Tag: mori de apa

  • Morile de apă de la Rudăria, unice în Europa de Est

    Morile de apă de la Rudăria, unice în Europa de Est

    În sud-vestul României, în județul Caraș-Severin, se află cel mai mare parc mulinologic din sud-estul Europei. Este un parc de mori de apă inclus în patrimoniul UNESCO și restaurat la începutul anilor 2000 de Muzeul Astra din Sibiu, din fonduri europene. Dacă în perioada interbelică existau 48 de mori de apă, după al Doilea Război Mondial, mai mult de jumătate au fost distruse. Astfel, în prezent, mai există 22, toate funcționale.Acestea sunt în proprietatea câtorva familii din comună și macină făină de peste un secol.



    Am aflat de la Ion Voinea, din cadrul Direcției de patrimoniu a județuluiCaraș-Severin, că fiecare moară are un nume. Așadar, vă puteți fotografia cu Îndărătnica dintre râuri, Moara din țarină, cu Popascu sau cu Moara de la tunel. Denumirile vin fie de la porecle ale familiilor din sat, fie sunt inspirate din legendele locului.



    Ținutul morilor de apă este un sit foarte interesant din Valea Almăjului, din județul Caraș-Severin. Pe Valea Rudăriei, încă din 1241, a început construcția acestor mori. În 1772, au fost consemnate opt, iar în 1874, erau deja 51. Datorită inundațiilor produse de-a lungul timpului, au mai rămas 22 de mori. Morile acestea sunt construite din lemn, sunt de dimensiuni reduse și au ca scop măcinarea cerealelor recoltate de locuitorii din comuna Eftimie Murgu. Sunt încă funcționaleși macină în jur de 130-140 de kilograme de făină în 24 de ore. Localnicii au exploatat la maximum avantajele terenului, corectând aspectele dezavantajoase prin străpungeri în tunele, în stâncă, prin acumulări în spatele unor baraje. Instalarea morilor s-a făcut pe ambele maluri ale pârâului Rudăria. Numele de Rudăria provine de la ocupația locuitorilor: prelucrarea lemnului. Locuitorii acestor zone au fost secole la rând lucrători în lemn.



    În Valea Almăjului, din păcate, sunt puține pensiuni. Numărul locurilor este limitat, așadar, dacă doriți să vă cazați chiar în apropierea vestitelor mori, va trebui să vă faceți rezervarea din timp. Însă merită, după cum aflăm de la Ion Voinea, din cadrul Direcției de patrimoniu a județuluiCaraș-Severin.



    Valea Almăjului este o zonă extraordinară din punct de vedere turistic. Face legătura cu Cheile Nerei. Acestea sunt cele mai lungi și cele mai sălbatice chei din România, cu o lungime de 22 de km.În privința gastronomiei, fiecare localitate oferă ceva tradițional. În zona Almăjului, vi se oferă mămăligă cu brânză. Însă e o brânză de munte care se găsește numai în zona noastră. De asemenea, se prepară mâncăruri extraordinare la ceaun. Valea Almăjului se poate vizita pe tot parcursul anului. Drumurile sunt excelente la ora actuală. Se intră dinspre E70 spre localitatea Bozovici circa 70 de km, iar dinspre Anina-Oravița, pe DN57B, spre Eftimie Murgu, zona Văii Almăjului.



    Nu ratați în zonă și o călătorie cu trenul, pe cea mai veche cale ferată montană de pe teritoriul României și a doua cale ferată montană de pe continentul european. Traseul este supranumit Semmeringul bănățean datorită asemănării dintre acesta și calea ferată Semmering din Austria. A fost dată în folosință în anul 1863, iar ruta are o lungime de 34 de kilometri, o diferență de nivel de 337 metri, 14 tuneluri si zece viaducte.







