Radio România Internațional

Tag: Monitorul Oficial

  • Constituţia tru istoria Româniillei

    Constituţia tru istoria Româniillei

    Tru marţu 1923, aoa şi un secol, eara adoptată Constituția Regatului României, prima după realizarea Marillei Uniri, tru 1918. Textul elaborat di specialiști fu băgatu tră debatu tru Parlamentu deapoa văsillelu Ferdinand u vulusi. Constituția României fu publicată tru Monitorul Oficial la 29 marţu 1923, și s’băgă tu practico la aestă dată. Borgili ditu aestu document esențial eara di mari simasie. Tru 1918, mări provincii românești s-feaţiră ună cu statul român. Basarabia fu cama di unu secol sum aputruseari țaristă iara Bucovina și Transilvania sum atea austro-ungară. Avea criscută teritoriul și populația statului român ama și complexitatea ti tută catandisea. Ma multu, după teribilul conflict mondial, văsiliili, maxus aţeali europene, să znuea iruşi și evoluau vărtosu cătă modernitate.



    Efectele eara multiple, politiţi și economiţi, soţiale și culturale. România işi și inună hopă di dizvoltare fără preţedentu, cari u plasa anamisa di nai ma evoluate state europene. Constituția ditu 1923 apăndăsea aluştoru căftări și apufusea nai ma avansati prinţipii politiţi, majoritatea valabile și tru aestu kiro. România eara ună monarhie constituțională, un stat național, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Constituția di aoa şi un secol legifeara prinţipiul ti făteari ahoryea puterli tru cratu. Văsillelu eara elementul prinţipal ti tut sistemlu și el exercita putearea tru un cadru dimocratic, domninda și nu guvernânda. Parlamentul, bicameral, constituia puterea legislativă tru cadrul aluştui regim democratic. La articolul 5 să spunea limbidu: Româñilli, cari ţi s’hibă arăzga etnică, di limbă i di pisti, s’hărsescu di libirtatea conștiinței, di libertatea nvățămintului, di libirtatea presăllei, di libirtatea ttra să s’adună, di libirtatea di asociație și di tuti libirtățile și ndrepturile apufusiti pritu nomu.



    Precedenta Constituție ali Românie fu vulusită tru 1866 și earaa, tru arada a llei, ună evoluție multu di multu importantă. După unirea Moldovăllei și a Munteniillei, tru 1859, prin diplolu alidzerloru neise a domnului Alexandru Ioan Cuza, statlu a românilor ahurhea si s’anvărtuşeadză tu ună formulă modernă, tut aşi, tru simfunie cu vahtea di kiro ditu giumitatea a secolului al XIX-lea. Tru 1866, Cuza abdică şi fu adus pe tronlu di la București un prinţipe xenu, tră s’anvărtuşeadză atea ţi s’avea faptă pănă atumţea, nica şi cu agiutorlu a puterlor occidentale. Eara ahurhita a domniillei al Carol, ditu fumeallea princiară Hohenzollern-Sigmaringen, ase că el deadi giuratlu ti ancurunari pi naua Constituție ti fu vulusită di Adunarea Deputaților. Eara un document avansat, cari legifera amintatiţli a aţilui kiro ditu bana politică și conduţirea statului. România agiundzea monarhie constituțională ereditară, eara apufusiti fătearea ahoryea a puterloru tru cratu, responsabilitate ministerială, ndrepturi și libirtăți cetățenești. Fu nai ma longevivă constituție, funcționânda ditu momentul vulusearillei, tru 1866, până tru 1923, cându fu alăxită di un nău nomu di thimelliu a statlui. Ditu aţeali 138 di articole ale Constituției di aoa şi un secol, 78 eara priloati ditu preţedenta, cari funcționa di 57 di añi.



    Acă fu un document progresist și modernu, Constituția ditu 1923 fu băgată pi lucru maş 15 ani, hiinda alăxită di regimlu autocratic instituit di văsillelu Carol al II-lea. Vini deapoa polimlu, comunismul, și di tăş tru tru 1991, după Revoluția anticomunistă ditu Andreu 1989, românii putură s’vulusească ună Constituție dimocratică. Diznău, borgi cabaia importante ălli si cădea a textului ti nomlu di thimelliu. România bitisea ună perioadă di patru dekenii ş-cama di regim comunist, instalat tu bitisita a Doilui Polimu Mondial, și s’turna la dimocrația pluralistă și la economia di piață. Tuti aesti noi situații ama și dezidearate fură ngrăpsiti tru Constituția adoptată tru 1991, tru lucru hiinda şi adză.


