European pentru următoarea generație a Programului Erasmus+ este ca mai mulți tineri să participe la diferitele mobilități cu scop educațional. În acest sens, a fost propus un set detaliat de măsuri pentru eliminarea tuturor barierelor economice, sociale și culturale, deputații europeni confirmând că fondurile pentru următorul Program Erasmus+ ar trebui să fie triple pentru a permite participarea cât mai multor persoane, dar și pentru a adapta mai bine subvențiile la nevoile acestora.De la Erasmus+ 2021-2027 se dorește să fie axat pe persoanele cu mai puține oportunități, precum și să fie luate măsuri și acțiuni noi pentru creșterea numărului de participanți, astfel deputații europeni au propus ca atât Comisia Europeană, cât și agențiile naționale Erasmus să elaboreze un cadru european de incluziune și să elaboreze strategii naționale de incluziune.

    Umătorul program Erasmus va avea un buget majorat de 30 de miliarde de euro pentru perioada 2021 – 2027. Iata declarația fostului eurodeputat Monica Macovei la ședința Parlamentului European, raportul privind Erasmus +: programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport:

    Cercetarea, inovația sunt singurele care aduc progresul pentru fiecare țară în parte, și pentru Uniune, și pentru individ și comunitate. Inteligența, creativitatea, toate puse la muncă, toate împreună – uneori național, uneori transfrontalier – sunt cele care ne duc înainte.

    Asta se vede și la vot. Oamenii needucați, oamenii care nu circulă, nu studiază, care nu au contact cu alții din alte țări, nu vor vota un partid democratic și nu vor înțelege ce e democrația și nu vor reacționa la măsuri antidemocratice.

    De aceea, Programul Erasmus+ este unul fantastic. El a adus până acum peste 9 milioane de tineri care au învățat în străinătate, au învățat fie la școală, fie au învățat să practice o meserie.

    În România, în primii ani după 2007 au fost 35.000 de beneficiari. Acum avem peste 250.000 de beneficiari.


  • Statul de drept și banii europeni

    Statul de drept și banii europeni

    Parlamentul European a votat recent proiectul de lege potrivit căruia guvernele ce intervin în instanțe sau nu reușesc să combată corupția vor risca suspendarea fondurilor europene.

    Parlamentul European a aprobat proiectul cu 397 de voturi pentru, 158 de voturi împotrivă şi 69 de abţineri. Deputații europeni sunt acum pregătiți să înceapă negocierile cu privire la formularea finală a regulamentului cu miniștrii UE care nu și-au adoptat încă poziția.

    În plenul Parlamentului European, europarlamentarul Monica Macovei a subliniat în discursul susținut că și în România există unele derapaje privind drepturile și libertățile oamenilor:

    Regulamentul protejează banii europeni, iar riscul furtului din bani europeni este mai mare în statele care nu respectă statul de drept. Acolo unde independența justiției este în pericol, acolo unde deciziile sunt arbitrare sau ilegale, inclusiv cele luate de autoritățile publice, și nu sunt corectate și nu sunt sancționate. Acolo unde drepturile și libertățile oamenilor sunt restrânse, cum ar fi și libertatea presei. Recunoaștem în aceste cazuri multe din deciziile luate, din păcate, în România.

    În aceste țări, unde statul de drept nu este respectat, sigur că banii europeni sunt în pericol, și, ca atare, Regulamentul prevede că pot fi suspendați, înghețați, reduși. În cazul acesta, statul respectiv va trebui să facă plăți, dar din bugetul propriu, și nu va primi finanțare până când nu va remedia dificultățile..


  • Eurodeputaţii au votat pentru aderarea României şi Bulgariei la Schengen

    Eurodeputaţii au votat pentru aderarea României şi Bulgariei la Schengen

    În luna decembrie a anului trecut, s-a votat, în Parlamentul European, Rezoluția privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în România și Bulgaria. Rezoluția a fost adoptată cu o largă majoritate de voturi. Rezoluția cere Consiliului UE o decizie privind intrarea României și Bulgariei în Schengen.

    Parlamentul European solicită Consiliului Uniunii Europene admiterea României și a Bulgariei în spațiul Schengen, potrivit unei rezoluții adoptate, la finele anului trecut, dar care nu are caracter legislativ.Rezoluția este non-legislativă și recomandă Consiliului UE să ia o decizie promptă și pozitivă pentru a permite accesul celor doua state la spațiul de liberă circulație. În iunie 2011, Parlamentul European a sprijinit aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen și a reiterat poziția de mai multe ori.

    România și Bulgaria au aplicat parțial regulile Schengen, arată PE. Decizia finală pentru ca cele doua țări să devină membre trebuie luată în unanimitate de statele Uniunii Europene. În plenul Parlamentului European, europarlamentarul Monica Macovei a subliniat în discursul susținut că România și Bulgaria trebuie să intre în spațiul Schengen, pentru că îndeplinim toate condițiile tehnice pentru a face parte și formal din acest spațiu. Monica Macovei: România și Bulgaria trebuie să intre în spațiul Schengen, pentru că îndeplinim toate condițiile tehnice pentru a face parte și formal din acest spațiu.

