Radio România Internațional

Tag: morti

  • Nu se confirmă cetăţenia română a persoanelor decedate la frontiera dintre Canada şi SUA

    Nu se confirmă cetăţenia română a persoanelor decedate la frontiera dintre Canada şi SUA

    Autorităţile canadiene nu au confirmat, până azi, cetăţenia celor opt persoane găsite decedate la frontiera dintre Canada şi Statele Unite ale Americii (SUA), făcând referire doar la originea română a unora dintre acestea, a transmis, sâmbătă, Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

    Consulatul General al României la Montreal, s-a autosesizat în urma informaţiilor apărute în mass-media referitoare la o familie de cetăţeni români găsiţi decedaţi în comunitatea autohtonă Akwesasne (la frontiera dintre provinciile canadiene Quebec şi Ontario şi statul american New York) şi a întreprins demersuri, pe lângă autorităţile canadiene, pentru a obţine informaţii cu privire la cetăţenia, identitatea şi circumstanţele producerii decesului.

    Opt persoane, printre care şi doi minori, au fost găsite decedate prin înecare, potrivit Informaţiilor preliminare obţinute de către reprezentanţii oficiului consular de la autorităţile canadiene.

    Iniţial au fost găsite şase persoane (cinci adulţi şi un minor), iar ulterior, în cadrul procedurilor de căutare şi salvare, au mai fost găsite două persoane (un adult şi un minor). Până la acest moment, autorităţile canadiene nu au confirmat cetăţenia victimelor, făcând referire doar la originea română a unora dintre acestea şi la faptul că cei doi minori aveau cetăţenia canadiană, fiind găsite şi paşapoartele canadiene ale acestora. A fost demarată o anchetă cu privire la acest caz, precizează MAE.

    Consulatul General al României la Montreal a contactat şi Ministerul de Externe al provinciei Quebec, pentru a obţine informaţii suplimentare referitoare la acest caz. Oficiul consular a primit confirmarea că solicitarea a fost transmisă autorităţilor canadiene competente pentru formularea unui răspuns.

    Cazul este gestionat în comun de autorităţile canadiene şi cele americane. Demersuri similare celor ale Consulatului General al României la Montreal au fost realizate şi pe lângă autorităţile americane de către Ambasada României la Washington, prin intermediul Biroului Ataşatului pentru Afaceri Interne, dar şi de către reprezentanţii Consulatului General al României la New York.

    MAE informează că niciuna dintre misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din Canada şi SUA nu au primit solicitări de informaţii sau de asistenţă consulară legate de acest caz.

    Ambasada României la Washington, Consulatul General al României la New York şi Consulatul General al României la Montreal continuă dialogul cu autorităţile competente ale celor două ţări, fiind pregătite să acorde asistenţă consulară, conform competenţelor, potrivit MAE.

    ——————————————–

    Opt persoane au murit în timp ce încercau să treacă ilegal din Canada în Statele Unite. Victimele au fost descoperite într-o zonă mlăştinoasă a fluviului aflat la graniţa dintre Quebec şi statul New York. Poliţia crede că tragedia s-ar fi produs în noaptea de miercuri spre joi. De asemenea, un bărbat presupus a fi proprietarul bărcii care ar fi transportat cele opt persoane, este dat dispărut. Vineri, poliţia locală a informat că se pare că victimele provin din două familii, una indiană şi una română, care încercau să ajungă ilegal în SUA.

    Preşedintele american, Joe Biden, şi premierul canadian, Justin Trudeau, au convenit săptămâna trecută să-i oprească pe solicitanţii de azil care vin în Canada de-a lungul întregii frontiere dintre cele două ţări şi nu doar la punctele oficiale de trecere a frontierei. Acordul,puternic criticat de grupurile pentru drepturile migranţilor, nu ar trebui să fi fost, potrivit Poliţiei locale, un factor în tragedia celor două familii, dat fiind că acestea încercau să meargă spre SUA, nu să intre în Canada.

  • Plan pentru reducerea la zero a poluării în UE

    Plan pentru reducerea la zero a poluării în UE

    Comisia Europeană a
    lansat un plan de acțiune al Uniunii Europene, intitulat Către îndeplinirea
    obiectivului de reducere la zero a poluării aerului, apei și a solului – să
    construim o planetă mai sănătoasă pentru oameni mai sănătoși.     Această
    strategie se va baza pe inițiative în domeniul energiei, al industriei, al
    mobilității, al agriculturii, al biodiversității și al climei. Scopul este ca,
    până în 2050, nivelul de poluare să fie atât de scăzut încât să nu afecteze
    deloc mediul înconjurător în care trăiesc europenii. Însă pentru a-l atinge, o
    etapă importantă este 2030.

    Vivian Loonela, purtătoare de cuvânt a Comisiei
    Europene: În ceea ce privește anul 2030, am stabilit ținte clare privind
    eliminarea poluării. În principal, vrem să ne asigurăm că îmbunătățim calitatea
    aerului, reducând cu 55% moartea prematură din cauza poluării. În prezent, în fiecare an, se înregistrează
    400.000 de morți premature din cauza poluării aerului, la nivelul Uniunii
    Europene. Obiectivul nostru e să reducem această cifră cu mai mult de jumătate
    până în 2030. Apoi, ne-am stabilit obiectivul de a reduce la jumătate poluarea
    cu plastic a mărilor, ceea ce, desigur, va îmbunătăți calitatea apelor noastre.
    În ceea ce privește microplasticul, o îngrijorare tot mai mare, scopul nostru
    este să scădem cantitatea acestuia din mediu cu 30%. Apoi, privind calitatea
    solului, foarte important pentru biodiversitatea noastră, vrem să reducem la
    jumătate utilizarea pesticidelor chimice. Și, revenind la oameni, suntem în
    situația în care mulți sunt deranjați de zgomotul produs de mijloacele de
    transport. Vrem să ne asigurăm că acesta va fi redus cu 30% până în 2030.