    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearia: Taşcu Lala




  • Constituţia în istoria României

    Constituţia în istoria României

    În martie 1923, acum
    un secol, era adoptată Constituția Regatului României, prima după realizarea
    Marii Uniri, în 1918. Textul elaborat de specialiști a fost dezbătut în
    Parlament apoi regele Ferdinand a adoptată. Constituția României a fost
    publicată în Monitorul Oficial la 29 martie 1923, și a intrat în vigoare la
    această dată. Sarcinile ce reveneau acestui document esențial erau extrem de
    importante. În 1918, mari provincii românești s-au unit cu statul român.
    Basarabia fusese mai bine de un secol sub ocupație țaristă iar Bucovina și
    Transilvania sub cea austro-ungară. Crescuse teritoriul și populația statului
    român dar și complexitatea întregii situații. In plus, după teribilul conflict
    mondial, țările, mai ales cele europene, se refăceau foarte repede și evoluau
    puternic spre modernitate.


    Efectele erau multiple, politice și economice,
    sociale și culturale. România însăși intra într-o etapă de dezvoltare fără
    precedent, care o plasa printre cele mai evoluate state europene. Constituția
    din 1923 răspundea acestor cerințe și stabilea cele mai avansate principii
    politice, majoritatea valabile și în prezent. România era o monarhie
    constituțională, un stat național, unitar, indivizibil, cu teritoriul
    inalienabil. Constituția de acum un secol legifera principiul separării puterilor
    în stat. Regele era elementul principal al întregului sistem și el exercita puterea
    într-un cadru democratic, domnind și nu guvernând. Parlamentul, bicameral,
    constituia puterea legislativă în cadrul acestui regim democratic. La articolul
    5 se menționează clar: Românii, fără deosebire de originea etnică, de limbă
    sau de religie, se bucură de libertatea conștiinței, de libertatea
    învățământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea
    de asociație și de toate libertățile și drepturile stabilite prin legi.


    Precedenta
    Constituție a României fusese adoptată în 1866 și reprezentase, la rândul său,
    o evoluție extrem de importantă. După unirea Moldovei și a Munteniei, în 1859,
    prin dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, statul românilor începea
    să se consolideze într-o formulă modernă, de asemenea, în concordanță cu
    vremurile de la mijlocul secolului al XIX-lea. În 1866, Cuza a abdicat și a
    fost adus pe tronul de la București un principe străin, pentru a consolida ceea
    ce se realizase până atunci, inclusiv cu sprijinul puterilor occidentale. Era
    începutul domniei lui Carol, din familia princiară Hohenzollern-Sigmaringen,
    astfel că el a depus jurământul de încoronare pe noua Constituție ce fusese
    adoptată de Adunarea Deputaților. Era un document avansat, care legifera
    realizările acelui moment din viața politică și conducerea statului. România
    devenea monarhie constituțională ereditară, erau stabilite separarea puterilor în stat,
    responsabilitate ministerială, drepturi și libertăți cetățenești. A fost cea
    mai longevivă constituție, funcționând din momentul adoptării, în 1866, până în
    1923, când a fost înlocuită de o nouă lege fundamentală a statului. Dintre cele
    138 de articole ale Constituției de acum un secol, 78 era preluate din
    precedenta, care funcționa deja de 57 de ani.


    Deși a fost un document
    progresist și modern, Constituția din 1923 a funcționat doar 15 ani, fiind
    înlocuită de regimul autocratic instituit de regele Carol al II-lea. A venit
    apoi războiul, comunismul, și de abia în 1991, după Revoluția anticomunistă din
    Decembrie 1989, românii au mai putut să adopte o Constituție democratică. Din
    nou, sarcini extrem de importante reveneau textului legii fundamentale. România
    încheia o perioadă de mai bine de patru decenii de regim comunist, instalat la
    sfârșitul Celui de Al Doilea Război Mondial, și revenea la democrația
    pluralistă și la economia de piață. Toate aceste noi situații dar și deziderate
    au fost înscrise în Constituția adoptată în 1991, în vigoare și astăzi.

  • Se prelungește măsura suspendării zborurilor spre și din mai multe țări europene

    Se prelungește măsura suspendării zborurilor spre și din mai multe țări europene

    Potrvit Ordonanței Militare nr. 10 din 27.04.2020, emisă de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 0340 din 27.IV.2020, începând de sâmbătă, 2 mai, se prelungește suspendarea zborurilor spre Austria, Belgia, Confederația Elvețiană, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Regatul Țărilor de Jos, Turcia și Iran și din aceste țări către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 13 zile, până la data de 14 mai 2020, inclusiv.

    Am prelungit măsura suspendării zborurilor din și spre Austria, Belgia, Elveția, SUA, Marea Britanie, Olanda, Turcia și Iran, pentru toate aeroporturile din România pentru o perioadă de 13 zile, începând cu 2 mai, până în 14 mai inclusiv, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela.

    Începând de duminică, 3 mai, conform aceleiași Ordonanțe Militare, se prelungește măsura suspendării zborurilor spre Italia și din această țară către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 12 zile, până la data de 14 mai 2020, inclusiv. Am mai prelungit suspendarea zborurilor către și spre Italia cu 12 zile, care acum va fi valabilă până în 14 mai inclusiv.


