Vizita oficială la Bucureşti a moştenitorului
Coroanei britanice
Chiar în ziua în care
procesul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană devenea oficial,
odată cu activarea de către Londra a articolului 50 din Tratatul de funcţionare
a forului comunitar, moştenitorul Coroanei britanice începea o vizită oficială
la Bucureşti, parte a unui turneu european.
Tot ce am vrut să fac în ultimii 20 de
ani de când vizitez România a fost să-i ajut pe români să îşi aducă aminte de
unicitatea culturii lor, de moştenirea arhitecturală şi, mai presus de toate,
de potenţialul lor în lumea de astăzi. Îmi amintesc cât de afectat am fost când
am aflat ce au îndurat românii în timpul regimului comunist şi de distrugerile
făcute atunci la nivel uman şi cultural. Este declaraţia făcută de prinţul
Charles cu prilejul primirii din partea preşedintelui Klaus Iohannis a Ordinului Naţional Steaua
României în Grad de Mare Cruce.
Şeful statului a apreciat în mod deosebit
dedicaţia şi implicarea Prinţului Charles în activităţi caritabile în România,
dar şi contribuţia la promovarea imaginii ţării noastre în lume: Implicarea
Alteţei Voastre Regale în numeroase proiecte de reabilitare a satelor, în promovarea
produselor locale, în acţiuni de pregătire şi formare tradiţională
meşteşugărească a reprezentat o contribuţie valoroasă la conştientizarea unui
stil de viaţă în care natura, tradiţia şi omul cu deprinderi moderne pot
coexista armonios. De asemenea, suntem recunoscători alteţei Voastre Regale
pentru că, de fiecare dată când vorbiţi despre România şi cetăţenii noştri, vă
exprimaţi admiraţia pentru bogăţiile spirituale şi culturale româneşti.
Vizita, a doua oficială în România a
Prinţului de Wales, a mai inclus discuţii cu premierul Sorin Grindeanu, unul dintre
subiectele abordate fiind dezvoltarea şi aprofundarea parteneriatului strategic
între România şi Marea Britanie, bazat pe o cooperare intensificată în sfera
securităţii şi pe legăturile economice importante. Prinţul Charles s-a mai
întâlnit cu membrii familiei regale române.
România nu susţine o UE a
cercurilor concentrice de integrare şi nici o Europă cu mai multe viteze, care ar putea duce la o creştere a diviziunilor sociale şi economice
între statele membre, a reiterat, preşedintele Klaus Iohannis, poziţia
Bucureştiului, în Malta – ţară ce deţine preşedinţia rotativă a Uniunii. În
discursul ţinut la Congresul Partidului Popular European, şeful statului român
a apreciat că Uniunea este într-un moment de cumpănă, cu crize complexe, de o
intensitate fără precedent. Atacurile teroriste, migraţia, naţionalismul,
populismul, Brexit-ul şi, mai mult decât orice, escaladarea euroscepticismului
au devenit provocări majore, a subliniat Klaus Iohannis. La Bucureşti,
autorităţile române au anunţat că principalul obiectiv al României în cadrul negocierilor pentru Brexit este
respectarea drepturilor cetăţenilor români care lucrează şi studiază în Marea
Britanie. Potrivit estimărilor, în Regatul Unit trăiesc peste 250.000 de
români.
La Bucureşti, procurorul general şi
procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu vor fi schimbaţi din
funcţie.
Procurorul
general, Augustin Lazăr şi procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie,
Laura Codruţa Kovesi, nu vor fi schimbaţi din funcţie. Ministrul Justiţiei,
Tudorel Toader, a declarat că a realizat evaluarea şefilor celor două
instituţii personal, fără ingerinţă sau presiune de la nimeni străin de
Ministerul Justiţiei. El a explicat că DNA şi-a arogat competenţa de a efectua
o anchetă într-un domeniu ce excedează cadrul legal în anchetarea ordonanţei de
urgenţă 13, dar magistraţii Curţii Constituţionale au restabilit echilibrul
între puterile statului, prin decizia dată. Amintim că, prin Ordonanţa de urgenţă 13, executivul PSD – ALDE a încercat să
modifice legislaţia penală anticorupţie, fapt ce a dus la ample manifestaţii de
stradă. Ministrul a mai anunţat că trebuie avută, însă, în vedere o monitorizare a
activităţii procurorilor.
Tudorel Toader: Ceea ce considerăm oportun, în
spiritul exigenţelor statului de drept este necesitatea instituirii unei atente
monitorizări a unei obligaţii de raportare a activităţii pe care o desfăşoară
procurorii, de la DNA, DIICOT, Parchetul de pe lângă Înalta Curte, autoritate
pe care trebuie să o exercite ministrul justiţiei şi, repet, o voi exercita,
fără ingerinţe în independenţa procurorului de a da soluţii.
Din poziţia de susţinător declarat al eforturilor pe care
procurorii le fac în combaterea corupţiei, preşedintele Klaus Iohannis spune că
este mulţumit de activitatea procurorului general şi a procurorului şef al DNA.
Şeful statului nu împărtăşeşte opinia ministrului Justiţiei cu privire la
presupusele derapaje ale DNA: Chiar
mă aştept de la domnul ministru să sprijine Ministerul public, pe procurorul
general, pe procurorul şef DNA, pe procurorul şef DIICOT, ca să îşi
îndeplinească mai bine misiunile. Dacă lucrează împreună în ceea ce am numit
cooperare loială, Ministerul Justiţiei cu Ministerul public, lucrurile pot
merge numai înspre bine, altfel decât la începutul anului, când Ministerul
Justiţiei şi Ministerul public au avut poziţii divergente în privinţa
ordonanţei 13.
Premierul Sorin Grindeanu a cerut să fie informat
constant în legătură cu rezultatele monitorizării continue a activităţii
procurorilor şi a dat asigurări că Guvernul este angajat ferm în lupta
anticorupţie.