    Multe
    state din Uniunea Europeană au o legislație foarte puternică în ceea ce
    privește poluarea aerului, a apelor mării, a solului și prin zgomot. Urmează,
    însă, o revizuire a acestor legi la nivelul întregii Uniuni Europene.

    Vivian
    Loonela, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene: În primul rând, în
    ceea ce privește standardele calității aerului, vom formula o nouă propunere
    anul viitor. Vrem să ne asigurăm că aceste standarde sunt în acord cu
    recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. Vom revizui și standardele
    legislației privind calitatea apelor. De asemenea, vom revizui majoritatea
    legilor privind deșeurile. Vrem să ne asigurăm că sunt adaptate economiei
    curate și circulare, iar în acest sens vrem să reducem deșeurile la jumătate.
    Vom analiza și cum să reducem inegalitățile în domeniul sănătății. Totodată,
    vom privi și spre exterior și vom reduce și restricționa în viitor exportul de
    produse și deșeuri care au un impact dăunător asupra mediului în țările din
    afara Uniunii Europene. Așadar, analizăm poluarea în toată complexitatea ei,
    pentru a ne asigura că avem un mecanism legislativ care o va reduce. Pentru a
    reuși acest lucru, vom reuni experți europeni în domeniu: factori interesați din industrie,
    agricultură, din lumea științifică și din serviciul public. Toți vor colabora
    pentru a atinge țintele ambițioase pe care le-am stabilit.


    Pe
    lângă cele 400.000 de decese premature din ultimul an, conform ultimelor
    statistici ale Agenției Europene de Mediu, poluarea a mai produs la nivelul
    Uniunii Europene 48.000 de cazuri de cardiopatie ischemică, în timp ce 6,5
    milioane de cetățeni ai Uniunii Europene suferă din cauza tulburărilor de somn.


  • Zece persoane au murit într-un grav accident pe DN 2A

    Zece persoane au murit într-un grav accident pe DN 2A


    Zece persoane au murit şi alte șapte au fost rănite în accidentul produs sâmbătă dimineaţa pe DN 2A Slobozia-Urziceni. În zona localităţii Sfântu Gheorghe, a avut loc o coleziune între un tir şi un microbuz de transport pasageri. Șoferul tirului a intrat pe contrasens, lovind în plin microbuzul de călători, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al IPJ Ialomiţa, subinspectorul Ludmila-Marina Dascălu.



    Ambii șoferi au decedat, astfel că stabilirea circumstanțelor producerii accidentului sunt îngreunate. Accidentul s-a produs în jurul orei 5,00. Fiind vorba de un număr mare de victime, a fost activat Planul Roşu de Intervenţie la nivelul judeţului Ialomiţa, precizează IGSU.



    Din partea ISU Ialomiţa s-au deplasat la faţa locului trei autospeciale de apă şi spumă, două de descarcerare, trei echipaje SMURD, o autospecială de transport personal şi victime multiple (ATPVM). Precum şi cinci ambulanţe ale Serviciului Judeţean de Ambulanţă (SAJ) Ialomiţa. De asemenea, a fost solicitat ajutorul ISU Bucureşti-Ilfov, fiind trimise la locul accidentului o autospecială de terapie intensivă, două echipaje SMURD şi două autospeciale de transport personal şi victime multiple.


  • Avion prăbuşit în Havana

    Avion prăbuşit în Havana

    Peste
    100 de persoane decedate, în urma prăbuşirii unui Boeing 737, vineri, în Cuba. Trei dintre pasageri au supravieţuit, dar se află în stare critică la spital. Potrivit autorităţilor cubaneze, avionul, care efectua un zbor intern către estul Cubei, s-a prăbuşit
    la scurt timp de la decolarea din Havana. Avea la bord 110 persoane – 104 pasageri şi 6 membri ai echipajului. Cuba a declarat două zile de doliu naţional. Cauzele producerii
    tragediei rămân, deocamdată, necunoscute.

  • Jurnal românesc – 23.03.2018

    Jurnal românesc – 23.03.2018


    Cinci români au murit într-o explozie produsă la o uzină chimică din nordul Cehiei, potrivit Ministerului de Externe de la Bucureşti. O echipă consulară mobilă din cadrul Ambasadei României la Praga a vizitat şi spitalele în care au fost internate persoanele rănite, pentru a se asigura că printre acestea nu sunt şi cetăţeni români. Seful statului, primul-ministru, Ministerul de Externe şi-au exprimat profunda compasiune pentru pierderile de vieţi şi transmit condoleanţe familiilor. Ambasada României în Cehia monitorizează cu prioritate situaţia şi este pregătită să acorde asistenţă consulară, inclusiv pentru repatrierea trupurilor neînsufleţite.



    Sâmbătă, Parlamentul de la Bucureşti este gazda Festivităţii de Celebrare a Centenarului Marii Uniri a Românilor (27 Martie 1918, Unirea Basarabiei cu România), manifestare desfăşurată sub genericul ROMÂNIA CE (CENTENAR) UNEŞTE, organizată de Consiliul Naţional al Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina împreună cu Camera Deputaţilor – Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării şi Ministerul Pentru Românii de Pretutindeni. La manifestare au fost invitaţi preşedintele României Klaus Iohannis, reprezentanţi ai partidelor politice, reprezentanţi ai ministerelor, primari din România şi Republica Moldova, români din Republica Moldova, Nordul Bucovinei (Ucraina), reprezentanţi ai românilor din SUA, Franţa, Italia, Spania precum şi membri ai Alianţei pentru Centenar.



    Un miting dedicat unirii Basarabiei cu România se va desfăşura, duminică, la Chişinău. Mai mulţi politicieni din România, printre care Traian Băsescu şi Ludovic Orban, vor participa la manifestaţia dedicată celor o sută de ani de la unirea Basarabiei cu România. Din Republica Moldova şi-au confirmat deja prezenţa liderii Partidului Liberal, ai Partidului Unităţii Naţionale şi ai Partidului Liberal Reformator.