    De asemenea, din data de 5 mai, va fi prelungită și suspendarea zborurilor pentru Franța și Germania:

    Tot aici intră și cele din Franța și Germania, pentru o perioadă de 10 zile, începând cu 5 mai, până în 14 mai inclusiv. Rămâne valabilă permisivitatea pentru zborurile care efectuează transporturi de marfă, cu aeronave de stat, de corespondență, umanitar sau care asigură servicii medicale de urgență, servicii tehnice, precum și aterizări tehnice necomerciale, a anunțat Marcel Vela.

  • Stare de urgență în România

    Stare de urgență în România

    Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, în România a fost
    decretată, luni, stare de urgenţă, din cauza pandemiei de coronavirus. Potrivit
    preşedintelui Klaus Iohannis, care a făcut anunțul, răspândirea infecţiilor cu
    COVID-19 nu poate fi stopată decât prin măsuri excepţionale care și-au dovedit
    efectele pozitive în ţări grav afectate până acum.


    De aceea, pe parcursul a 30
    de zile, și în România vor fi luate astfel de măsuri, subsumate, toate,
    priorității zero – sănătatea oamenilor. Școlile și universitățile vor rămâne
    închise, frontierele s-ar putea închide şi ele, iar, dacă va fi nevoie, în
    unele zone ar putea fi interzisă circulaţia rutieră, feroviară sau aeriană. În
    cazul în care se va impune, vor fi închise temporar restaurante, hoteluri sau
    alte locuri publice. Ar putea fi, totodată, rechiziţionate stocuri de
    echipamente de protecţie, dezinfectanţi şi medicamente utilizate în tratarea
    noului coronavirus.


    Cu mai multe amănunte, președintele Klaus Iohannis: Dacă va fi nevoie, se pot plafona preţurile la medicamente şi aparatură
    medicală, la alimentele de strictă necesitate şi la serviciile de utilitate
    publică, cum ar fi energia electrică şi termică, gaze, alimentare cu apă,
    salubritate, carburanţi, în limita preţului mediu din ultimele trei luni
    dinaintea declarării stării de urgenţă.

    Serviciile medicale pentru tratarea
    cazurilor de infectare cu noul coronavirus şi a complicaţiilor acestora se
    acordă tuturor persoanelor aflate pe teritoriul României şi se suportă din
    bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Pentru
    persoanele izolate la domiciliu, ca urmare a măsurilor de limitare a
    răspândirii COVID-19, se vor stabili măsuri de sprijinire, care vor fi puse în
    aplicare de autorităţile administraţiei publice locale.

    Angajatorii şi
    angajaţii afectaţi de efectele crizei COVID-19 vor fi sprijiniţi prin derogări
    de la prevederile legale în vigoare. Angajaţii şi familiile acestora din
    sectoarele economice a căror activitate este afectată sau chiar oprită total
    sau parţial pe perioada stării de urgenţă, prin decizii ale autorităţilor
    publice, vor beneficia de protecţie socială.


    Instituirea stării de urgenţă
    produce efecte şi în Justiţie – a mai spus preşedintele României – care a
    menţionat că activitatea de judecată va continua doar în cauzele de urgenţă
    deosebită. Klaus Iohannis și-a reiterat apelul către cetăţeni să respecte
    regulile impuse de autorităţi: Dragi români, ascultaţi mesajele
    oficialilor, respectaţi cu stricteţe regulile, păstraţi igiena mâinilor,
    evitaţi aglomerările, limitaţi cât se poate de mult orice deplasare. Aveţi mai
    mult decât oricând grijă de cei apropiaţi, în special de cei vârstnici şi de
    cei vulnerabili. Oricât de greu ar părea, păstraţi distanţa socială.


    Decretul privind instituirea stării de urgenţă -
    semnat de şeful statului – a fost publicat în Monitorul Oficial. Joi la amiază,
    Parlamentul se va reuni în plen pentru a-l vota. Încă un semn al urgenței
    sanitare pe care o traversăm, dezbaterile vor avea loc, însă, prin
    teleconferinţă, în sala de plen urmând să se afle doar preşedinţii celor două
    Camere ale Legislativului. Parlamentarii vor vota prin intermediul unei
    aplicaţii informatice securizate. Ședinţa va fi transmisă pe pagina de internet
    a Camerei Deputaţilor.


  • Jurnal românesc – 17.03.2020

    Jurnal românesc – 17.03.2020

    Starea de urgenţă a
    fost instituită oficial pe teritoriul României pentru o perioadă de 30 de zile.
    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul ce prevede o serie de măsuri
    economice şi sociale, iar documentul a fost publicat în Monitorul Oficial. În
    această perioadă activitatea din învăţământ este suspendată, iar dacă va fi
    nevoie, se pot plafona preţurile la medicamente şi aparatură medicală, la
    alimentele de strictă necesitate şi la serviciile de utilitate publică, precum
    energia electrică şi termică, gaze, apă, salubritate şi carburanţi.

