Astăzi vă prezentăm reţeta unei ciorbe
inventate într-un oraş din Bucovina (provincie istorică din nordul României) şi
care se numeşte chiar ciorbă rădăuţeană. Situat la circa 40 de km nord faţă de
Suceava, oraşul Rădăuţi este una dintre cele mai vechi aşezări moldoveneşti,
atestată documentar în anul 1413.
Ciorba
rădăuţeană a apărut în urmă cu peste patru decenii când o bucătăreasă din oraş
a dorit să modifice ceva la ciorba de burtă, un preparat întâlnit oriunde în
România, dar care în acest oraş nu prea se afla printre preferinţele
consumatorilor. Încet, încet acest preparat s-a răspândit nu numai în Bucovina,
ci și alte regiuni ale României, fiind întâlnit cu această denumire de origine
în meniurile multor restaurante.
Pentru
prepararea acestei ciorbe avem nevoie de 4 pulpe de pui sau bucăţi de piept de
pui. Alte ingrediente: 2 rădăcini de pătrunjel, câţiva morcovi, un ardei capia
sau un ardei gras, 3-4 gălbenuşuri de ou, oţet, usturoi, puţină verdeaţă şi
smântână, folosită la multe preparate bucovinene. Astfel, cu smântână se drege
borșul de sfeclă roșie, venit în Bucovina pe filiera slavă, dar și borșul
polonez cu cartofi și sfeclă roșie. Smântâna se folosește și la ciulamaua de
ciuperci, ba chiar și păstrăvul se poate fierbe în smântână.
Modul
de preparare a ciorbei rădăuțene este destul de simplu. Se pun la fiert,
într-un vas de maxim 3 litri, legumele, în prealabil curăţate, şi carnea de
pui. Se lasă la fiert până ce carnea începe să se desprindă de pe oase. Apoi
trebuie strecurată zeama astfel obţinută. Carnea dezosată şi legumele trebuie
tăiate în bucăţi mici şi puse la fiert în zeama pe care am strecurat-o. Apoi se
amestecă gălbenuşurile de ou şi smântâna şi, când zeama începe să dea in
clocot, se toarnă amestecul de ou şi smântână, amestecând continuu pentru
omogenizare. Ciorba rădăuţeană trebuie acrită cu oţet, după gust, şi i se
adaugă, tot după gust, usturoiul zdrobit, puţin piper şi puţină verdeaţă
mărunţită.