    Programul Fulbright a fost întotdeauna un exemplu de excelentă cooperare academică între universităţile româneşti şi cele din SUA şi a ajutat la dezvoltarea legăturilor transatlantice în domeniile educaţiei şi cercetării, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis joi, cu prilejul aniversării a 25 de ani de funcţionare a Comisiei Fulbright Româno-Americane. Chiar dacă programul era activ în România de aproape 60 de ani, crearea acestei Comisii în 1993 a marcat un capitol nou şi intens al colaborării noastre, a mai spus Iohannis. Sutele de beneficiari ai programului şi-au dezvoltat carierele şi au dobândit competenţe de comunicare interculturală utile atât în viaţa personală, cât şi în cea profesională. Şeful statului a mulţumit Comisiei Fulbright pentru activitatea sa din ultimii 25 de ani, exprimându-şi dorinţa ca aceasta să-şi continue activitatea ca punct de legătură al cooperării româno-americane în domeniile culturii, educaţiei şi cercetării.



    Ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache, a efectuat, în perioada 18-20 martie, o vizită de lucru în Insula Jersey, unde a participat si la inaugurarea noului Consulat Onorific al României. Cu acest prilej, a fost organizat şi un consulat itinerant, în cadrul căruia au fost oferite peste 60 de servicii consulare cetăţenilor români din insulă. Conform statisticilor oficiale, în Jersey sunt aproximativ 2500-3000 de romani. În cadrul întâlnirilor cu oficialii, ambasadorul Mihalache a subliniat atenţia pe care autorităţile de la Bucureşti o acordă dezvoltării relaţiilor cu statele şi entităţile unde trăiesc cetaţeni români, pentru facilitarea integrării acestora în mediul local, în calitate de cetăţeni ai UE, care se bucură de toate drepturile ce le sunt conferite prin acest statut. El a adresat mulţumiri autorităţilor din Jersey pentru sprijinul constant acordat comunităţii româneşti.





  • Furtună puternică, dezlănţuită în vestul ţării. Bilanţ: 8 morţi şi 67 de răniţi

    Furtună puternică, dezlănţuită în vestul ţării. Bilanţ: 8 morţi şi 67 de răniţi

    O futună puternică a vut loc duminică după-amiază, în vestul ţării, unde s-au înregistrat 8 morţi şi 67 de răniţi, printre care şi copii. Furtuna a survenit în urma unor zile cu temperaturi foarte ridicate, şi s-a manifestat prin vânt puternic, ploi, tunete şi fulgere.

    În doar 15 minute, vijelia a făcut prăpăd. Rafalele vântului au depăşit 90 de km/ora. Au fost atât de puternice, încât şoferii au tras pe dreapta, neputând continua drumul, privind uimiţi la forţă naturii dezlănţuite. Zeci de acoperişuri au fost smulse de vânt şi azvârlite peste maşinile parcate. Zeci de copaci au fost doborâţi la pământ, liniile de electricitate şi alimentarea cu apă au fost întrerupte. Terasele din centrul istoric al Timişoarei au fost răvăşite de furtună, iar oamenii au fugit unde au văzut cu ochii să se adăpostească de rafalele foarte puternice.

    Prăpăd a fost şi în judeţele Arad, Bihor şi Caraş, aflate la rândul lor sub cod portocaliu de vijelii. În judeţul Caraş-Severin au fost afectate 10 linii de medie tensiune, astfel că alimentarea cu electricitate era afectată total sau parţial în 23 de localităţi.

    Conform unui comunicat ISU Timişoara, dat în această după-amiază, a fost activată grupa operativă şi suplinite forţele. Peste 140 de pompieri intervin. Având în vedere avertizările de cod galben şi cod portocaliu de vijelii şi vânt puternic, recomandăm cetăţenilor din judeţ, că pe timpul manifestării fenomenelor să se adăpostească în locuinţe sau alte spaţii care le asigură protecţia şi să deconecteze aparatura casnică. De asemenea, pentru limitarea posibilelor pagube generate de vântul puternic, parcarea autoturismelor se va realiza în zone ferite, la distanţă faţă de copaci sau stâlpi de electricitate.

    În urmă furtunii puternice care au avut loc în vestul ţării, preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj de condoleanţe familiilor victimelor: Sunt profund marcat de evenimentele dramatice care au avut loc în cursul acestei zile în vestul ţării, unde, în urma unor furtuni puternice, mai multe persoane şi-au pierdut viaţa, alte zeci au fost rănite şi s-au înregistrat daune materiale semnificative. Transmit condoleanţe familiilor îndoliate şi multă sănătate tuturor celor care au fost răniţi în aceste tragice circumstanţe. Autorităţile au obligaţia să ia toate măsurile necesare pentru a gestiona cât mai eficient această situaţie de criză.

    Şi Premierul Mihai Tudose a transmis, duminică seară, într-o intervenţie la un post de televiziune, condoleanţe familiilor celor care şi-au pierdut viaţa în urma furtunii, şi a declarat că există fonduri pentru calamităţi, care vor fi distribuite în zonele afectate: A fost o urgie din câte am înţeles. Transmit condoleate în nume personal, în numele Guvernului şi multă sănătate persoanelor rănite. Din punct de vedere guvernamental, este celulă de criză la MAI, la Timişoara. Am vorbit cu domnul ministru Bodog şi cu directorul spitalului de la Timişoara, care mi-a dat o veste foarte bună. Unul dintre copii care erau în stare gravă, deja a fost operat şi are un diagnostic pozitiv, că să spun aşa

    Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a dat asigurări, în urmă fenomenelor meteorologice extreme, că toate forţele Ministerului Afacerilor Interne sunt pe teren în cele opt judeţe cu avertizare de Cod Portocaliu, urmând a fi suplimentate cu forţe de sprijin şi din alte judeţe. Ministrul a transmis informaţii şi pe pagina de facebook: Am luat legătură cu prefecţii din judeţele afectate de vântul puternic care a izbucnit în această după-amiază şi m-am asigurat că sunt în teren cu toate forţele şi mijloacele de care dispun pentru înlăturarea efectelor fenomenelor meteorologice extreme şi aducerea la normalitate a vieţii comunităţii. Sincere condoleanţe celor care au pierdut pe cineva drag în această seară, când natura s-a dezlănţuit în vestul ţării. Multă putere pentru răniţi şi însănătoşire grabnică! Ştiu că pompierii sunt la datorie, ştiu că toate forţele MAI din zona acţionează acum şi cunosc fiecare acţiune care se desfăşoară, indiferent dacă este de salvare sau de înlăturarea efectelor vijeliei. Am încredere în angajaţii MAI şi rog populaţia să respecte recomandările pompierilor şi să solicite sprijin de fiecare dată când e nevoie. Dumnezeu să îi odihnească în pace pe cei care au plecat dintre noi!