    În realitate, noi suntem în Schengen: chiar prin Regulamentul Schengen de apărare a granițelor țărilor Schengen am introdus România și Bulgaria. Repet, în realitate, noi apărăm granițele Uniunii Europene. De aceea, trebuie să ducem până la capăt această realitate și să o și formalizăm. De altfel, președintele Juncker a declarat în mai multe rânduri că și-a propus ca cele două țări să intre în spațiul Schengen până la finalul mandatului său. De asemenea, nu trebuie legată intrarea în Schengen de Mecanismul de Cooperare și Verificare – MCV. Acest Mecanism trebuie să continue până când toate criteriile și toate condiționalitățile, atât pentru România, cât și pentru Bulgaria, sunt în mod real îndeplinite; pentru că Mecanismul este pentru oameni: oamenii nu vor corupție, oamenii vor justiție, tot ceea se prevede acolo. Asta vrem și noi.


  • Cadrul financiar multianual 2021-2027

    Cadrul financiar multianual 2021-2027

    Pentru România, viitorul cadru
    financiar multianual păstrează o importanță strategico-economică ce decurge din
    câteva date concrete:     70% din investițiile
    publice în țara noastră sunt realizate cu fonduri europene    , cel mai recent
    raport al UE privind coeziunea economică arată că datorită investițiilor
    politicii de coeziune PIB-ul României va crește cu 2.1%     până
    în anul 2023, iar un simplu calcul al balanței financiare dintre contribuția a
    României la bugetul Uniunii și beneficiile primite de la bugetul UE din 2007 și
    până în prezent arată o balanță financiară netă pe plus pentru țara
    noastră cu peste 28 miliarde de euro. De altfel, mandatul României
    în fruntea Consiliului va fi evident calibrat în funcție de evoluția negocierilor
    privind Cadrul financiar multi-anual post 2020.


    Europarlamentarul Monica Macovei are detalii:




  • Susţinerea jurnalismului de investigaţie şi a libertăţii presei în UE

    Susţinerea jurnalismului de investigaţie şi a libertăţii presei în UE

    Libertatea presei este unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene și face parte dintre criteriile politice de aderare la UE. UE și-a consolidat sprijinul în favoarea presei independente.

    Programele UE vor consolida capacitățile de prevenire a amenințărilor și a atacurilor îndreptate împotriva jurnaliștilor, vor consolida expertiza judiciară și vor susține modele viabile de finanțare a presei.

    Cu explicații despre proiect, europarlamentarul Monica Macovei:


  • Recunoaşterea reciprocă a ordinelor de confiscare

    Recunoaşterea reciprocă a ordinelor de confiscare

    Parlamentarii europeni reuniți în plenul Parlamentului de la Strasbourg în luna octombrie au purtat dezbateri pe marginea Raportului referitor la propunerea de Regulament privind recunoașterea reciprocă a ordinelor de punere sub sechestru și de confiscare a bunurilor. În prezent, confiscarea transfrontalieră a bunurilor în interiorul UE este reglementată de câteva acte legislative, care conțin lacune serioase de pe urma cărora profită infractori și teroriști care își ascund averile în alte state membre. Procedurile și certificatele actuale sunt complexe și ineficiente. O altă problemă este protecția nesatisfăcătoare a drepturilor victimelor la restituire și despăgubire.

    În intervenția din plenul Parlamentului European, eurodeputatul Monica Macovei a atras atenția asupra faptului că și Regulamentul propus are câteva lacune.


  • Controlul banilor cash la graniţele UE

    Controlul banilor cash la graniţele UE

    Călătorii care intră în țările UE sau ies din spațiul Comunității trebuie să declare autorităților vamale de la granițele UE sumele de bani mai mari de 10.000 de euro în monetar sau echivalentul în alte tipuri de valută sau de bunuri convertibile, precum cecurile. Măsurile se aplică la locul de intrare și ieșire din teritoriul Comunității. Reglementarea a introdus o abordare europeană comună cu scopul de a controla mișcările sumelor de bani în și din UE. Astfel, vor fi mai dificile pentru teroriști intrarea și părăsirea teritoriului Comunității având asupra lor sume de bani necesare finanțării acțiunilor ilegale. Nu vor fi însă formalități administrative excesive pentru majoritatea călătorilor și comercianților, suma de 10.000 euro fiind destul de mare.

    În prezent, în cadrul UE este permis transferul unor sume de până la 10.000 de euro, fără a anunţa autorităţile vamale. Această sumă urmează a fi redusă în viitor. În plus, vameşii şi poliţiştii vor avea dreptul să efectueze controale şi în interiorul statelor, nu doar la punctele de trecere a graniţei cum se întâmplă în prezent. Sunt câteva propuneri ale Comisiei Europene dezbătute în plenul Parlamentului European de la Strasbourg și care vizează reducerea actelor ce au drept scop finanțarea activităților teroriste. În acest context, autoritățile din anumite țări nu numai că încearcă să limiteze permisiunea de a plăti în numerar, dar şi dreptul persoanei de a dispune de propriile sale economii, astfel încât să li se acorde altor actori economici posibilitatea de a sustrage fonduri din depozitele private în cazul apariţiei unei crize.