    Preşedintele a menţionat că toate persoanele infectate cu noul coronavirus şi
    aflate pe teritoriul României vor primi tratament, iar costurile vor fi suportate
    din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Angajatorii şi
    angajaţii afectaţi vor fi sprijiniţi prin derogări de la prevederile legale în
    vigoare, iar familiile celor care muncesc în sectoare economice afectate vor
    beneficia de protecţie socială. Klaus Iohannis a făcut totodată un apel către
    cetăţeni să ţină cont de mesajele oficialilor, să respecte cu stricteţe
    regulile, igiena mâinilor, să evite aglomerările, să limiteze cât se poate de
    mult orice deplasare şi, oricât de greu ar părea, să păstreze
    distanţa socială.





    Consulatele României
    de la Paris, Lyon, Strasbourg şi Marsilia lucrează începând din 17 martie numai
    pentru rezolvarea situaţiilor de urgenţă,     a anunţat ambasadorul României la
    Paris, Luca Niculescu. Toate programările din perioada următoare vor fi
    amânate (…) Colegii mei din serviciile consulare sunt la dispoziţia
    dumneavoastră pentru asistenţa consulară în situaţii speciale sau urgenţe (…)
    Subliniez că aceasta măsură este excepţională şi are un caracter temporar,
    a spus diplomatul. Luca Niculescu a menţionat că a fost creată o linie
    telefonică specială la ambasada României la Paris, unde pot fi oferite
    răspunsuri legate de noua situaţie din Franţa. Numărul de telefon este 0033 679
    118 149. Ambasadorul român le recomandă totodată conaţionalilor care doresc să
    se întoarcă în România să-şi amâne călătoria dacă aceasta nu este
    indispensabilă.




    Departamentul pentru
    Românii de Pretutindeni a dat startul primei sesiuni de finanțare
    nerambursabilă pentru anul 2020.     Domeniile prioritare anul acesta sunt Educația
    și Reintegrarea. Plafonul maxim de finanţare este de 150.000 lei de proiect.
    Eligibile sunt asociaţiile, fundaţiile, unităţile de cult, ONG-urile românilor
    din afara graniţelor, organizaţiile internaţionale, persoanele fizice
    autorizate sau persoanele juridice de drept public sau privat din România sau
    din străinătate care derulează proiecte
    sau acțiuni în sprijinul românilor de pretutindeni. Înscrierea se desfăşoară
    până la 31 martie. Cererea de finanțare, actele necesare, precum şi informaţii
    utile pot fi găsite pe site-ul instituţiei www.mprp.gov.ro. Documentaţia poate
    fi trimisă doar în format electronic, la adresa de e-mail proiecte@mprp.gov.ro.




    Institutul Cultural
    Român anunţă că, în contextul situaţiei generate la nivel internaţional de
    răspândirea COVID-19, activitatea din reprezentanţele sale din străinătate a
    suferit modificări.     În urma înmulţirii numărului de persoane afectate de noul
    coronavirus în Franţa şi Marea Britanie, Târgurile de Carte de la Paris şi
    Londra au fost anulate, iar Bienala de Arhitectură de la Veneţia a fost
    amânată.

    În aceste condiţii, toate evenimentele culturale româneşti din Italia
    au fost anulate, ICR Londra a solicitat amânarea tuturor proiectelor aprobate
    pentru luna martie, iar ICR Paris a întrerupt cursurile de limba română şi
    cursurile Şcolii de duminică, până la începutul lunii aprilie, şi a anulat
    toate activităţile cu public.

    ICR Madrid a amânat cursurile de limba română şi
    Festivalul de film românesc. ICR Berlin a anulat concertul de cameră dedicat
    Zilei Internaţionale a Francofoniei şi a amânat un turneu de recitaluri
    camerale. ICR New York a amânat lansarea programului permanent Istoria
    României într-un obiect, recitalul pianistului Daniel Ropotă şi
    conferinţele Cristinei Modreanu, iar Festivalul de Film Românesc din Arizona a
    fost reprogramat pentru luna septembrie.

    ICR Bruxelles a anulat deplasarea a
    trei artişti români la Bienala Internaţională de Sticlă şi Ceramică de la
    Haacht, care nu mai are loc. ICR Lisabona a anulat expoziţia de fotografie
    ObiectivSubiectiv, participarea la Sărbătoarea Francofoniei şi a
    reprogramat pentru septembrie evenimentul Romanian Jewellery Week.
    ICR Chişinău a amânat expoziţia de pictură Clarobscur şi
    participarea la Festivalul Internaţional al Şcolilor de Teatru şi Film CLASSFEST.
    ICR Istanbul transmite că Festivalul European de Jazz de la Izmir a fost anulat
    şi că Teatrul Excelsior nu mai participă la un festival internaţional programat
    la Bursa. ICR Tel Aviv a amânat evenimentul Revoluţia30,

    Cafeneaua
    Românească şi o serie de lansări de carte. ICR Praga anunţă că Festivalul
    Internaţional de Film Febiofest a fost anulat, ICR Stockholm, că
    participarea la Serile Filmului Francofon de scurtmetraj de la Oslo a fost
    amânată, iar ICR Varşovia informează că toate evenimentele culturale au fost
    suspendate pe teritoriul Poloniei. Nu în ultimul rând, activitatea ICR Beijing a fost suspendată
    temporar.

