Radio România Internațional

Tag: monitorizare

  • Comisia Europeană intensifică monitorizarea TikTok în contextul alegerilor din România

    Comisia Europeană intensifică monitorizarea TikTok în contextul alegerilor din România

    Măsura este legată de exercitarea competențelor UE conform DSA și nu abordează procesul electoral din România, care este responsabilitatea autorităților române și a poporului român.

    De asemenea, Comisia Europeana a emis un “ordin de reținere” către TikTok, ordonând platformei să înghețe și să conserve informațiile legate de riscuri sistemice actuale sau previzibile pe care funcționarea sa le-ar putea cauza proceselor electorale și discursului civic în Uniunea Europeană. Această măsură are ca scop păstrarea informațiilor și probelor disponibile în cazul unei investigații suplimentare asupra respectării obligațiilor TikTok conform DSA.

    TikTok trebuie să conserve documentele și informațiile interne referitoare la proiectarea și funcționarea sistemelor sale de recomandare, precum și la modalitatea de tratare a riscului de manipulare intenționată prin folosirea coordonată contrafăcută a serviciilor. Ordinul de reținere privește alegerile naționale din Uniunea Europeană de la 24 noiembrie 2024 până la 31 martie 2025.

    Ordinul executivului comunitar urmează informațiilor primite de Comisia Europeană în contextul alegerilor din România, inclusiv informații declasificate recent care arată interferența străină dinspre Rusia. În acest stadiu, Comisia monitorizează conformitatea și nu are nicio poziție cu privire la eventuala încălcare de către TikTok a obligațiilor conform DSA.

    De asemenea, Comisia convoacă vineri, 6 decembrie, o reuniune a Consiliului european al coordonatorilor serviciilor digitale pentru a discuta cu toți coordonatorii serviciilor digitale cu privire la măsurile luate până în prezent în acest context și la modalitatea în care vor răspunde la noile dovezi, cum ar fi indicii că numeroase conturi din alte state membre au vizat diaspora română.

    În plus, Comisia adună probele disponibile în cadrul echipei informale operative privind crizele cibernetice, ce include Comisia Europeană, Serviciul European de Acțiune Externă, Europol și Agenția UE pentru securitate cibernetică (ENISA). Echipa operativă se află în legătură constantă cu autoritățile române pentru securitate cibernetică.

  • Peste 40.000 de persoane din Italia au intrat în România în ultimele două săptămâni

    Peste 40.000 de persoane din Italia au intrat în România în ultimele două săptămâni

    Peste 40.000 de persoane din Italia au intrat în România în ultimele două săptămâni, a afirmat Ioan Buda, Inspectorul general al Poliţiei de Frontieră Române.

    Până în prezent, din Italia sau cei care au tranzitat Italia şi au ajuns în România, din 23 februarie până în prezent, au intrat în ţară 40.612 persoane, dintre care peste 34.000 sunt români şi 3.800 sunt italieni, iar 2.500 – alte cetăţenii.


    Prin monitorizarea din 26 ianuarie şi până în prezent a cetăţenilor chinezi sau celor care tranzitează China sau vin din zona respectivă, avem un număr de 2.580 de cetăţeni chinezi sau cetăţeni care vin din zonele administrative – Hong Kong şi Macau, a mai spus Buda.


    Potrivit acestuia,după apariţia COVID-19 în Uniunea Europeană, măsurile s-au intensificat, atât în punctele de trecere a frontierei, cât şi în zonele adiacente punctelor de frontieră, dar şi distanţa între puncte, adică la frontiera verde, încât, astăzi, împreună cu colegii de la DSP, suntem în măsură să gestionăm problema la intrarea în ţară cu privire la controlul celor care vin din zonele de risc şi completarea acelor chestionare ale Direcţiei de Sănătate publică.


    sursa: agerpres

  • Supraveghere cu recunoaştere facială pe Aeroportul Otopeni

    Supraveghere cu recunoaştere facială pe Aeroportul Otopeni

    Compania Aeroporturi Bucureşti a lansat o licitaţie pentru modernizarea, retehnologizarea şi extinderea sistemului de televiziune cu circuit închis al Aeroportului Internațional Henri Coandă București, publicată la sfârşitul lunii noiembrie în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).