    Europarlamentarul Monica Macovei a declarat în Plenul Parlamentului European de la Strasbourg că în opinia sa suma de 10,000 euro numerar cu care o persoană poate circula între granițele UE fără a fi controlată de autoritățile vamale ar trebui redusă , fapt ce ar duce, spune europarlamentarul român, la reducerea finanțării acțiunilor teroriste.


  • Parchetul European

    Parchetul European

    Parchetul European, care îi va investiga şi urmări penal pe cei care vor comite infracţiuni ce prejudiciază bugetul Uniunii Europene, va deveni operational cel mai devreme in anul 2020. În prezent, doar autorităţile naţionale pot investiga şi urmări penal fraudele din bugetul Uniunii, cum ar fi utilizarea intenţionat greşită a fondurilor structurale europene sau frauda transfrontalieră cu TVA.

    Parchetul European va funcționa ca un birou unic pentru toate statele membre participante, o sa fie independent si va acționa în interesul Uniunii Europene. Nu va putea să solicite, dar nici să accepte instrucțiuni din partea instituțiilor europene sau a autorităților naționale. Aceasta instituţie va fi coordonată, la nivel central, de către un procurer şef european, iar la nivel descentralizat va fi alcătuit din procurori europeni delegați aflaţi în statele membre. Grupările decriminalitate organizată transfrontalieră obțin în fiecare an profituri de miliarde de euro prin eludarea normelor naționale și prin sustragerea de la urmărirea penală. În prezent anchetarea fraudei cu fonduri europene se face de către fiecare stat membru, nu la nivelul Uniunii. Unele state o fac eficient, altele însă nu o fac deloc, a declarat europarlamentarul Monica Macovei : Această diferenţiere între modul în care este anchetată frauda cu fonduri europene în statele membre face absolut necesar un birou unic, la nivel european, care să ancheteze frauda cu fonduri europene. De aceea este nevoie de Biroul procurorului European. Rezultatul va fi că frauda cu fonduri europene va fi investigată mai rapid şi într-o măsură mult mai mare, iar recuperarea banilor, evident, va însemna mult mai mult, mult mai mulţi bani vor fi readuşi în buzunarele cetăţenilor noştri.


    Parchetul European va putea investiga în mod eficient infracțiunile comise în detrimentul fondurilor europene și a căror valoare depășește 10 mii de euro și cele din fraudă transfrontalieră în materie de TVA în valoare de peste 10 de milioane de euro. Acesta va avea posibilitatea de a acționa rapid fără ca intervenția sa să fie îngrădită de granițele dintre statele membre și fără să fie necesar să recurgă la proceduri de cooperare judiciară îndelungate. Monica Macovei: Dacă noi ne luptăm cu un grup organizat de oameni care fraudează fonduri europene şi o fac din mai multe state membre , cum putem să răspundem, altfel decât tot printr-un grup de procurori din toate statele membre . Raportul prevede mijloace de investigaţie, întodeauna se va face o investigaţie în orice stat membru cu autorizaţia şi potrivit legii ţării respective şi desigur cu respectarea drepturilor individuale ale suspecţilor.


    Parchetul European a fost înfiinţat în baza cooperării strânse între 20 de state membre ale Uniunii Europene.


  • Instituţia Parchetului European

    Instituţia Parchetului European

    “Criminalii ignoră frontierele şi a venit momentul să-i oprim, oferindu-le procurorilor instrumentele care le lipseau pentru a-i combate transfrontalier” — au rezumat comisarii europeni pentru Justiţie, Vera Jourova, şi, respectiv, Buget, Günther Oettinger, raţiunile înfiinţării unui Parchet comunitar. Subiect de negocieri încă din 2013 şi lansată odată cu votul de joi, din Parlamentul European, noua instituţie va deveni operaţională în 2020 şi va fi specializată în investigarea infracţiunilor financiare, precum fraudele cu subvenţii europene. Noul Parchet va avea competenţe în 20 dintre ţările membre ale Uniunii Europene, între care şi România.



    Mari, ca Germania şi Franţa, sau mici, precum statele baltice, din sud, ca Portugalia, sau din nord, ca Finalnda, cele 20 au consimţit să participe la o aşa-numită cooperare consolidată” în combaterea fraudelor. Alte ţări membre, precum Olanda, Suedia ori Ungaria, s-au declarat reticente faţă de crearea noii instituţii, dar nu au exclus să i se ralieze ulterior. În mod concret, Parchetul European va avea un sediu central la Luxemburg, unde vor lucra procurori trimişi de statele participante, şi birouri descentralizate în fiecare dintre acestea.