  • Măsuri fiscale la început de an

    Măsuri fiscale la început de an

    Adoptate pe
    23 decembrie, în premieră prin angajarea răspunderii Guvernului, Legea
    bugetului de stat şi cea a asigurărilor sociale de stat pentru acest an au fost
    publicate în Monitorul Oficial în prima zi lucrătoare din 2020, după ce au fost
    promulgate de preşedintele Klaus Iohannis. Din Opoziţie, preşedinţii Senatului
    şi Camerei Deputaţilor – membri ai fostei coaliţii PSD-ALDE, destrămată la
    sfârşitul verii, anul trecut – au atacat la Curtea Constituţională metoda de
    adoptare a bugetului de stat, iar magistraţii aşteaptă ca până vineri să primească
    punctele de vedere de la Guvern şi Parlament privind existenţa unui conflict
    juridic pe această temă. Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a
    declarat, recent, că premierul trebuie să demisioneze dacă judecătorii Curţii
    vor ajunge la concluzia că Guvernul a generat un astfel de conflict. Şeful
    executivului, liberalul Ludovic Orban, spune, însă, că nu există nicio
    prevedere în Constituţie care să interzică Guvernului să-şi angajeze
    răspunderea pe buget, iar invocarea unui astfel de conflict constituţional este
    doar un tertip al PSD.

    Bugetul este construit pe o creştere economică de 4,1%,
    o rată a inflaţiei de 3,1% şi un curs mediu de schimb de 4,75 lei pentru un
    euro. Reunit în prima şedinţă din acest an, executivul de la Bucureşti a adoptat
    un act normativ care să modifice prevederile Ordonanţei 114 – care, în 2018, a
    introdus taxe suplimentare pentru companiile din energie, telecomunicaţii şi bănci
    – astfel încât să poată fi aplicate anumite măsuri incluse în Legea bugetului
    de stat. Măsurile, adoptate prin ordonanţă de urgenţă, prevăd îngheţarea
    indemnizaţiilor demnitarilor la nivelul lunii decembrie 2019, prorogarea cu un
    an a intrării în vigoare a pensiilor speciale pentru aleşii locali, plafonarea
    punctului de amendă la valoarea de 145 de lei (circa 30 de euro) şi
    interzicerea detaşărilor din privat în sectorul public.

    De asemenea, au fost
    adoptate măsuri care elimină obligaţia de majorare suplimentară a capitalului
    pentru administratorii pensiilor private şi a comisioanelor de administrare.
    Taxa de 2% se va elimina pentru companiile din domeniul energetic, precum şi
    taxele pe activele bancare. Deşi se vorbea iniţial şi despre interzicerea
    cumulului salariului de la stat cu pensia, Guvernul a decis să aştepte punctul
    de vedere al Curţii Constituţionale, care a fost sesizată în acest sens de PSD.
    Nu în ultimul rând, Executivul de la Bucureşti a dat asigurări că voucherele de
    vacanţă pentru bugetari se vor acorda în continuare.

  • Modificări la Codul Rutier

    Modificări la Codul Rutier

    Pe 18 iulie a intrat în vigoare măsurile unei legi prin care
    şoferii pot solicita reducerea perioadei de suspendare a permisului auto în
    condiţii mai lejere. Legea prevede eliminarea a două condiţii pe care trebuie
    să le îndeplinească şoferii cu permisul suspendat care doresc să recapete mai
    rapid dreptul de a conduce o maşină.

    Conform noilor modificări, şoferii
    trebuie să deţină permisul de conducere de peste un an (să nu fie începători)
    şi să fie declarat admis la testul de verificare a cunoaşterii regulilor de
    circulaţie. Conducătorii auto vor putea solicita reducerea
    perioadei de suspendare chiar dacă au mai beneficiat de această măsură în
    ultimii trei ani sau dacă au mai avut permisul suspendat în ultimii doi ani,
    cele două prevederi fiind eliminate din lege.


    Sunt mai multe fapte pentru care perioada de suspendare se poate reduce la
    30 de zile, la cererea titularului. De exemplu: nerespectarea regulilor privind
    prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului
    sau dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care au rezultat
    avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale. Vă mai informăm că dacă un
    conducător auto depăşeşte viteza legală cu 70 km/h şi este singura abatere de
    acest fel într-un singur an, poate solicita reducerea suspendării la 30 de
    zile.


    Pe de altă parte, nu pot solicita reducerea perioadei de suspendare cei
    care au fost implicaţi într-un accident auto şi s-au aflat sub influenţa
    alcoolului sau ca urmare a neopririi la nivel cu calea ferată, precum şi cei
    care au cumulat 15 puncte de penalizare în ultimul an de la precedenta
    suspendare.



    Potrivit unui act normativ al Ministerului
    Sănătății publicat în Monitorul Oficial, persoanele cu deficiențe de auz
    nu vor mai putea obține sau reînnoi permisul auto decât dacă își modifică
    mașina. Aceste persoane vor avea și anumite restricții în ceea ce privește
    autovehiculele pe care le vor putea conduce. Cei ce doresc eliberarea sau
    reînnoirea permisului de conducere auto și au probleme mari de auz la ambele
    urechi trebuie să-și modifice mașinile, în sensul montării unor oglinzi
    mai mari decât cele cu care a venit mașina.