  • UPDATE Italia: 11 români decedați/ Zi de doliu național

    UPDATE Italia: 11 români decedați/ Zi de doliu național


    UPDATE Decesul celui de-al unsprezecelea român, în urma cutremurului din Italia, a fost confirmat de ministerul român de Externe, vineri seară. 14 români sunt dați dispăruți și alți șase sunt răniți și spitalizați.


    Trei persoane, care figurau inițial ca fiind dispărute, au fost identificate și sunt în viaţă. Doar una dintre acestea este în prezent internată într-o unitate medicală, starea sa de sănătate fiind stabilă.



    MAE a mai anunțat că trupurile neînsuflețite a cinci români vor fi repatriate în cursul zilei de luni, 29 august. În continuare, rămân deschise liniile telefonice pentru românii afectați de cutremurul din Italia:


    Ambasada României în Italia – (0039) 06 835 233 58 și (0039) 06 835 233 56, Consulatul General al României la Bologna – (0039) 051 5872120 și (0039) 051 5872209. Apelurile sunt redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate



    ————-


    UPDATE Alți doi cetăţeni români au fost confirmaţi printre persoanele decedate în urma cutremurului din Italia, anunță MAE. Astfel, numărul cetățenilor români decedați în urma tragicului eveniment se ridică la zece. Alţi 19 conaţionali sunt daţi dispăruți și 5 sunt răniţi, aflându-se sub îngrijire medicala la spitalele din zona calamității.



    Sâmbătă este zi de doliu național în Italia. Președintele Sergio Mattarella și a premierului Matteo Renzi au participat la ceremonia funerară a 40 de victime ale cutremurului. Șeful statului italian a vizitat și localitatea Amatrice, cea mai afectată de seism. Bilanțul total al morților se apropie de 300 de persoane.


    —–



    “Având în vedere complexitatea acțiunilor necesare pentru gestionarea situației, din dispoziţia ministrului afacerilor externe, o echipă consulară mobilă din cadrul Unităţii de Reacţie Rapidă a MAE, pregătită să intervină încă de la debutul calamității, se va deplasa, în regim de urgenţă, la Roma, în cursul dimineţii de 27 august 2016, pentru a sprijini demersurile echipelor mobile ale Ambasadei României la Roma şi Consulatului General al României la Bologna, aflate deja la faţa locului”, a comunicat diplomația de la Bucureşti.



    Numere de telefon pentru asistență consulară și pentru cei afectați de seismul din Italia:


    Ambasada României în Italia – (0039) 06 835 233 58 și (0039) 06 835 233 56, Consulatul General al României la Bologna – (0039) 051 5872120 și (0039) 051 5872209.

  • UPDATE Atac la München

    UPDATE Atac la München

    UPDATE 6: Autorul atacului armat care a avut loc vineri într-un centru comercial al capitalei landului german Bavaria, Munchen, este un german de origine iraniană în vârstă de 18 ani din oraș, a informat sâmbătă șeful poliției locale, Hubertus Andrae. El a adăugat că numărul morților se ridică la 10, inclusiv atacatorul care s-a sinucis, și că motivația acestui act rămâne deocamdată complet necunoscută. Cel puțin 21 de persoane au fost rănite a anunțat Poliția locală, iar trei presupuși autori ai atacului au fost căutaţi căutați de forțele de ordine. Transportul în comun din Munchen a fost reluat în cursul nopții de vineri spre sâmbătă, după ce a fost oprit în urma atacului armat. Austria și-a întărit vineri măsurile de securitate în landurile sale de la frontiera cu Germania în urma atacului de la Munchen și a pus forța de elită Cobra în stare de alertă. Ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, a afirmat că, deocamdată, motivele atacului armat care a avut loc vineri la Munchen nu sunt clare.



    UPDATE 5: Președintele Klaus Iohannis a condamnat ferm atacul armat care a avut loc la München şi a transmis un mesaj prin care își exprimă solidaritatea cu Germania. Din păcate, oameni nevinovați cad în continuare victime violenței extreme și complet nejustificate. Astfel de crime pline de lașitate trebuie pedepsite cu promptitudine și cu maximă severitate. Sunt necesare noi eforturi ale comunității internaționale pentru a crește capacitatea de prevenție și de acțiune, cu folosirea tuturor mijloacelor disponibile, care pot fi utilizate. Gândurile mele se îndreaptă acum spre familiile și apropiații celor care și-au pierdut viața sau au fost răniți, a scris preşedintele. Klaus Iohannis este în legătură cu autoritățile române competente, care depun toate eforturile pentru a afla dacă printre victime sunt și cetățeni români și a acorda asistență necesară, dacă este cazul.



    UPDATE 4: Ministerul Afacerilor Externe condamnă în termenii cei mai fermi atacul armat care a avut loc astăzi, 22 iulie 2016, în Munchen, Germania, soldat cu pierderi de vieți omenești şi numeroşi răniţi. MAE transmite condoleanţe familiilor victimelor acestui act de o violenţă extremă şi exprimă întreaga solidaritate cu poporul german. Ministerul Afacerilor Externe reiterează condamnarea tuturor actelor de acest tip și respinge cu tărie violențele, indiferent de rațiune și formă de manifestare, îndeosebi pe cele care pun în pericol viețile oamenilor.



