Radio România Internațional

Tag: mortalitate

  • România, printre statele UE cu cea mai mare scădere a populației


    Populaţia Uniunii Europene a crescut cu 1,1 milioane de persoane ( 2,1 la 1.000 de rezidenţi), de la 512,4 milioane la 1 ianuarie 2018, la 513,5 milioane de persoane la 1 ianuarie 2019, conform datelor Eurostat, citate de Agerpres.



    România a pierdut 6 persoane din 1.000 în 2018



    În schimb, România se numără printre statele membre UE care au înregistrat cea mai mare scădere a populaţiei anul trecut. Cele mai mari scăderi ale populaţiei au fost înregistrate, anul trecut, în Letonia (minus 7,5 la mia rezidenţi), Bulgaria şi Croaţia (ambele cu minus 7,1 la mie), România (minus 6,6 la mie) şi Lituania (minus 5,3 la mie).



    La polul opus, cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Malta (plus 36,8 la mia de rezidenţi), Luxemburg (plus 19,6 la mie), Irlanda (plus 15,2 la mie), Cipru (plus 13,4 la mie), Suedia (plus 10,8 la mie), Slovenia (plus 6,8 la mie), Belgia (plus 6,1 la mie), Spania şi Olanda (ambele cu plus 5,9 la mie) şi Marea Britanie (plus 5,6 la mie).



    Ce mai mare mortalitate s-a înregistrat în statele din Estul Europei



    Datele oferite, miercuri, de Eurostat mai arată că România se numără şi printre statele blocului comunitar cu cea mai mare mortalitate. Bulgaria înregistrează 15,4 decese la 1.000 de rezidenţi, urmată de Letonia (15 la mie), Lituania (14,1 la mie), România (13,5 la mie) şi Ungaria (13,4 la mie).



    Din cauza mortalităţii ridicate şi a natalităţii scăzute, România se numără printre cele 15 state membre UE care au înregistrat un spor natural negativ în 2018, diferenţa dintre dintre decese şi naşteri fiind cea mai mare în Bulgaria (minus 6,6 la mia de rezidenţi), Letonia (minus 4,9 la mie), Lituania (minus 4,1 la mie), Croaţia, Ungaria şi România (toate cu minus 3,9 la mie), mai notează Agerpres.



    Deși a înregistrat o scădere drastică a populației, România rămâne a şaptea cea mai populată ţară din UE, cu 19,53 milioane de locuitori sau 3,8% din populaţia totală a UE. În fața țării noastre se situează Germania (16,2% din populaţia UE), Franţa (13,1% din populaţia UE), Marea Britanie (13%), Italia (11,8%), Spania (9,1%) şi Polonia (7,4%).

  • România – poate fi stopat declinul demografic?

    România – poate fi stopat declinul demografic?

    Primul avertisment serios a apărut în decembrie, odată cu lansarea de
    către Institutul Naţional de Statistică a anuarului demografic al României.
    Documentul, care conţine date statistice cu privire la numărul şi structura
    populaţiei, precum şi la mişcarea ei naturală şi migratorie, constata că
    România se depopulează, lunar, cu câteva mii de locuitori. Pe măsură ce se modernizează, ţara se confruntă şi
    cu fenomenele demografice negative, pe care societăţile vest-europene le-au experimentat
    încă din deceniile trecute.     Numărul copiilor dintr-o familie descreşte,
    femeile decid să procreeze la vârste tot mai avansate, numărul căsătoriilor
    scade, iar cel al divorţurilor creşte.

    Directorul Centrului de Cercetări
    Demografice al Academiei Române, Vasile Gheţău, a anunţat, marţi, că în 2015
    rata fertilităţii a atins cel mai mic nivel din ultimii 50 de ani. Şi a repetat
    că, de ani buni, rata mortalităţii o depăşeşte pe cea a natalităţii.

    Peste
    toate aceste tendinţe, depopularea a fost accelerată, în sfertul de secol care
    a trecut de la căderea dictaturii comuniste, de deschiderea frontierelor, până
    atunci ermetice, graţie căreia, în prezent, milioane de cetăţeni români trăiesc
    în străinătate. În ultima vreme, hemoragia migraţionistă pare să fi încetat şi
    din România nu pleacă mai mulţi oameni decât se întorc. Dar fenomenul
    contribuie în continuare la diminuarea populaţiei, fiindcă au emigrat mai ales
    persoane din categoria de vârstă 25-34 de ani, ceea ce este grav din punctul de
    vedere al natalităţii. Astfel că, după 1989, numărul românilor din ţară a
    scăzut de la 23,2 milioane la 19,8, inversând complet tendinţa din deceniile
    trecute, când interzicerea avorturilor, în 1966, a condus la o creştere a
    populaţiei cu 26 de procente.

    Fireşte, specialiştii dezavuează această
    intervenţie brutală a statului comunist în viaţa de familie şi subliniază că
    asemenea efecte imediate se pot obţine numai în sisteme totalitare. Dar, spun
    tot ei, există şi ţări occidentale, precum Franţa, care au înregistrat un spor
    al populaţiei de 13% în ultimii 25 de ani. Familiile din România, au calculat
    experţii, ar trebui să aibă mai mult de doi copii, pentru ca declinul
    demografic să fie inversat. Această
    cifră, adaugă Vasile Gheţău, ar trebui menţinută cel puţin o jumătate de secol,
    prin măsuri de susţinere a familiilor, de asigurare a serviciilor pentru
    îngrijirea copiilor, de reducere a mortalitaţii infantile şi de creştere a
    speranţei de viaţă. Fondurile de la buget alocate pentru punerea în practică a
    acestor măsuri ar trebui să crească cu zece procente de la un an la altul.

    Pentru moment, o nouă lege prevede
    eliminarea, de la 1 iulie, a plafonului maxim al indemnizaţiei lunare pentru
    creşterea copilului, care până acum era echivalentul a doar 760 de euro, şi
    prevede că acestea vor reprezenta 85% din venituri.


    Experţii Centrului de Cercetări Demografice mai afirmă, însă, că, în paralel cu
    redresarea natalităţii, e nevoie şi de lansarea de către ministerul Sănătăţii a
    unui program de reducere a mortalităţii.