    Conform caietului de sarcini, Aeroportul Otopeni urmează să fie dotat cu sisteme de recunoaştere facială şi recunoaştere automată a numerelor de înmatriculare, cu un centru de date video care să poată centraliza informaţiilor şi cu o soluţie video analiză integrată.





    De asemenea, proiectul de modernizare prevede şi extinderea zonelor monitorizate, acoperind zonele publice, salonul oficial, parcările, zonele tehnice, hangarul TAROM, punctele de control acces exterioare, perimetrul aeroportuar şi alte zone care necesită creşterea gradului de securitate.





    Valoarea investiţiei este estimată la 8,86 milioane de euro, iar banii vor proveni din surse proprii.





    Ofertele pot fi depuse până la 10 ianuarie 2018. În primele luni de la atribuirea contractului, sistemele de recunoaştere facială şi de recunoaştere automată a numerelor de înmatriculare ar trebui să fie funcţionale, iar recepţia completă a lucrărilor ar trebui să se facă în cel mult doi ani.

  • Informaţii actualizate privind atacul terorist de pe aeroportul Ataturk din Istanbul

    Informaţii actualizate privind atacul terorist de pe aeroportul Ataturk din Istanbul

    În
    continuarea informaţiilor privind atacul terorist produs la data de 28 iunie
    2016 pe aeroportul Ataturk din Istanbul vă transmitem următoarele:


    – Pe tot parcursul nopții, echipele consulare constituite la nivelul Consulatului
    General al României la Istanbul s-au deplasat la spitalele din localitate
    pentru a verifica dacă printre victime se află și cetățeni români.


    – Cetățenii români aflați în atenția Consulatului nu sunt răniți, cu excepția
    unei persoane care a precizat că prezintă echimoze la nivelul membrelor
    inferioare, survenite în urma aglomeraţiei provocate de panică. Viața persoanei
    nu este pusă în pericol, fiind evacuată și cazată la hotel la puțin timp după
    producerea exploziilor.


    – Consulatul General al României la Istanbul asigură în permanență asistența
    consulară unui număr de aproximativ 40 de cetățeni români, care au solicitat
    sprijin, fiindu-le facilitată cazarea la hotelurile din apropierea
    aeroportului. Totodată, familiile din România a peste 20 de cetățeni români
    aflați în aeroport în momentul deflagrațiilor au fost contactate de Consulatul
    General al României la Istanbul.


    – Consulatul General al României la Istanbul continuă demersurile susținute pe
    lângă autoritățile turce pentru a verifica existența vreunui cetățean român
    decedat sau rănit și rămâne în legătură cu persoanele de cetățenie română
    cazate la Istanbul sau aflate în zona liberă a aeroportului. Totodată, se depun
    eforturi pentru identificarea unor soluții cât mai rapide pentru repatrierea
    cetățenilor români ale căror zboruri au fost anulate.


    Situația
    este monitorizată permanent de către Centrala Ministerului Afacerilor Externe,
    o echipă consulară din cadrul MAE fiind pregătită, în caz de necesitate, să se
    deplaseze la Istanbul pentru extinderea demersurilor de acordare a asistenței
    consulare cetățenilor români.


    – Cetățenii români precum şi rudele acestora au la dispoziţie contactele
    telefonice ale Consulatului General la Istanbul +90 2123583541, +90 2123580516,
    +90 2123583537, apeluri redirecționate către Centrul de Contact și Suport al
    Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii
    Call Center 24/24, precum şi telefonul mobil de urgenţă al oficiului consular
    român de la Istanbul + 90 5335420695. Precizăm că, pe parcursul nopţii
    precedente, Call Center-ul MAE a preluat operativ un număr de 10 apeluri
    telefonice din partea cetăţenilor aflaţi în aeroportul din Istanbul,
    asigurându-le asistenţa necesară.