    Proiectul votat de eurodeputaţi nu prevede şi crearea unor tribunale penale comunitare, astfel că autorii fraudelor detectate de investigatorii comunitari vor fi trimişi în faţa unor instanţe naţionale. Fost procuror şi ministru al Justiţiei la Bucureşti, actuala eurodeputată Monica Macovei şi-a legat numele de înfiinţarea de acum celebrei Direcţii Naţionale Anticorupţie din ţară şi a fost unul dintre promotorii cei mai insistenţi ai înfiinţării noului Parchet European. Graţie acestuia, spune ea, frauda cu bani europeni va fi mai bine şi mai rapid” investigată.



    Potrivit doamnei Macovei, Procurorul European va strânge probe din fiecare stat membru implicat în frauda transfrontalieră. De exemplu, pentru percheziţii în România se va urma legea română, pentru interceptări în Germania – legea germană, pentru audieri sau alte investigaţii în alte ţări se va respecta legea acelor state membre. Toate aceste probe obţinute în diferite state vor fi, însă, admisibile şi valabile în instanţa care va judeca dosarul. În cazurile de condamnare, în urma anchetelor Procurorului European, se vor confisca banii furaţi din buzunarele noastre” — mai afirmă eurodeputata română.



    Ea aminteşte că fraudele în Uniunea Europeană însumează 50 de miliarde de euro în fiecare an. În plus, la unison cu responsabili din executivul comunitar şi cu oameni politici din alte state membre, doamna Macovei pledează pentru extinderea atribuţiilor viitorului Parchet în combaterea altor ameninţări majore la adresa întregii Europe — terorismul şi criminalitatea organizată.

  • Spre o Europă cu două viteze?

    Spre o Europă cu două viteze?

    Informaţia provoacă frisoane
    în Est: Bruxelles-ul ar avea în vedere o
    Uniune Europeană cu două viteze sau, mai puţin depreciativ spus, o Europă
    diferenţiată. Cu alte cuvinte, ar exista posibilitatea ca o parte din statele
    membre să se dezvolte împreună mai rapid, fără ca restul blocului comunitar să
    fie nevoit să urmeze acelaşi ritm.

    În semn că aşa ar sta lucrurile, recent,
    preşedintele Franţei, François Hollande, a anunţat că, pe 6 martie, el şi
    liderii Germaniei, Italiei şi Spaniei se vor întâlni la Versailles, pentru a
    discuta despre reformele necesare Uniunii. Citat de Euractiv.com, liderul de la
    Elysée a simţit nevoia să menţioneze că: nu e vorba să decidem noi patru
    cum trebuie să arate Europa. Suntem, totuşi, patru ţări importante şi ne revine
    nouă să decidem ce vrem să facem cu celelalte, împreună.

    O Europă cu mai
    multe viteze există, însă, deja! Potrivit unei cunoscute editorialiste a
    cotidianului Adevărul de la
    Bucureşti, prin forţa
    împrejurărilor, blocul comunitar este alcătuit din ţări de prima, a doua şi chiar
    a treia mână – unele euro, altele non-euro, unele Schengen, altele non-Schengen
    etc. România – spune ziarista – face parte din ultima categorie, cu observaţia
    că, spre deosebire de vecinii estici, nici nu s-a străduit să obţină un loc mai în faţă, crezând că
    apartanenţa la UE şi la NATO ţine loc de program de politică externă şi de
    diplomaţie.

    Pe fondul prezentării, miercuri, de către preşedintele Comisiei
    Europene, Jean-Claude Juncker, a viziunii sale privind Europa post-Brexit, europarlamentarul
    social-democrat Victor Boştinaru, i-a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis să
    organizeze o dezbatere cu reprezentanţii României în Parlamentul European, dar şi
    în Parlamentul naţional pe marginea conceptului Europei cu două viteze, care ar
    adânci decalajele între ţările din
    aşa-numitul nucleu tare şi celelalte state
    europene. Chiar dacă preşedintele Iohannis are atribuţii
    constituţionale, nu este normal ca el să meargă la Bruxelles şi să decidă de
    unul singur – a atras atenţia şi europarlamentarul ALDE Renate Weber.

    Liberala
    Adina Vălean spune că o Europă cu mai multe viteze ar crea disensiuni în
    interiorul unei Uniuni care ar trebui, dimpotrivă, să fie mai unită şi mai
    coerentă în faţa ameninţărilor şi provocărilor vremurilor în care trăim. La
    rândul ei, independenta Monica Macovei crede că, da, UE are nevoie să se
    reformeze; da, este
    necesară o mai mare transparenţă;
    da, banii trebuie cheltuiţi cu grijă; dar nu, în niciun caz, Uniunea nu
    poate fi cu două viteze.

    Toamna trecută, la Bucureşti a fost înfiinţată o
    comisie prezidenţială care să elaboreze un proiect de ţară. Şeful statului a
    anunţat, atunci, că acesta va fi finalizat în aproximativ un an. Amicii şi inamicii vor fi
    înţelegători să aştepte până se va finaliza ! – conchide aceeaşi editorialistă
    de la Adevărul.