    UPDATE 3: Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti are în atenție incidentul de la Munchen și a întreprins în regim de urgență demersurile specifice pe lângă autoritățile competente locale pentru obținerea de informații suplimentare cu privire la circumstanțele producerii acestuia și cetățenia victimelor. Consulatul General al României la Munchen este în așteptarea răspunsului din partea autorităților locale, fiind pregătit să acorde asistență consulară de specialitate, dacă situația o va impune.



    MAE informează cetățenii români care călătoresc sau tranzitează landul Bavaria din Germania că, urmare atacului armat în Centrul Comercial Olympia din zona de est a Munchen-ului, autoritățile locale au suspendat circulația metroului şi a mijloacelor de transport în comun de suprafață, recomandând a se evita circulația pe străzi, precum şi evitarea circulației pe autostrăzile adiacente. MAE este în permanent contact cu autoritățile locale în vederea informării, în timp real, cu privire la evoluția situației.



    În acest context, MAE reiterează avertismentul adresat cetățenilor români aflați sau care se deplasează în regiunea bavareză a Germaniei de a rămâne extrem de precauți și vigilenți, evitând ieșirea din spațiile de cazare sau domiciliu.



    Pentru acordarea asistenței consulare și preluarea operativă a solicitărilor cetățenilor români sunt disponibile numerele de telefon ale Consulatului General al României la Munchen : +49 89 553307 (apeluri redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate și preluate de către operatorii Call Center 24/24, care funcționează în cadrul MAE) și telefonul de urgență al oficiului consular +49 1602087789.



    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginii Internet www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătoreşte în siguranţă (disponibilă gratuit în App Store şi Google Play), care oferă informații şi sfaturi de călătorie.



    UPDATE 2: Poliţia germană anunţă că cel puţin 6 persoane au fost ucise într-un atac armat care a avut loc vineri seară în cel mai mare mall din Bavaria, Olympia. Atacatorii sunt încă în libertate. Conform surselor ar fi vorba de trei suspecţi.



    UPDATE: Ministerul de Interne bavarez a confirmat moartea a trei persoane. Gara centrală din Munchen a fost evacuată, trenurile sunt oprite să ajungă în oraș.


    ————


    Mai multe persoane, în jur de 10-15, conform presei germane, au fost ucise într-un atac armat la un centru comercial din apropierea Stadionului Olimpic din oraşul german Munchen. Atacatorul a fugit în centrul comercial, în zona de parfumuri, şi a deschis focul asupra mai multor persoane, iar apoi s-a deplasat în direcţia unei staţii de metro.



    Mai multe echipe de intervenţie ale poliţiei germane ar fi în căutarea atacatorului, scrie ziarul Bild, care citează martori oculari. Zeci de ambulanţe s-au deplasat la faţa locului.



    Atacatorul a fugit spre staţia de metrou. Circulaţia metroului a fost întreruptă si cea de suprafaţa.


    În prezent, un nou atac armat ar fi avut loc în stația de metrou Stachus și în Piața cu același nume din Munchen.



    Ziarul Muncher Abendzeitung şi televiziunea germană NTV avansează un bilanţ de până la 15 morţi şi respectiv zece persoane rănite în atacul armat de la mall-ul din Munchen.



  • Atac armat la un centru comercial din Munchen

    Atac armat la un centru comercial din Munchen

    UPDATE: Ministerul de Interne bavarez a confirmat moartea a trei persoane. Gara centrală din Munchen a fost evacuată, trenurile sunt oprite să ajungă în oraș.

    ————

    Mai multe persoane, în jur de 10-15, conform presei germane, au fost ucise într-un atac armat la un centru comercial din apropierea Stadionului Olimpic din oraşul german Munchen. Atacatorul a fugit în centrul comercial, în zona de parfumuri, şi a deschis focul asupra mai multor persoane, iar apoi s-a deplasat în direcţia unei staţii de metro.

    Mai multe echipe de intervenţie ale poliţiei germane ar fi în căutarea atacatorului, scrie ziarul Bild, care citează martori oculari. Zeci de ambulanţe s-au deplasat la faţa locului.

    Atacatorul a fugit spre staţia de metrou. Circulaţia metroului a fost întreruptă si cea de suprafaţa.

    În prezent, un nou atac armat ar fi avut loc în stația de metrou Stachus și în Piața cu același nume din Munchen.

    Ziarul Muncher Abendzeitung şi televiziunea germană NTV avansează un bilanţ de până la 15 morţi şi respectiv zece persoane rănite în atacul armat de la mall-ul din Munchen.

  • Europa, în ecuaţia terorismului

    Europa, în ecuaţia terorismului

    Pentru a şasea oară în acest an, un atac terorist cu
    consecinţe majore a lovit, recent, Turcia, lăsând în urmă zeci de morţi şi sute
    de răniţi.

    Nu vom ceda şi vom continua să prosperăm ca o ţară puternică
    democratic şi economic,     a declarat, la Bucureşti, ambasadorul Turciei în
    România, Osman Koray Ertaş, potrivit căruia, mişcarea radicală aflată în
    spatele atacului terorist de la aeroportul Ataturk din Istanbul are ca ţintă
    valorile moderne pe care ţara le împărtăşeşte cu partenerii europeni. El a
    amintit că Turcia a fost, de-a lungul timpului, ţinta mai multor formaţiuni
    teroriste: anul trecut – a spus
    diplomatul – a fost unul dificil pentru naţiunea noastră, pentru că am fost
    ţintă pentru tot felul de grupuri teroriste care au acţionat mânate de diferite
    motivaţii. Asta include şi terorismul PKK, cu care naţiunea noastră se luptă de
    decenii şi, mai recent, şi terorismul Daesh.     Atacul arată că, de fapt,
    terorismul nu are religie, mai spune oficialul turc, amintind că majoritatea
    celor peste 40 de morţi în acest atac sunt musulmani – de aceea este greşit să
    corelăm terorismul cu o religie, expresii precum terorism islamic sau
    terorism radical islamic nefăcând altceva decât să ajute propaganda
    grupărilor radicale.