  • Un raport pozitiv pentru justiţia din România

    Un raport pozitiv pentru justiţia din România

    Corupţia poate fi învinsă dacă lucrăm împreună. Pentru a
    elimina abuzul de putere, luarea de mită şi a arunca lumină asupra
    înţelegerilor secrete, cetăţenii trebuie să le spună împreună guvernelor lor că
    s-au săturat. Indicele de Percepţie a Corupţiei 2015 arată clar – corupţia
    rămâne o problemă în întreaga lume. Dar 2015 a fost şi un an în care oamenii au
    ieşit din nou în stradă pentru a protesta împotriva corupţiei. Declaraţia a
    fost făcută de José Ugaz, preşedintele Transparency International – organizaţie
    care a anunţat, miercuri, clasamentul statelor lumii conform Indicelui de
    Percepţie a Corupţiei 2015.

    Cu un scor de 46 de puncte, raportat la o medie a
    ţărilor Uniunii Europene de 65,36 de puncte, România se plasează în acest
    clasament pe locul 58 din 168 de ţări. Criticată ani la rând pentru
    insuficientele rezultate împotriva corupţiei, România a făcut un salt de 11
    poziţii spre scorul de 100 de puncte echivalat unei ţări fără corupţie.

    Rezultatele bune obţinute de Bucureşti în lupta împotriva corupţiei nu au
    trecut neobservate nici la Bruxelles, transpuse într-un raport pozitiv din
    partea Comisiei Europene privind reformele din justiţie pentru România.
    Ministrul român al justiţiei, Raluca Prună: E al treilea raport
    pozitiv, se înscrie, deci într-o serie, nu avem surprize foarte mari.
    Instituţiile de combaterea corupţiei, DNA, în particular dar şi instanţele -
    Înalta Curte, Agenţia Naţională de Integritate – activitatea lor este reţinută
    ca fiind termen pozitiv. Şi iarăşi, fără să fie o surpriză, avem şi puncte unde
    progresele sunt încă aşteptate şi anume în ceea ce priveşte Parlamentul,
    relaţia pe care Parlamentul înţelege să o aibă în ceea ce priveşte cererile de
    ridicare a imunităţii.

    Ministrul consideră, însă, că, după un deceniu de
    monitorizare, mai sunt puncte vulnerabile care trebuie rezolvate: Ceea
    ce trebuie să ne îngrijoreze este că la 10 ani după instituirea mecanismului
    mai avem încă nişte puncte importante în care trebuie să livrăm rezultate. Dacă
    avem răbdarea să comparăm ce au fost instituţiile care fac obiectul acestui
    raport, ce au fost ele în 2006 şi ce sunt ele, astăzi, în 2016, nu putem decât
    constata că ele s-au consolidat, sunt mult mai eficiente, mult mai mature, mult
    mai capabile să facă ceea ce scrie în lege ca au competenţă să facă. Deci, din
    acest punct de vedere mecanismul şi-a dovedit în mod categoric utilitatea.

    Bucureştiul speră ca în viitorul apropiat România şi Comisia Europeană să
    ajungă la concluzia că Mecanismul de Cooperare şi Verificare nu mai este util
    şi să se renunţe la acest raport.

  • Jurnal românesc – 7.01.2016

    Jurnal românesc – 7.01.2016

    În România, un sistem informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal va fi utilizat în 2016, la alegerile locale din iunie şi la cele parlamentare din noiembrie. În urma implementării proiectului, alegătorii care doresc să îşi exprime opţiunea prin vot nu vor mai prezenta actul de identitate membrilor secţiilor de votare, ci operatorului unui calculator, iar sistemul va semnala dacă persoana respectivă a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, dacă şi-a pierdut drepturile electorale, dacă este arondată la altă secţie sau dacă şi-a mai exercitat dreptul la vot la acelaşi scrutin. În prezent, sunt peste 18,2 milioane de persoane cu drept de vot, iar numărul secţiilor de votare depăşeste 18 mii, anunţă Autoritatea Electorală Permanentă.




    Judecătorul Mircea Aron este noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii din Romania, el fiind ales cu majoritate de voturi, pentru mandatul din 2016. Vicepresedinte a fost votata procurorul Luminiţa Palade. Mircea Aron este membru al CSM din 2011 şi magistrat din 1981, in timp ce Luminiţa Palade are o vechime de doi ani în Consiliu şi este magistrat din 1994. Cei doi consideră prioritare, conform proiectelor de management, corectitudinea şi transparenţa în procedurile de numiri la conducerile Instanţei Supreme, Parchetului General şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, întărirea integrităţii sistemului judiciar, precum şi susţinerea unor modificări la legile justiţiei.




