Pe 8 octombrie, Comisia
Europeană a lansat cea de-a doua ediţie a programului intitulat Monitorul
oraşelor culturale şi creative, un instrument conceput pentru a compara şi
stimula potenţialul cultural al oraşelor europene, esenţial pentru dezvoltarea
economică, dar şi pentru coeziunea socială. După succesul primei ediţii,
din 2017, ediţia din acest an prezintă un profil actualizat al bogăţiei
culturale a Europei, pe un eşantion extins care include 190 de oraşe din 30 de
state europene, incluzând Norvegia şi Elveţia.
Monitorul a fost creat
de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene şi este însoţit de
o platformă online care permite oraşelor participante să adauge date proprii,
pentru o analiză comparativă aprofundată. Despre importanţa acestui demers,
Eliza Vaş, expert în cadrul serviciului Studii Europene al Institutului
European din România.
Un excelent instrument pentru autorităţile
locale şi naţionale, deoarece le dă ocazia să identifice punctele forte şi
oportunităţile în dezvoltarea culturală şi creativă a oraşelor care le
reprezintă. În egală măsură, este un program care permite efectuarea de
comparaţii între oraşe, dar şi identificarea unor posibilităţi de colaborare în
diverse domenii-cheie. Pe de o parte, este o cunoaştere intrinsecă o oraşului
din care provine respectiva autoritate locală, dar şi pentru reprezentanţii
mediului de afaceri. Pe de altă parte, este un mijloc ideal pentru a găsi
posibilităţi de colaborare cu alte oraşe din Uniunea Europeană.
Monitorul oraşelor
culturale şi creative utilizează informaţii cantitative şi calitative pentru a
măsura potenţialul cultural şi creativ al oraşelor. Informaţiile cantitative
ale monitorului sunt sintetizate în 29 de indicatori individuali care reflectă
trei faţete majore ale vitalităţii culturale şi socioeconomice a oraşelor.
Dinamismul cultural măsoară pulsul cultural al unui oraş în materie de
infrastructură culturală şi de participare la viaţa culturală, economia
creativă reflectă măsura în care sectoarele culturale şi creative contribuie
la economia unui oraş, în timp ce mediul propice identifică activele care
ajută oraşele să stimuleze implicarea în cultură. Dinamismul cultural al
Europei este perceput mai bine în 2019, ca urmare a folosirii unor noi surse
web. De asemenea, aspectele legate de incluziunea socială sunt plasate în
centrul cercetării din acest an, alături de bunăstarea economică.