    Ceea ce s-a întâmplat la Istanbul va fi un punct de
    cotitură în lupta împotriva grupărilor teroriste – aprecia, la rândul său, la
    Ankara, preşedintele Recep Tayyip Erdogan. Ca după fiecare atentat, măsurile de
    securitate au fost sporite, iar analiştii spun că lucrul cel mai important care
    poate cu adevărat să aducă o schimbare în ceea ce priveşte evoluţia luptei
    împotriva terorismului este găsirea unor soluţii politice negociate pentru
    zonele de conflict – în primul rând Siria şi Irak.

    Invitat la Radio România,
    fostul ministru al Apărării, eurodeputatul Ioan Mircea Paşcu, explică de ce
    este Turcia expusă unor astfel de atacuri: Turcia e mult mai
    aproape, să spunem aşa, de ce se întâmplă în Siria şi mult mai aproape de
    mizele locale. Din punctul acesta de vedere, Turcia este inevitabil o ţintă,
    plus că e vorba de nişte posibilităţi probabil de acţiune mai facile pentru cei
    care vin din zonă, care altfel ar trebui să traverseze un continent întreg. Să
    nu uităm că nu e primul atentat, au mai fost câteva atentate şi toate au fost
    revendicate nu atât de kurzi, cât de extremiştii legaţi de Daesh.

    Şi în vestul Europei ameninţarea teroristă este constant prezentă, EURO 2016
    reprezentând un motiv suplimentar de teamă. Principalul semn de întrebare -
    capacitatea francezilor de a asigura securitatea celor 10 milioane de turişti
    prezenţi la turneul final.

    Aflată într-o stare de alertă totală de mai bine de
    un an, Franţa a recurs la mai multe soluţii din dorinţa de a avea o competiţie
    lipsită de evenimente tragice, atât pe stadioane cât şi pe străzi. În cifre
    este vorba despre mobilizarea a circa 100 de mii de politişti, militari şi
    firme private de securitate pentru a proteja străzile, iar forţele de ordine au
    primit puteri sporite pe durata EURO 2016. Alături de acestea, este vorba de
    toleranţă zero faţă de orice persoană sau gest suspect, controale corporale
    tratate cu foarte mare atenţie, precum şi interzicerea survolării aeriene a
    celor 10 stadioane de la EURO 2016, păzite cu o tehnologie împotriva dronelor.

    Toate acestea sunt efecte fireşti ale terorii instaurate de atentatele
    petrecute în Hexagon anul trecut. Franţa trebuie să-şi reorganizeze serviciile
    de informaţii – este concluzia unei comisii parlamentare care a anchetat timp de
    6 luni atentatele amintite. Parlamentarii francezi spun că nu oamenii din
    aceste structuri sunt vinovaţi pentru eşecul general constatat în prevenirea
    atentatelor care au făcut 147 de morţi şi peste 500 de răniţi, ci fragmentarea
    comunităţii de informaţii. Aceasta a făcut imposibilă comunicarea şi a pus
    probleme grave prevenirii şi, respectiv, combaterii actelor teroriste. În
    prezent, serviciile franceze de informaţii sunt divizate în şase entităţi
    aflate în subordinea Ministerelor Apărării, de Interne şi al Economiei, cu
    participarea unor poliţişti specializaţi, vameşi şi militari. Pentru a evita
    această fragmentare excesivă, comisia parlamentară de anchetă a propus crearea
    unui comandament unic prin înfiinţarea unei Agenţii Naţionale de luptă
    împotriva Terorismului subordonată direct primului-ministru, după modelul
    american al Centrului Naţional Antiterorist creat după 11 septembrie 2001.

    Ţările europene trebuie să dispună de o mai bună conectare şi partajare a
    informaţiilor colectate de autorităţile lor naţionale, atrăgea, de altfel,
    atenţia ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, după atacurile
    teroriste de la Bruxelles. Declaraţiile survin în contextul în care birourile
    de înregistrare a străinilor, autorităţile ce acordă viză, poliţia şi serviciile
    de informaţii îşi păstrează în continuare datele separat. Potrivit oficialului
    german, Europa, inclusiv Germania, reprezintă o ţintă pentru terorişti.
    Unele persoane cred că ameninţările se diminuează în contextul succeselor
    militare din Siria şi Irak, unde reţeaua Stat Islamic pierde teren. Eu nu văd
    lucrurile în acest fel. Eu consider că este vorba de un efect asimetric: dacă
    organizaţia teroristă Stat Islamic va fi slăbită, va încerca să transfere
    conflictul în străinătate    , atrage atenţia Thomas de Maiziere.

  • Crime în masă împotriva românilor din Bucovina de Nord

    Crime în masă împotriva românilor din Bucovina de Nord

    Ocuparea Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică în vara anului
    1940 a însemnat deportarea populaţiei româneşti şi purificarea etnică a
    regiunii. În 1930, Bucovina avea o populaţie în care românii reprezentau 44%,
    ucrainenii 29%, germanii, evreii polonezii şi romii restul de 26%. Autorităţile
    sovietice au recurs la metode violente în dislocarea populaţiei româneşti
    mergând chiar până la crime în masă. Populaţia civilă românească lipsită de
    protecţie a fost nevoită fie să se supună ordinelor de a pleca în Siberia fără
    a mai primi permisiunea de întoarcere pe locurile natale, fie de a fugi în
    România. Oameni nevinovaţi erau puşi în faţa unei alegeri care putea însemna
    sfârşitul. Şi, în cazul unora dintre ei, aşa a şi fost.

    Istoricul Pavel
    Moraru, de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu consideră că politica
    sovietică de omogenizare a teritoriului nu avea ca obiectiv doar lupta de clasă
    pe care o ducea ideologia regimului sovietic, ci şi distrugerea diversităţii
    etnice. Spre deosebire de
    alte regiuni ale Uniunii Sovietice, represiunea a vizat şi anumite grupuri
    etnice. Represiunea a fost bazată nu numai pe criteriul de clasă, ci şi pe cel
    etnic având în vedere că reprimarea românilor nu făcea altceva decât să
    contribuie la deznaţionalizarea şi înstrăinarea teritoriilor. Mare parte din
    cei care au fost deportaţi sau suprimaţi de autorităţile sovietice au fost
    români. Este adevărat că au avut de suferit şi alte etnii, dar mai puţin. Şi
    evreii au avut de suferit, în special evreii sionişti din Cernăuţi sau evreii
    foarte bogaţi. În principal, vorbim despre o epurare în rândul populaţiei
    româneşti, mai ales a tinerilor, care nu puteau fi asasinaţi. Uniunea Sovietică
    avea nevoie de tineri care erau trimişi la muncă la întreprinderile din
    interiorul ei.