  • Situaţia din România în dezbaterea Parlamentului European

    Situaţia din România în dezbaterea Parlamentului European

    Tensiunea politică de la Bucureşti a fost, joi, subiect de
    dezbatere în Parlamentul European. În prezenţa prim-vicepreşedintelui Comisiei
    Europene, Frans Timmermans, aceasta s-a dovedit mai mult un schimb de replici
    între europarlamentarii români din partide diferite, în condiţiile unei
    participări extrem de reduse a colegilor lor din alte ţări. Eurodeputatul PNL,
    Cristian Buşoi, a apărat libertatea cetăţenilor români de a cere în stradă
    apărarea statului de drept, după adoptarea, de către Guvern, a unei ordonanţe
    de urgenţă prin care sunt modificate codurile Penal şi de Procedură Penală.
    Cristian Buşoi: Majoritatea românilor, preşedintele Klaus
    Iohannis, societatea civilă, instituţiile din sistemul judiciar luptă cu toate
    armele legale şi constituţionale să oprească acest abuz al Guvernului. Liderii
    partidului de guvernământ consideră că, dacă au câştigat alegerile,
    politicienii primesc nu responsabilitatea de a guverna conform legii, ci
    privilegiul de a fi peste legea care guvernează ţara, punând sub semnul
    întrebării funcţionarea statului de drept.

    Mulţi spun că ordonanţa de
    urgenţă este cu dedicaţie: prin
    intermediul ei, s-ar urmări dezincriminarea parţială a
    unor fapte penale de care s-ar face vinovaţi unii membri ai partidelor din coaliţia la putere. De
    aceea, fostul ministru al Justiţiei, în prezent europarlamentar în Grupul
    Conservatorilor şi Reformiştilor, Monica Macovei, a susţinut că actul
    normativ este cu dedicaţie: Singurul lucru pe care Parlamentul European poate să-l facă, şi trebuie
    să-l facă şi Comisia, este să ceară ca până pe 9 februarie, când intră în
    vigoare modificările la Codul Penal, acest Guvern să revoce, tot prin ordonanţă
    de urgenţă, acea ordonanţă de urgenţă care a modificat Codul Penal.

    De cealaltă parte, reprezentantul PSD în Legislativul european,
    Victor Boştinaru, a punctat: Această ţară profund loială, România, merită să se
    întoarcă la democraţie, la Constituţie şi la separarea puterilor în stat. În
    acest moment dramatic pentru ţara mea, naţiunea mea nu ar accepta ca strada să
    răstoarne un guvern. Consecinţele ar fi incalculabile.

    Cât despre independenta Norica Nicolai, aceasta a susţinut deciziile
    Guvernului: Astăzi
    la Bucureşti, domnule comisar, asistăm, sub un pretext care ţine de
    administrarea justiţiei, la o încercare de răsturnare a unei puteri politice
    legitim alese, pentru că această ordonanţă, domnule comisar, este realizată în
    acord cu prevederile Constituţiei României, care obligă ca, atunci când Curtea
    Constituţională declară ca neconstituţionale texte de lege, acestea să fie puse
    în acord cu legea respectivă în 45 de zile.

    România nu poate face paşi înapoi în drumul
    său spre întărirea statului de drept, a declarat prim-vicepreşedintele
    Comisiei Europene, Frans Timmermans. El a apreciat progresele de până acum în
    lupta anti-corupţie,
    dar a subliniat că se află pe ultima sută de metri a unui lung maraton spre
    întărirea statului de drept. Or, nu pot fi făcuţi paşi înapoi.

  • Pre-election Moves in Romanian Politics

    Pre-election Moves in Romanian Politics

    While the technocratic Cabinet, lacking political ambitions, focuses on the management of the country’s current affairs, the Romanian political parties, old and new, have enough time to outline their campaign strategies. The winner of the local elections of June 5, the Social Democratic Party is the largest player on the left of the political spectrum, having no notable competitors. Even so, the Social Democratic leader Liviu Dragnea says he is trying to bring together all left-wing groups, and has launched conciliation messages to the party’s prodigal sons.



    Dragnea says excluding the former party president Mircea Geoana from the party was a mistake that ought to be addressed, and that cooperation with Geoana’s small Romanian Social Party would be beneficial. The Senate Speaker in 2008 and the Social Democratic presidential candidate in the 2009 election, Geoana was kicked out of the party after Victor Ponta took over as president.



    Dragnea made a cease-fire offer to Victor Ponta as well. “The Social-Democratic Party needs Victor Ponta,” Dragnea says, and analysts tend to agree that Ponta is still very popular among left-of-centre voters. However, they argue that Ponta has huge image issues outside the party voter base. Last week, the Council of the Bucharest Bar analysed a request to disbar the former prime minister.



    The request was filed by MEP Monica Macovei, an ex-minister of justice. She says Ponta gained Bar membership without having passed an exam, only thanks to his Ph.D. in law, but he was stripped of his doctoral title after his thesis was dismissed as plagiarised. Last summer Ponta became the first Prime Minister of Romania under criminal investigation while still in office, after the National Anti-Corruption Directorate accused him of forgery of private documents, accessory to tax evasion and money laundering.