  • Noi reguli privind regimul armelor şi munitiilor

    Noi reguli privind regimul armelor şi munitiilor

    Noile norme metodologice de aplicare a
    Legii privind regimul armelor şi al muniţiilor au fost publicate în
    Monitorul Oficial. Astfel, au fost aduse unele modificări legislației, dar și
    unele aspecte de noutate.


    Persoanele fizice sau juridice
    nu au voie să deţină sau să folosească armele de foc lungi, letale, a căror
    muniţie dezvoltă o energie cinetică la gura ţevii ce depăşeşte 10.000 Jouli. Sunt
    interzise deţinerea, portul şi folosirea de către persoanele juridice a armelor
    utilitare cu ţeavă lungă, în activităţi de pază a obiectivelor, bunurilor şi
    valorilor, cu excepţia societăţilor specializate de pază.

    Important este să informaţi Poliţia, în termen de 2 zile
    lucrătoare, dacă aţi împrumutat arma de vânătoare unei persoane
    autorizate. În caz contrar, riscaţi o amendă între 500 – 1.000 lei (107-215
    euro).


    Depunerea
    permisului de vânătoare, în original şi în copie, este obligatorie, în vederea
    autorizării pentru procurarea armelor letale de vânătoare, în cazul în care se
    solicită acordarea dreptului de deţinere, precum şi a carnetului de membru
    vânător, în original şi în copie, în cazul în care se solicită acordarea
    dreptului de port şi folosire a acestor arme. Armele letale şi muniţiile
    acestora trebuie să le păstraţi, la domiciliu sau la reşedinţa menţionată în
    permisul de armă, în dulapuri sau casete metalice special amenajate, fixate în
    perete sau în pardoseală, încuiate şi asigurate, astfel încât să nu permită
    accesul persoanelor neautorizate. Armele letale, cu excepţia celor cu
    destinaţia apărare şi pază, se păstrează neîncărcate cu muniţie.


    Alte
    modificări în regimul armelor şi muniţiilor se referă la
    colecţionarii de arme care pot fi autorizaţi, la cerere, să
    transporte şi să folosească armele deţinute în colecţie în vederea
    participării la manifestări culturale, artistice sau istorice, organizate de
    instituţii sau organizaţii cu atribuţii în domeniu. Durata pregătirii teoretice
    şi practice, în cadrul cursului de instruire teoretică şi practică în domeniul
    armelor şi muniţiilor este de 80 de ore. Durata pregătirii teoretice şi
    practice, în cadrul cursului de instructor în poligonul de tragere este de 720
    de ore. Certificatul de absolvire îşi pierde valabilitatea dacă se constată că
    persoanei i-a fost anulat dreptul de deţinere sau port şi folosire a armelor,
    cu anumite excepţii. În situaţia în care la data expirării valabilităţii
    permiselor de armă, titularul care are suspendat dreptul de deţinere, respectiv
    de port şi folosire al armelor, este obligat ca, în termen de 3 luni de la data
    încetării acestei măsuri, să depună la organul de poliţie competent documentele
    necesare prelungirii valabilităţii permiselor de armă.



    Sunt prevederi noi şi în privinţa vânătorilor, care
    pot fi autorizaţi numai dacă prezintă un carnet de membru în cadrul unei
    asociaţii de vânătoare. In cazul unor partide de vânătoare la care participă şi
    cetăţeni străini, organizatorii sunt obligaţi să notifice Serviciul Arme, dar şi
    Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră, cu 10 zile înainte de sosirea
    invitaţilor, care vor primi la intrarea în ţară un aviz pentru armele aduse.

  • Jurnal românesc – 28.10.2016

    Jurnal românesc – 28.10.2016

    Partidele şi candidaţii independenţi
    şi-au depus listele de participare la alegerile parlamentare din 11 decembrie.
    Majoritatea formaţiunilor politice propun candidaţi pentru toate judeţele ţării
    şi dau asigurări că pe liste se află multe nume noi, alături de parlamentari cu
    experienţă. Candidaturile pot fi contestate de astăzi până pe 7 noiembrie, când
    vor rămâne definitive. Campania electorală se va desfăşura în perioada 11
    noiembrie – 10 decembrie.


    Elevii şi studenţii moldoveni care învaţă în România pot
    călători gratuit cu trenul, sâmbăta şi duminica aceasta, pentru a merge la urne
    să aleagă preşedintele Republicii Moldova – anunţă Ministerul Transporturilor.
    Biletele de călătorie dus-întors vor fi eliberate la casele de bilete din gări
    şi de agenţiile de voiaj pe baza actului de identitate şi a carnetului de elev
    sau de student. Analiştii spun că scrutinul de duminică are o miză crucială
    pentru orientarea geopolitică a republicii. Liderul socialist pro-rus Igor
    Dodon este cotat drept favorit de toate sondajele. Principalul său adversar
    este fostul ministru reformator al Educaţiei, Maia Sandu, care pledează pentru
    reformarea statului şi integrarea europeană şi care se bucură şi de susţinerea
    altor candidaţi pro-occidentali, ce s-au retras din cursă. În România vor fi
    amenajate 10 secţii de votare în oraşele mari din toate regiunile.