  • Turist în Bistriţa-Năsăud

    Turist în Bistriţa-Năsăud

    Ne îndreptăm spre
    nordul României, în judeţul Bistriţa Năsăud, unde se pot practica toate formele
    de turism. Fie că vă doriţi un sejur pentru relaxare sau o vacanţă activă, aici
    veţi găsi oferte pentru toate gusturile şi pentru toate buzunarele. De asemenea,
    tradiţiile şi meşteşugurile sunt bine păstrate, astfel încât puteţi achiziţiona
    diverse obiecte de artizanat şi puteţi participa şi la diverse evenimente
    organizate în comunele şi satele din judeţ, pe parcursul anului.


    Judeţul Bistriţa-Năsăud
    este situat în partea central-nordică a României şi înglobează zona de contact
    a Carpaţilor Orientali cu Podişul Transilvaniei. Reşedinţa judeţului este
    municipiul Bistriţa, oraş a cărei primă atestare documentară este din anul
    1264, fiind un vechi burg german şi un valoros centru istoric. Este punctul de
    plecare către zona muntoasă, foarte apreciată de turişti, după cum am aflat de
    la Claudia Andron, preşedinta Asociaţiei de promovare Turist în Bistriţa
    Năsăud.

    Bistriţa Năsăud este o destinaţie turistică nouă, întrucât n-a existat
    o tradiţie de promovare a zonei. Acum câţiva ani, asociaţia noastră a pus la
    cale o astfel de strategie, iar acum culegem roadele. Turiştii au început să ne
    caute şi, tocmai pentru a ne cunoaşte mai bine, le propunem să ne împrietenim,
    iar mesajul nostru este: Descoperă Bistriţa-Năsăud. Dacă oamenii merg în
    Maramureş şi caută tradiţii, iar în Bucovina vizitează mănăstirile, la noi le
    au pe toate. Avem şi turism ecologic, şi rural, şi ecumenic, şi cultural, şi
    istoric. În Bistriţa Năsăud găsiţi tot ce se poate în materie de turism. O
    să-mi spuneţi că nu, fiindcă doar în Bistriţa Năsăud găsiţi şi marea de la
    munte: Colibiţa. Este un lac imens de acumulare, care a trezit un interes
    foarte mare în rândul turiştilor în ultimii doi ani. Noi ne străduim să facem
    faţă acolo afluxului mare de turişti. Mai avem de investit în construcţia unităţilor
    de cazare, iar, dacă ne aud investitorii, sunt bineveniţi. Şi sfatul meu pentru
    turişti este că, dacă vor să vină la marea de la munte, să-şi facă rezervarea
    din timp.


    Colibiţa se află
    la 40 de km de oraşul reşedinţă de judeţ, Bistriţa şi la 17 km de Pasul Tihuţa,
    recunoscut pentru legenda lui Dracula. Este un loc retras în munte, pe marginea
    unul lac foarte mare, unde oamenii îşi duc traiul liniştiţi, ocupându-se de creşterea
    animalelor şi de agricultură, spune Andreea Spînu, agent de turism Bistriţa
    Bârgăului. Zona este specifică ariei depresionare. În
    mijlocul depresiunii există un lac de acumulare. Acesta constituie elementul
    principal de atracţie al zonei. Depresiunea este situată în partea de est a
    judeţului Bistriţa Năsăud şi este chiar la contactul dintre Munţii Bârgăului cu
    Munţii Călimani. Circa 2% din Parcul Naţional Călimani se află pe teritoriul
    comunei noastre. Cel mai practicat tip de turism în zonă este cel de relaxare. Oferta
    include drumeţiile, echitaţia, plimbările cu trăsura vara şi cu sania iarna.
    Resursele naturale: calitatea aerului, flora şi fauna sunt deosebit de bogate.
    Însă, la mare căutare, este şi turismul de aventură: caiac, rafting, zbor cu
    parapanta, alpinism, escaladă, vânătoare. Posibilităţile sunt foarte multe.