    În România, taxele percepute pentru documentele de şedere şi călătorie emise cetăţenilor străini au scăzut de la 1 ianuarie, în urma reducerii TVA de la 24% la 20%, informează Inspectoratul General pentru Imigrări. Contravaloarea permisului de şedere temporară sau permanentă este de 252 de lei (55 euro), iar pentru paşaportul eliberat persoanelor fără cetăţenie şi pentru documentul de călătorie emis beneficiarilor unei forme de protecţie internaţională în România (refugiat sau protecţie subsidiară) solicitanţii vor achita suma de 260 de lei.




    În Marea Britanie, costul minim pentru întreţinerea unui copil în primul an este estimat în jurul sumei de 1.600 de lire sterline. Pentru părinţii care aleg cele mai scumpe produse pentru copilul lor, suma poate depăşi 7.200 de lire sterline. Sunt tot mai mulţi români care s-au mutat sau plănuiesc să se mute în Marea Britanie, aşa că site-ul AngliaMea.ro a realizat un calcul estimativ al cheltuielilor aferente naşterii şi creşterii unui copil până în primul an de viaţă în Marea Britanie. Aproximativ 30% din veniturile ambilor părinţi se cheltuiesc pe copil, conform telegraph.co.uk. Potrivit unor studii, costurile creşterii unui copil au crescut în ultimii 10 ani cu peste 60%. În Marea Britanie, marea majoritate a femeilor nasc folosind sistemul public de sănătate, iar analizele de bază, ecografiile, naşterea şi îngrijirea postnatală sunt gratuite.




    De la 1 ianuarie 2016, potrivit noului Cod Fiscal, în România, persoanele care nu realizează venituri (majoritatea beneficiind de ajutoare sociale) trebuie să se înregistreze la Fisc şi să plătească contribuţii de asigurări sociale de sănătate, însă Guvernul tocmai a dat un semnal că ar vrea să amâne această prevedere. Contribuţiile respective — CASS – se calculează ca procentaj (5,5%) din salariul minim pe economie, iar persoanele vizate trebuie să plătească echivalentul a şase luni anterioare înregistrării, adică să plătească 57 de lei per luna de cotizare, în total 342 de lei (75 euro) pentru ultimele şase luni din anul 2015. În 2016, după ce salariul minim pe economie va urca la 1.250 de lei (276 euro)de la 1 mai, CASS va creşte proporţional, ajungând la 62,5 lei per luna de cotizare.

  • Noua lege electorală din România

    Noua lege electorală din România

    Supraponderal,
    ineficient şi departe de a reprezenta cum se cuvine corpul aleşilor neamului.
    Astfel este perceput de către opinia publică românească Parlamentul de la
    Bucureşti. La imaginea deplorabilă a contribuit, copios, interpretarea
    defectuoasă, pe alocuri abuzivă, a ideii de imunitate parlamentară.
    Interpretare materializată printr-o îndârjită şi condamnabilă solidaritate de
    castă cu acei membri – nu puţini – cercetaţi pentru fapte de corupţie, pentru
    care procurorii au cerut încuviinţarea urmăririi penale, a reţinerii sau a
    arestării preventive. Ceva trebuia, totuşi, schimbat, astfel că s-a încercat
    modificarea modului de alegere a parlamentarilor.

    Noua lege abandonează
    sistemul de vot uninominal, invalidat de realitatea şi specificul vieţii
    politice româneşti, şi statuează revenirea la votul pe liste, valabil până în
    2008. Fără a garanta ameliorarea calitativă a componenţei legislativului,
    acesta conduce, măcar, la reducerea numărului de parlamentari, de la 588 la
    466. Mai puţini senatori şi deputaţi, reintroducerea votului pe liste şi
    păstrarea pragului electoral de 5% sunt principalele prevederi ale noii legi
    electorale. Proiectul a fost susţinut de toate grupurile parlamentare.

    Deputatul PSD, Gabriela Podaşcă, a susţinut că votul proporţional pe liste,
    care va funcţiona la alegerile din 2016, este cel mai reprezentativ sistem
    electoral, unul simplu şi corect. Gabriela Podaşcă: Practic, câte voturi primeşti, atâtea
    mandate obţii în Parlament, evident, cu condiţia de a depăşi pragul electoral.
    Pentru prima dată, cred eu, vom reuşi să avem date exacte cu privire la numărul
    românilor aflaţi în străinătate şi vom mai şti şi câte secţii de votare trebuie
    înfiinţate.