    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, astăzi, decretul
    privind promulgarea legii potrivit căreia cetăţenii vor avea acces gratuit
    permanent la varianta electronică a Monitorului Oficial – părţile I şi II,
    începând din 1 iunie 2017. Şi legea privind venitul minim de incluziune, prin
    care se prevede acordarea unui ‘beneficiu de asistenţă socială’ familiilor şi
    persoanelor singure aflate în dificultate, a fost promulgată, astăzi, de
    preşedinte. Legea prevede că venitul minim de incluziune reprezintă sprijinul
    financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal pentru
    familiile şi persoanele singure aflate în situaţia în care ‘şi-au pierdut sau
    le-au fost limitate propriile capacităţi de integrare socială’, precum şi
    pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor şi stimularea
    participării acestora în sistemul de educaţie.


    Peste trei milioane de români au ales să se mute în
    străinătate pentru a munci, România devenind, astfel, a patra ţară din Uniunea
    Europeană, în funcţie de numărul de emigranţi, relevă un Raport al Organizaţiei
    Naţiunilor Unite, citat de una dintre companiile româneşti cu profil de
    activitate transferuri de bani online, TransferGo. Potrivit ONU, cei mai mulţi
    dintre cei care se mută în afara ţării ajung să lucreze acolo pentru a oferi
    sprijin financiar familiei rămase în România. Datele statistice arată că, în
    ultimii patru ani, 15.000 de români au trimis în ţară, prin intermediul
    platformei online TransferGo, 280 de milioane de euro. Conform Băncii Mondiale,
    până la finalul anului 2015, aproximativ 4 milioane de români au emigrat
    definitiv în străinătate, iar suma totală transferată de către aceştia în România
    s-a ridicat la 3,2 miliarde de dolari. Principalele ţări din care s-au trimis
    bani au fost Italia, Spania şi Germania.


    Persoanele fizice vor plăti în următoarele şase luni
    pentru poliţele asigurărilor obligatorii de răspundere civilă auto (RCA) între
    541 de lei şi 3.087 de lei pe an, în funcţie de vârstă şi de capacitatea
    cilindrică a motoarelor, potrivit tarifelor maximale calculate de Autoritatea
    de Supraveghere Financiară. Teoretic, tarifele ar putea fi ajustate de către
    companiile de asigurări în funcţie de istoricul daunelor şoferilor, însă
    sistemul bonus-malus nu este implementat integral în România. Chiar dacă
    acestea sunt tarife maximale, este de aşteptat ca toate companiile de asigurări
    să vândă poliţele doar la preţul maxim, pentru a reduce pierderile cauzate de
    îngheţarea preţurilor.

  • Jurnal românesc – 28.09.2016

    Jurnal românesc – 28.09.2016

    Ambasadorii Limbii Române
    vor oferi lecţii interactive de limba română elevilor din Republica Moldova.
    Timp de circa trei luni, un grup de tineri voluntari din România, studenţi ai
    facultăţilor de litere sau ştiinţe ale educaţiei, vor preda cursuri introductive
    de limba română elevilor şi vor desfăşura diverse activităţi
    instructiv-educative din şcoli din Vulcăneşti, Făleşti şi Ocniţa. Scolile
    selectate sunt cu predare atât în limba română, cât şi în rusă. Activitatea
    face parte din Programul-pilot Ambasadorii Limbii Române, desfăşurat la
    iniţiativa Departamentului Politici pentru Românii de Pretutindeni, cu
    susţinerea Ambasadei României la Chişinău. De acest program vor beneficia peste
    360 de elevi.


    Ministrul român al educaţiei şi cercetării, Mircea Dumitru, a participat la
    Ierusalim, la un summit privind educaţia. Cu acest prilej, minsitrul român a discutat cu omologul său israelian, Naftali
    Benett, despre cooperarea interguvernamentală,
    dezvoltarea relaţiilor bilaterale
    in domeniul educaţiei, dar şi despre constituirea unui muzeu. Mircea Dumitru a
    spus ca în învăţământul românesc urmează să fie introdus şi să dezvoltăm partea
    curriculară care se referă la cunoaşterea traumelor Holocaustului.


    Copreşedintele PNL, a
    doua formaţiune ca pondere în Parlamentul de la Bucureşti, Vasile Blaga, a
    anunţat, miercuri, că demisionează din această funcţie. Anterior, procurorii
    DNA anunţaseră că el este cercetat sub control judiciar într-un dosar de
    corupţie. Faptele ar fi fost comise între 2009-2012, când Blaga, care a fost în
    acea perioadă ministru de Interne şi apoi preşedinte al Senatului, ar fi
    intervenit pentru acordarea unor contracte în mod preferenţial. In schimbul
    acestui trafic de influenţă, el ar fi primit comisioane de 10%, însumând şapte
    sute de mii de euro, din partea fostului primar al oraşului Piatra-Neamt, Gheorghe Stefan, şi a unui om de afaceri.