    Bucovina fusese o
    provincie care, în decursul istoriei sale, nu aparţinuse niciodată Rusiei sau
    Uniunii Sovietice. Bucovina a fost nucleul statului moldovean întemeiat la
    jumătatea secolului al 14-lea de românii maramureşeni. În timp, ea a fost
    obiect de dispută între Polonia şi Moldova. În secolul al 17-lea, pentru scurt
    timp, Bucovina a intrat sub controlul Imperiului otoman pentru ca în 1775 să
    fie anexată de Austria. În 1918 Bucovina se unea cu Regatul României. Istoricul
    Pavel Moraru a ţinut să sublinieze că bucovinenii au avut surpriza să se
    confrunte nu doar cu un regim nou, ci şi cu brutalitatea sa. Regimul care a venit în nordul
    Bucovinei era un regim total străin. Basarabenii mai erau familiarizaţi cu
    practicile vecinului de la răsărit având în vedere că Basarabia fusese
    încorporată în Imperiul rus. Pentru bucovineni era un regim total străin, şi
    era vorba despre o ucrainizare şi rusificare a populaţiei şi trecerea la un cu
    totul alt sistem de viaţă. Transformările erau însoţite de represiune.


    Românii din Bucovina
    care nu au acceptat să rămână sub ocupaţie sovietică sau să îngroaşe rândurile
    deportaţilor în Siberia au ales să se refugieze în România. Regimul sovietic
    însă nu era cel care să respecte voinţa oamenilor, mai ales a libertăţii de circulaţie.
    Iar închiderea graniţei era un semn elocvent în acest sens. La începutul anului
    1941, NKVD-ul a răspândit zvonul prin care se spunea că regimul permitea
    populaţiei civile trecerea graniţei în România. Pe 1 aprilie 1941 un grup de
    aproximativ 3000 de români din sate de pe valea râului Siret au pornit către
    graniţă cu intenţia de a trece în România. La 3 kilometri de graniţa română,
    grănicerii sovietici au somat coloana să se oprească. Oamenii au ignorat
    avertismentul iar militarii au deschis focul secerând un număr necunoscut de
    civili paşnici. Supravieţuitorii au fost urmăriţi şi spintecaţi cu baionetele.
    După masacru, atât morţii, cât şi răniţii au fost îngropaţi în gropi comune,
    bărbaţi, femei şi copii. Cei arestaţi au fost anchetaţi, torturaţi şi
    împuşcaţi. Arhivele sovietice menţionează 20 de victime în timp ce estimări
    independente spun că între 200 şi 2000 de persoane au fost lichidate.


    Istoricul Pavel
    Moraru consideră că masacrele şi deportările nu au fost întâmplătoare,
    conjuncturale, ci un calcul cinic şi odios al autorităţilor sovietice: Practicile sovietice au avut la
    bază decizii judecătoreşti, decizii luate rapid. În 9 iulie 1940 s-a dat
    decizia constituirii tribunalelor militare, totul trebuia rezolvat foarte
    repede. A doua zi după 9 iulie 1940,
    Lavrenti Beria, comisarul poporului pentru afaceri interne şi şef al NKVD-ului,
    a solicitat guvernului sporirea trupelor de escortă. Trebuia ca tribunalele
    militare să aresteze cât mai mulţi oameni pentru ca trupele de escortă să poată
    asigura paza celor arestaţi. De ce se insista pe arestarea unui număr cât mai
    mare de oameni? Deoarece, potrivit statisticilor, instaurarea regimului
    comunist în orice colţ al lumii a necesitat exterminarea a 10% din populaţie.
    Această statistică s-a confimat şi în cazul Basarabiei, şi a nordului
    Bucovinei. Timp de un an, potrivit unor calcule, a fost exterminată şi
    deportată 12% din populaţia celor două provincii. Populaţia trebuia să fie
    loială autorităţilor pentru că aşa se puteau declanşa campaniile militare, se
    putea deznaţionaliza mai uşor un teritoriu şi a se înstrăina pentru a demonstra
    generaţiilor viitoare că teritoriul nu fusese niciodată românesc. După care a
    urmat jaful economic al teritoriilor. Imediat după ocupaţie, piaţa a avut de
    suferit, aprovizionarea era foarte slabă.



    Crimele în masă şi
    deportările din 1940-1941 nu aveau să fie decât preludiul. După război,
    tragedia deportărilor românilor bucovineni şi a celor basarabeni va atinge
    paroxismul.

  • Cazul „Colectiv”, în justiţie

    Cazul „Colectiv”, în justiţie

    Dosarul în cazul
    incendiului din clubul bucureştean Colectiv, cel mai grav accident din România
    de după anul 1989, a fost trimis în instanţă.


    În urmă cu o jumătate de an, în ziua
    nefastă de 30 octombrie 2015, sute de tineri veniseră în club pentru a asista
    la concertul de lansare al unui nou album al
    trupei rock Goodbye to Gravity. Au fost de ajuns doar câteva secunde pentru
    ca scânteile de la artificii să genereze un incendiu devastator şi să
    transforme întregul local într-un adevărat iad pentru cei aflaţi acolo. Elevi,
    studenţi, tineri care aveau toată viaţa înainte au pierit în incendiul în care,
    potrivit procurorilor, s-au atins temperaturi de 900 de grade
    Celsius. 64 de oameni şi-au pierdut viaţa şi peste 100 au fost răniţi în tragedia care a îndoliat întreaga ţară. Iată că, la
    jumătate de an de la producerea incendiului, sase persoane sunt trimise
    în judecată, printre care cei trei patroni ai clubului.