    Iar aceia dintre
    dumneavoastră care vor să trăiască pentru câteva zile într-o casă tradiţională,
    înconjuraţi de obiecte specifice zonei, care amintesc de vremurile bunicilor,
    se află în locul potrivit. Andreea Spînu. Avem câteva case ale căror gospodari
    primesc turişti şi implică oamenii în activităţile de zi cu zi. La Colibiţa
    găsim case ţărăneşti dotate cu obiecte tradiţionale de decor sau funcţionale.
    În general, iarna, fiecare casă se transformă într-un centru meşteşugăresc.
    Femeile, neavând de lucru în jurul casei, aduc războiul de ţesut în casă şi se
    apucă de ţesut. În apropiere, găsim şi un centru de prelucrare a pieilor, o
    cojocărie. Se pot vizita şi vâltorile de apă, morile de apă şi, bineînţeles, se
    pot achiziţiona costume populare specifice zonei şi obiecte din lemn.


    Claudia Andron,
    preşedinta Asociaţiei de promovare Turist în Bistriţa Năsăud, se adresează în
    continuare acelora care doresc să cunoască povestea podoabelor populare, o
    poveste a fiecărui lucru făcut cu migală, aşa cum s-a transmis din generaţie în
    generaţie şi cum va fi dus mai departe şi de acum înainte. Dacă treceţi prin zona Năsăudului, trebuie
    obligatoriu să vă opriţi la faimoasa creatoare Virginia Linul. Avem acolo
    patria costumului popular. Veţi găsi zeci de femei care încă mai cos costume
    populare cum se făceau pe vremuri. Nu se brodează la maşină, se lucrează
    manual, se folosesc mărgele după motive tradiţionale. Tot aici, puteţi vedea şi
    o vâltoare, o maşină naturală de spălat, pe care o foloseau străbunii noştri.
    Să ştiţi că în Bistriţa Năsăud încă se folosesc vâltorile.


    Pe lângă aerul puternic ozonat, meşteşuguri şi tradiţii,
    există şi foarte multe evenimente la care puteţi participa pe tot parcursul
    anului. În Bistriţa-Năsăud există o efervescenţă culturală foarte mare şi avem
    foarte multe evenimente. Avem festivaluri de satiră şi umor – Mărul de Aur, un
    festival cu o tradiţie de peste 20 de ani, Nunta Zamfirei, un eveniment care
    adună ansambluri populare din toată lumea la Bistriţa, avem concerte simfonice,
    iar la sinagoga din Bistriţa concertează nume foarte mari. Iar Festivalul
    Usturoiului din Ţinutul contelui Dracula, aceasta este şi denumirea paginii
    noastre de Facebook, are loc în ultima săptămână din luna iulie. Oamenii sunt
    foarte ospitalieri, iar preţurile sunt foarte bune în comparaţie cu preţurile
    din alte zone din ţară. Grija pe care oamenii noştri le-o poartă turiştilor îi
    face pe aceştia să se simtă cu adevărat în vacanţă. În plus, mâncarea este
    foarte bună. La noi încă se mai mănâncă foarte bine şi foarte sănătos. În
    prezent, dezvoltăm şi susţinem un alt proiect în Bistriţa-Năsăud, care se numeşte
    Produs în Bistriţia-Năsăud. Prin acesta, încurajăm producţia de mâncăruri
    naturale.


    Iată aşadar toate motivele pentru care nu trebuie să rataţi un sejur în
    această parte a României, în care oferta este atât de bogată, iar preţurile
    atât de mici. De exemplu, pentru o noapte de cazare într-o pensiune de trei
    margarete din Colibiţa, preţurile pornesc de la 10 euro de persoană, preţ în
    care este inclusă parcarea şi internetul Wi-Fi.