    Numărul deputaţilor care să-i reprezinte pe românii din afara
    graniţelor, limitat la 6, a constituit singurul dezacord major între
    majoritatea de stânga şi opoziţia liberală. Victor Paul Dobre, deputat PNL: Considerăm
    că numărul mandatelor atribuite Circumscripţiei Electorale Diaspora este
    insuficient pentru a reprezenta pe cei care îşi desfăşoară activitatea în
    diverse ţări ale lumii, în special în Uniunea Europeană.

    Dezbaterea în
    jurul românilor din diaspora s-a impus pe agenda publică după alegerile
    prezidenţiale de toamna trecută. Atunci, organizarea lamentabilă a scrutinului
    pentru românii din afara ţării – obligaţi, cei mai mulţi, să stea la cozi
    interminabile pentru a putea vota – a generat un val uriaş de nemulţumire care
    l-a transformat pe premierul social-democrat Victor Ponta din favoritul cursei
    pentru funcţia supremă în marele perdant al acesteia.

    Desfăşurarea alegerilor
    parlamentare este asigurată, potrivit noii legi, de către Autoritatea
    Electorală Permanentă, iar pentru evitarea fraudelor, se va introduce un sistem
    informatic de monitorizare a prezenţei la vot.

  • Procedura europeană de dezechilibru economic

    Procedura europeană de dezechilibru economic

    Comisia Europeană a decis, miercuri, să deschidă procedura de dezechilibru macroeconomic pentru România şi Portugalia, două dintre cele 16 ţări UE identificate in noiembrie 2014 că înregistrează dezechilibre economice.



    Comisarul european responsabil pentru afaceri economice si monetare, Pierre Moscovici, a explicat că unul din motivele includerii României pe această listă a fost decizia autorităţilor de la Bucureşti de a renunţa în 2015 la programul de asistenţă financiară externă.



    Potrivit unui comunicat al CE, România înregistrează dezechilibre macroeconomice care necesită monitorizare şi care trebuie să ia măsuri. În cursul celor trei programe consecutive cu UE şi FMI, dezechilibrele externe şi interne au fost reduse în mod semnificativ. Cu toate acestea, riscurile de pe urma situaţiei net negative a investiţiilor internaţionale şi o capacitate redusă de export pe termen mediu necesită atenţie. Mai mult, stabilitatea sectorului financiar a fost menţinută până acum, dar rămân vulnerabilităţi externe şi interne în sectorul bancar.



    În total, în cazul a 16 state UE a fost deschisă procedura de dezechilibru macroeconomic, în diferite faze. România a fost plasata în faza a doua din cele cele şase, în care cea mai grava este “Procedura de dezechilibru excesiv”. Alături de România se mai află Belgia, Olanda, Finlanda, Suedia şi Marea Britanie. In faza trei a ţărilor confruntate cu dezechilibre macroeconomice care necesită o acţiune politică decisivă şi monitorizare se află motorul economiei europene, Germania, în urcare o treaptă, alături de Ungaria. Spania, Irlanda şi Slovenia (în coborâre) sunt plasate în faza patru. Intr-o situaţie dificilă se află Franţa, ajunsă în faza a cincea, penultima, şi căreia CE i-a acordat un nou termen, până în 2017, să rezolve problema deficitului bugetar excesiv de mare. Alături de aceasta se află Bulgaria, şi ea în urcare faţă de anul trecut.



    Comisia Europeană le-a recomandat ţărilor membre să-şi intensifice reformele economice şi să-şi supravegheze finanţele publice. Comisia va prezenta recomandările sale Consiliului European şi se aşteaptă ca ele să fie discutate la reuniunea miniştrilor de finanţe (ECOFIN) din luna martie. Până la mijlocul lunii aprilie se aşteaptă ca statele membre să-şi prezinte noile programe naţionale de reformă şi noile programe de stabilitate sau convergenţă. Pe baza acestora, CE va face noi recomandări, specifice pentru fiecare ţară.