    Ponta resigned in November 2015 amid large-scale street protests against corruption in politics. Quite recently however, he has received an unexpected offer to take over the presidency of United Romania, a new party set up by former lower-rank Social Democrats, who adopted nationalist and euro-sceptical views and with whom Dragnea refuses any cooperation. United Romania Party also seems to vex the right side of the Romanian political spectrum, which is as diverse as it is divided. “Romania does not need an extremist, nationalist party, which throws away the EU flag,” says the former president of Romania Traian Basescu, the current head of the People’s Movement Party, which has just absorbed the remains of the National Union for the Progress of Romania, a junior partner in the Ponta Cabinet. Analysts claim however that Basescu sees United Romania as a competitor for the votes of those who respond to his own type of nationalist rhetoric.


  • Nachrichten 31.08.2016

    Nachrichten 31.08.2016

    Bukarest: Am 31. August wurde wie jedes Jahr der Tag der rumänischen Sprache gefeiert. Aus diesem Anlaß organisierten die rumänischen Behörden und die öffentlichen Einrichtungen, sowie rumänische diplomatische Vertretungen, Kulturinstitute und andere Kultureinrichtungen im Ausland Kulturprogramme und Kulturveranstaltungen. In Rumänien und in den Ländern, wo große rumänische Gemeinden leben, wie Serbien, Bulgarien und in der Ukraine fanden Konzerte rumänischer Volksmusik, Theateraufführungen und Gedichtabende statt. Auch in der ex-sowjetischen, mehrheitlich rumänischsprachigen Republik Moldau wurde am Mittwoch der Tag der rumänischen Sprache gefeiert. Mehr dazu nach den Nachrichten.



    Bukarest: Der Ausschuss für Europaangelegenheiten der Abgeordnetenkammer hat am Mittwoch eine Erklärung verabschiedet, laut der Rumänien die Visaliberalisierung für Georgien unterstützt. Als ständiger Befürworter der Republik Moldau, der Ukraine und Georgiens auf ihrem europäischen Kurs, bekräftigt Rumänien somit erneut seine Bereitschaft, das Verfahren zur Visaliberalisierung für geogische Bürger zu beschleunigen, das eine entscheidende Rolle für die künftige EU-Integration Georgiens spiele, hieß es aus Bukarest.



    Bukarest: Rumänien muß zu den Aktionsbestrebungen der internationalen Gemeinde, der Europäischen Union und der NATO, das heißt, der Wertegemeinde der es angehört, aktiv beitragen. Dies erklärte der rumänische Staatspräsident, Klaus Iohannis, am Mittwoch beim Jahrestreffen der Diplomaten in Bukarest. Die Interessen Rumäniens, als Staat an der Außengrenze dieser Gemeinde, verpflichten uns, aktiv zu werden, um die nationale Sicherheit und die wichtigsten Einrichtungen, die EU und die NATO, zu schützen. Gleichzeitig sind die Stabilität und das Wirtschaftswachstum Rumäniens, die reduzierte Energieabhängigkeit des Landes, die demokratische Voraussehbarkeit und die Unterstützung des Rechtsstaates, aber auch die Aktionen in der Außenpolitik und im Sicherheitsbereich wichtige Vorteile, insbesondere in dieser Region. Diese Vorteile sollten wir mit Weisheit und Weitsicht einsetzen, so dass Rumänien stärker und effizienter wird, sagte noch Präsident Iohannis.



    Ministerpräsident Dacian Cioloş und Außenminister Lazăr Comănescu erklärten im Rahmen des Treffens, dass im Hinblick auf die Krisen in Europa, Rumänien weiterhin für einen Prozeß der Reflexion plädieren werde, damit die bereits existierenden Spaltungen zwischen verschiedenen Mitgliedsländern oder Gruppierungen nicht tiefer werden. Bei dem Jahrestreffen der rumänischen Diplomaten, das bis zum 1. September dauert, stehen unter anderem die Entwicklungen des Sicherheitsumfelds, die Dynamik der EU-Verfahren und die Vorbereitung auf die erstmalige Übernahme der EU-Ratspräsidentschaft durch Rumänien im ersten Halbjahr 2019, sowie die Situation der Auslandsrumänen zur Debatte. An dem Treffen beteiligen sich die Leiter der diplomatischen Vertretungen Rumäniens im Ausland, Regierungs- und Parlamentsmitglieder, Vertreter des in Bukarest akkreditierten Diplomatischen Corps, sowie Mitglieder der Zivilgesellschaft, des akademischen und unternehmerischen Umfeldes, und die Leiter der rumänischen Kulturinstitute.



    Bukarest: Die Parlamentswahlen werden am 11. Dezember 2016 stattfinden, hat am Mittwoch die Regierung in Bukarest beschlossen. Laut dem Sprecher des Kabinetts von Dacian Cioloş, Liviu Iolu hätte sich dafür in der Regierungssitzung von Mittwoch der größte Teil der Parlamentsparteien ausgesprochen. Das Bukarester Kabinett verabschiedete am Mittwoch ebenfalls eine Eilverordnung, die der Einrichtung von Wahllokalen außerhalb der Landesgrenzen und in Orten grünes Licht gibt, wo bislang eine bedeutende Zahl der Wähler festgestellt wurde. Laut der besagten Eilverordnung, dürfen die Wähler, die sich im Ausland befinden, ihre Stimme in jedem Wahllokal geben, wenn sie vorher ihre Namen auf zusätzliche Wahllisten eingetragen hatten. Der Antrag zur Einschreibung in die Wahlregister könne zudem auch per Email geschickt werden, besagt die Verordnung. Zudem rief das Kabinett von Dacian Cioloş am Mittwoch den 2. September 2016 zum nationalen Trauertag zum Gedenken der Erdbebenopfer in Italien. Unter ihnen befinden sich auch elf Rumänen.