  • Ţinutul morilor de apă

    Ţinutul morilor de apă

    Ne îndreptăm azi
    spre sud-vestul României şi vizităm cel mai mare parc mulinologic din sud-estul
    Europei. Este un parc de mori de apă, inclus în patrimoniul UNESCO şi restaurat
    la începutul anilor 2000 de Muzeul Astra din Sibiu, din fonduri europene.
    Istoria acestor mori de apă este foarte bogată şi se întinde pe parcursul a
    sute de ani. Întrucât morile sunt funcţionale, sunt afişate tabele cu
    programarea familiilor la măcinat. Unele au uşile încuiate, dar în altele,
    turiştii pot intra pentru a admira sistemul de funcţionare.


    Am
    aflat de la Ion Voinea, din cadrul Serviciului de promovare a turismului al
    Direcţiei de patrimoniu al judeţului Caraş Severin, că fiecare moară are un
    nume. Aşadar, vă puteţi fotografia cu Îndărătnica dintre râuri, Frizoanea
    sau cu Moara de la tunel. Denumirile vin fie de la porecle ale familiilor din
    sat, fie sunt inspirate din legendele
    locului. Ţinutul morilor de apă este un sit foarte interesant din Valea
    Almăjului, din judeţul Caraş Severin. Pe Valea Rudăriei, încă din 1241, a
    început construcţia acestor mori. În 1772 au fost consemnate opt, iar în 1874,
    erau deja 51. Datorită inundaţiilor produse de-a lungul timpului, au mai rămas
    22 de mori. Morile acestea sunt construite din lemn, sunt de dimensiuni reduse
    şi au ca scop măcinarea cerealelor recoltate de locuitorii din comuna Eftimie
    Murgu. Sunt încă funcţionale şi macină în jur de 130-140 de kilograme de făină
    în 24 de ore. Localnicii au exploatat la maximum avantajele terenului,
    corectând aspectele dezavantajoase prin străpungeri în tunele, în stâncă, prin
    acumulări în spatele unor baraje. Instalarea morilor s-a făcut pe ambele maluri
    ale pârâului Rudăria. Numele de
    Rudăria provine de la ocupaţia locuitorilor: prelucrarea lemnului. Locuitorii
    acestor zone au fost secole la rând lucrători în lemn.


    În Valea
    Almăjului, din păcate, sunt puţine pensiuni. Numărul locurilor este limitat,
    aşadar, dacă doriţi să vă cazaţi chiar în apropierea vestitelor mori, va trebui
    să vă faceţi rezervarea din timp. Însă merită, după cum aflăm de la Ion Voinea,
    din cadrul Serviciului de promovare a turismului al Direcţiei de patrimoniu al
    judeţului Caraş Severin. Valea Almăjului este o zonă extraordinară din
    punct de vedere turistic. Face legătura cu Cheile Nerei. Acestea sunt cele mai
    lungi şi cele mai sălbatice chei din România, cu o lungime de 22 de km. Dinspre
    Anina, pe Cheile Minişului, se poate ajunge la cascada Bigăr. Aceasta a fost
    declarată una dintre cele mai frumoase cascade din lume. În privinţa
    gastronomiei, fiecare localitate oferă ceva tradiţional. În zona Almăjului, vi
    se oferă mămăligă cu brânză. Însă e o brânză de munte care se găseşte numai în
    zona noastră. De asemenea, se prepară mâncăruri extraordinare la ceaun. Valea
    Almăjului se poate vizita pe tot parcursul anului. Drumurile sunt excelente la
    ora actuală. Se intră dinspre E70 spre localitatea Bozovici circa 70 de km, iar
    dinspre Anina-Oraviţa, pe DN57B, spre Eftimie Murgu, zona Văii Almăjului.



    Nu rataţi în zonă şi o călătorie cu trenul, pe cea mai
    veche cale ferată montană de pe teritoriul României şi a doua cale ferată
    montană de pe continentul european. Traseul este supranumit Semmeringul
    bănăţean datorită asemănării dintre acesta şi calea ferată Semmering din
    Austria. A fost dată în folosinţă în anul 1863, iar ruta are o lungime de 34 de
    kilometri, o diferenţă de nivel de 337 metri, 14 tuneluri si zece viaducte.