    Cetăţenii
    români vor avea acces gratuit permanent la varianta electronică a Monitorului
    Oficial Partea I şi Partea II, începând din 1 iunie 2017, a decis Camera Deputaţilor, for decizional în
    acest caz. Potrivit deciziei, ”Monitorul Oficial” va pune la dispoziţia
    tuturor utilizatorilor formatul tipărit contra cost, iar formatul electronic al
    Monitorului Oficial al României, Partea I şi Partea a II-a, în mod gratuit,
    permanent, în varianta pentru citire.


    Iniţiativa legislativă care
    permite cumpărarea de vechime pentru persoanele care nu au stagiul de pensie
    complet a fost adoptată de plenul Camerei Deputaţilor. Persoanele interesate
    să îşi cumpere vechime încheie un contract de asigurare socială, în termen de
    6 luni de la intrarea în vigoare a iniţiativei legislative, potrivit Rapotului
    adoptat de deputaţii din Comisia de muncă. Perioadele de timp pentru care se
    poate efectua plata contribuţiei de asigurări sociale sunt cele care se
    încadrează în intervalul de timp cuprins între data încheierii contractului de
    asigurare socială şi ultimii 5 ani anteriori acestei date.


    Guvernul a anunţat miercuri că
    România va participa, cu un pavilion naţional, la expoziţia internaţională
    Energia Viitorului. Aceasta se va desfăşura la Astana, Kazahstan, în perioada
    10 iunie – 10 septembrie 2017 şi se preconizează că vor fi prezente peste 100
    de ţări şi peste 5 milioane de vizitatori. Participarea la această expoziţie
    constituie o ocazie pentru promovarea intereselor Românei. Astfel, vor fi
    organizate acţiuni de promovare economică a ofertei interne de produse şi
    servicii, de promovare a ofertei turistice interne, dar şi a tradiţiilor şi
    culturii naţionale, se vor asigura oportunităţi directe pentru dinamizarea
    schimburilor economice prin oferirea unui vector de promovare pentru companiile
    româneşti.

  • Efecte ale Legii dării în plată

    Efecte ale Legii dării în plată

    Preşedintele român, Klaus Iohannis, a promulgat legea
    dării în plată, pe care, în primă fază, o trimisese la reexaminare
    Parlamentului. Astfel, cei care au credite ipotecare mai mici de 250.000 de
    euro şi dovedesc că nu mai au cum să îşi plătească ratele pot cere băncii să
    preia casa şi creanţa lor să fie ştearsă. Zeci de mii de români au restanţe la
    creditul pentru casă şi mulţi dintre ei sunt deja în executare silită. Lor li
    se adaugă şi cei care au luat credite de nevoi personale pentru care au garantat
    cu o locuinţă.

    Ultimele date ale Băncii Naţionale arată că sunt 300.000 de
    familii care au semnat un credit ipotecar cu una dintre băncile din România.
    Doar jumătate dintre aceştia s-au împrumutat direct pentru a cumpăra o casă, în
    timp ce alţii au luat credite de nevoi personale pentru care au garantat cu o
    locuinţă. Indiferent de situaţie, legea dării în plată le permite acestora să
    scape de credit în schimbul casei cât timp fac dovada faptulului că nu îşi mai
    permit ratele. Nu este şi cazul celor care şi-au cumpărat case prin programul
    Prima Casă, căci prevederea legii care îi viza nu a trecut de Parlament.

    Aplicarea retroactivă a legii naşte numeroase neclarităţi. Sunt oameni care
    deja au fost executaţi silit, şi-au pierdut casele, dar băncile îi urmăresc în
    continuare pentru diferenţele de plată. Ei ar putea cere în instanţe, de
    asemenea, închiderea acestora.

    Tot mai multe bănci anunţă, ca răspuns la o lege
    pe care au contestat-o, majorarea avansului pentru creditele ipotecare, iar una
    dintre ele a introdus deja oferta diferenţiată, cu avans mai mic pentru credite
    de peste 250.000 de euro, plafonul peste care nu se aplică darea în plată.

    Deşi
    creditarea a început să îşi revină în România, pe fondul dobânzilor scăzute,
    Comisia Europeană avertizează că nesiguranţa şi-ar putea spune cuvântul, cele
    mai mari riscuri identificate fiind datorate incertitudinii generate de legea
    dării în plată. CE avertizează că această lege ar putea avea un impact negativ
    substanţial asupra încrederii investitorilor, precum şi asupra perspectivelor
    de creditare pe termen nedefinit şi îmbracă România în incertitudine.

    Controversata lege a dării în plată a fost deja publicată în Monitorul Oficial,
    ceea ce înseamnă că pe 13 mai primul debitor se poate prezenta la bancă pentru
    a-şi ceda cheile la imobil şi a-şi stinge datoria.