    Bukarest: Der Vorstand der Bukarester Rechtsanwaltskammer hat am Mittwoch beschlossen, seine Entscheidung über den Ausschluss des ehemaligen sozialdemokratischen Ministerpräsidenten Victor Ponta aus dem Berufsstand als Rechtsanwalt für ein anderes Datum aufzuschieben. Den Antrag hatte die Europaabgeordnete Monica Macovei, von der Konservativen Partei, gestellt. Macovei konnte an der Vorstandssitzung der Rechtsanwaltskammer nicht teilnehmen, weil sie sich an einer Sondersitzung des Ausschusses für bürgerliche Freiheiten, Justiz und Inneres als europäische Berichterstatterin beteiligen musste. Monica Macovei hatte hervorgehoben, dass Victor Ponta ohne eine entsprechende Prüfung, nur aufgrund seines Doktortitels zum Rechtsanwalt geworden war.



    Der Doktortitel wurde ihm aber wegen Plagiats aberkannt. Laut einem Bericht der naturwissenschaftlichen Fachzeitschrift Nature“ seien in seiner Dissertation, die den Internationalen Strafgerichtshof zum Thema hat, ganze Textpassagen aus englischen Publikationen mit eingeflossen, die wortwörtlich ins Rumänische übersetzt worden seien. Victor Ponta war auch der erste rumänische Regierungschef, der vor Gericht gestellt wurde. Die Antikorruptionsbehörde DNA hat ihn wegen Beihilfe zur Steuerhinterziehung und zur Geldwäscherei, sowie Fälschung von Dokumenten angeklagt. Infolge massiver Protestdemonstrationen gegen die Korruption der politischen Schicht in Rumänien erklärte Victor Ponta am 4. November 2015 sowohl seinen Rücktritt von den Regierungsämtern als auch den seines gesamten Kabinetts.

  • Jurnal românesc – 22.06.2016

    Jurnal românesc – 22.06.2016

    Vicepreşedintele Autorităţii Electorale
    Permanente (AEP), Marian Muhuleţ, a declarat că, până în prezent, s-au
    înregistrat puţin peste o mie de solicitări de vot prin corespondenţă şi 334 de
    cereri pentru înfiinţarea de secţii de votare la alegerile parlamentare. El îi
    încurajează pe cetăţenii români să facă astfel de solicitări, pentru ca dreptul
    lor constituţional să fie exercitat în condiţiile optime. Potrivit acestuia,
    românii din străinatate pot cere informaţii la misiunile diplomatice ale
    României, la consulate, ambasade sau ICR-uri. Muhuleţ a precizat că vor fi
    organizate secţii de votare atât în misiunile diplomatice, cât şi acolo unde
    cetăţenii solicită acest lucru, fiind necesar un număr de minim 100 de cetăţeni
    români cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. Atât vicepreşedintele AEP,
    cât şi reprezentanţii MAE au cerut Guvernului emiterea cât mai urgentă a unei
    hotărâri care să stabilească data alegerilor parlamentare. La rândul său,
    ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a
    făcut apel la cetăţenii din diaspora să se înscrie în Registrul Electoral.
    Ministrul a precizat că românii din străinătate pot depune aceste solicitări
    până la sfârşitul lunii august, începutul lunii septembrie.






    Eurodeputata Monica Macovei începe,
    săptămâna aceasta, negocierile cu Consiliul format din statele membre şi cu
    Executivul comunitar pentru varianta finală a Regulamentului Schengen. Aceasta
    după ce, la Bruxelles, Comisia de Libertăţi Civile a Parlamentului European a
    aprobat, cu majoritate de voturi, raportul europarlamentarului român. Ea a
    propus, între altele, ca verificarea persoanelor în bazele de date să se facă
    la graniţa externă a Uniunii Europene, nu la intrarea în Spaţiul Schengen.
    Potrivit acesteia, în acest fel, siguranţa şi viaţa românilor sunt protejate
    în mod egal cu cele ale persoanelor care locuiesc în statele membre Schengen.
    Altfel, România riscă să devină o zonă
    tampon, în care o să stea diverşi terorişti sau criminali care vor să se ducă
    în Spaţiul Schengen, a mai spus Macovei. Odată adoptat, noul Regulament
    Schengen intră în vigoare imediat, fără să fie nevoie de transpunerea în
    legislaţiile interne.






    Ministrul român al apărării, Mihnea
    Motoc, l-a primit, la Bucuresti, pe secretarul Forţelor Navale ale SUA, Ray
    Mabus. Potrivit unui comunicat al MAPN, acesta a reiterat angajamentul SUA
    pentru consolidarea cooperării între forţele navale ale celor două state,
    inclusiv prin creşterea prezenţei americane în zona Mării Negre. Pe agenda
    discuţiilor s-au mai aflat dimensiunea de apărare a Parteneriatului strategic
    bilateral şi apropiatul summit NATO de la Varşovia, precizează comunicatul
    MAPN.






    Coaliţia România Respiră i-a
    solicitat preşedintelui interimar al Camerei Deputaţilor, Florin Iordache,
    respingerea amendamentelor care modifică Legea pentru prevenirea şi combaterea
    consumului produselor din tutun. Cele 250 de organizaţii membre ale Coaliţiei
    România Respiră amintesc că Senatul a transmis Camerei Deputaţilor amendamente
    prin care se doreşte modificarea definiţiei spaţiului închis şi crearea de
    spaţii special amenajate pentru fumători în interior. Coaliţia şi-a exprimat şi
    în luna mai nemulţumirea faţă de aceste amendamente, printr-o scrisoare
    deschisă adresată Parlamentului, Guvernului, Preşedinţiei şi reprezentanţelor
    diplomatice în România.

  • Nachrichten 29.04.2015

    Nachrichten 29.04.2015

    BUKAREST: Der rumänische Ministerpräsident, Victor Ponta, unternimmt in der Zeit 30. April — 05. Mai offizielle Besuche in mehreren arabischen Golfstaaten, nämlich Saudiarabien, Qatar, Kuwait und den Vereinigten Arabischen Emiraten. Hauptziele dieser Besuche sind die Ankurbelung des politischen und diplomatischen Dialogs und die Vertiefung der wirtschaftlichen Beziehungen. Im Rahmen der Besuche werden auch Geschäfts- und Investitionsmöglichkeiten präsentiert, vor allem in den Bereichen Bauwesen, Infrastruktur, Landwirtschaft, Industrie, Energie, IT, Tourismus, Gesundheitswesen. Ferner werden auch mehrere Abkommen und Vereinbarungen zur bilateralen Kooperation unterzeichnet, in den Bereichen Au‎ßenpolitik, Erziehung, Forschung, Vermeidung der doppelten Besteuerung, Investitionsschutz, Tourismus, Gesundheitswesen, Luftverkehr, Erdöl und Erdgas.



    STRASSBURG: Das Europäische Parlament hat am Mittwoch eine Finanzierung von einer Milliarde Euro für dieses Jahr genehmigt. Dadurch sollen die Mitgliedsstaaten die Jugendlichen unterstützen, einen Arbeitsplatz zu finden. Diese Gelder sollen 20 Staaten zugute kommen, in denen eine Arbeitslosigkeitsquote verzeichnet wird, die höher als 25% ist, darunter auch Rumänien. Laut einer Mitteilung des Europäischen Parlaments steigt die Zahl der Jugendlichen im Alter zwischen 15 und 25 Jahren, die keinen Arbeitsplatz haben und sich auch nicht an Bildungsprogrammen beteiligen, alarmierend.



    STRASSBURG: Das Europäische Parlament hat am Mittwoch den Bericht der rumänischen Abgeordenten Monica Macovei zur Gründung einer Europäischen Staatsanwaltschaft gebilligt. Laut einer Pressemitteilung der besagten Anstalt erhielt der Entwurf 487 Fürstimmen, 165 Gegenstimmen und 33 Abgeordneten enthielten sich. Die Europa-Abgeordneten betonen, dass die Europäische Staatsanwaltschaft den Betrug zulasten des EU-Haushalts bekämpfen soll. Au‎ßerdem soll diese zur Wiedergewinnung des Schadens beitragen. Die Staatsanwaltschaft muss vollkommen unabhängig und demokratisch verantwortlich sein.



    BUKAREST: Am Bord des am Dienstag im Persischen Golf beschlagnahmten dänischen Containerschiffs “Maersk Tigris” befinden sich 4 rumänische Seeleute. Dies gab am Mittwoch das Das Bukarester Au‎ßenministerium bekannt. Die dänische Reederei Maersk versucht nach eigenen Angaben, die Hintergründe der Aktion zu erfahren. Man sei im Gespräch mit dem dänischen Au‎ßenministerium, hie‎ß es am Mittwochvormittag. Bisher gebe es keine Informationen über die Gründe für die Beschlagnahmung. Iran hatte am Vortag das Feuer auf das Frachtschiff im Persischen Golf eröffnet und es anschlie‎ßend unter seine Hoheit genommen. Die iranischen Revolutionsgarden hätten über den Bug der “Maersk Tigris” gefeuert, als sie die Stra‎ße von Hormus durchquert habe. Anschlie‎ßend wurde das Schiff zur iranischen Insel Larak vor der Hafenstadt Bandar Abbas geleitet. Laut einem Sprecher des Schiffsmanagements gab es am Mittwoch ein Telefongespräch mit der Crew. Demnach ist die Besatzung in relativ guter Verfassung und an Bord des Schiffes in Sicherheit.