    Procurorii de la
    Parchetul General îi acuză de săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă,
    vătămare corporală şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în
    muncă. Potrivit
    rechizitoriului, acţionarii clubului au permis accesul unui număr de persoane
    mult peste limita admisă a localului, în condiţiile în care spaţiul nu era
    prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă şi au fost de acord cu
    desfăşurarea unui spectacol pirotehnic, deşi amenajările interioare erau
    improprii. Din ancheta procurorilor mai reiese că nu au fost folosite materiale
    ignifuge pentru renovarea clubului, iar extinctoarele erau expirate.

    În acelaşi
    dosar au fost trimişi în judecată şi reprezentanţii firmei de artificii, patroana,
    directorul şi angajatul care le-a montat, acuzati, de asemenea, de ucidere şi
    vătămare corporală din culpă şi de faptul că nu au luat măsurile legale de
    securitate şi sănătate în muncă. Anchetatorii au descoperit că produsele
    pirotehnice folosite nu aveau fişe tehnice, ci doar instrucţiuni în bulgară si
    puteau fi utilizate numai în spaţii deschise şi amplasate pe verticală, pe un
    suport stabil şi plat. Victimele incendiului din clubul Colectiv au avut arsuri
    pe suprafeţe mari ale corpului, necroze pulmonare, iar medicii au atras
    atenţia, atunci, că pot apărea complicaţii în cazul
    pacienţilor internaţi în secţiile de terapie intensivă, cu arsuri pe suprafeţe
    mari, intrucat riscul infecţiei persistă in cazul plăgilor deschise.

    La
    sfârşitul anului trecut, un raport solicitat de Ministerul Sănătăţii arăta că,
    în spitalele bucureştene unde au fost tratate victimele de la Colectiv, probele
    microbiologice au relevat cazuri cu colonizare sau infecţie cu germeni
    multirezistenţi implicaţi în infecţii nosocomiale. Acum, ministerul Sănătăţii a
    început controale în toate spitalele din ţară pentru a vedea cât de siguri sunt
    dezinfectanţii folosiţi în unităţile sanitare.

    O investigaţie jurnalistică a
    scos la iveală faptul că unele dintre aceste produse sunt diluate chiar şi de
    zece ori, iar pacienţii sunt expuşi infectării cu bacterii.

  • România condamnă atentatele teroriste

    România condamnă atentatele teroriste

    Romania condamnă atentatele teroriste care au avut loc luni şi marţi în Irak şi Turcia, soldate cu zeci de morti şi răniţi.

    Terorismul face, din păcate, numeroase victime la început de an, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, care a condamnat atentatele şi a exprimat solidaritatea României cu statele afectate. El a reiterat determinarea Bucureştiului de a lupta, alături de comunitatea internaţională, împotriva terorismului şi a apreciat că este nevoie de mai multă fermitate şi coordonare a eforturilor tuturor statelor lumii pentru a combate acest flagel.

    Si Ministerul român de Externe a condamnat cu fermitate atacul terorist care a avut loc în districtul istoric Sultanahmet din Istanbul, soldat cu morţi şi răniţi şi a exprimat susţinerea pentru eforturile autorităţilor turce în combaterea tuturor formelor de terorism. MAE a precizat ca printre victime nu se află cetăţeni români.

    Premierul turc Ahmet Davutoglu afirmă că gruparea Statul Islamic se află în spatele atacului. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că ţara sa este prima tinta a tuturor grupurilor teroriste din regiune dar a promis că Ankara va lupta împotriva acestora în mod egal. Autorităţile turce au anunţat că atentatorul este un tânăr sirian de 27 de ani, care ar fi intrat recent în Turcia din Siria. Experţii turci sustin că locul şi ţintele atentatului arată încărcătura simbolică pe care, ca de obicei, Statul Islamic vrea să o transmită. In opinia acestora, atacul din Istanbul arată ca o acţiune de pedepsire a Turciei pentru că s-a alăturat coaliţiei internaţionale antijihadiste. Acesta a survenit în condiţiile în care Turcia se afla deja în stare de alertă după cel mai sângeros atentat din istoria sa, comis în octombrie 2015 în faţa gării centrale din Ankara şi soldat cu 103 morţi. Şi acel atac a fost atribuit grupării jihadiste Statul Islamic.

    O alta serie de atentate revendicate de grupare au avut loc luni in Irak, soldate cu morti si raniti. Cele mai multe au vizat Bagdadul, unde oameni înarmaţi au detonat un vehicul capcană, au deschis focul într-un cartier frecventat al capitalei şi au luat sute de ostatici într-un centru comercial.

    Despre grupările teroriste a vorbit şi preşedintele american Barack Obama în ultimul său discurs despre starea natiunii pronunţat în faţa Congresului. Obama a spus că politica externă a SUA trebuie să se concentreze asupra ameninţării pe care o reprezintă reţelele teroriste Statul Islamic şi al-Qaeda, dar nu trebuie să se oprească aici. El a avertizat că instabilitatea va continua timp de zeci de ani în multe părţi ale lumii – în Orientul Mijlociu, în Afganistan şi Pakistan, în părţi ale Americii Centrale, Africii şi Asiei, iar unele din aceste locuri ar putea deveni adăposturi sigure pentru noi reţele teroriste.

  • Tragedia din clubul „Colectiv”

    Tragedia din clubul „Colectiv”

    Incendiul din clubul ‘Colectiv’ din Bucureşti a avut loc în noaptea
    de vineri, 30 octombrie 2015, în timpul unui concert gratuit al trupei rock
    Goodbye to Gravity. Conform datelor preliminare existente, focul a fost
    provocat de artificiile folosite în timpul concertului şi a dus la moartea a 60
    de oameni şi la rănirea altor 186.

    În ţară, datorită gravităţii evenimentului,
    au fost ţinute trei zile de doliu naţional iar, în urma protestelor populare
    masive, premierul Victor Ponta a demisionat, pe 4 noiembrie, împreună cu
    guvenul dominat de social-democraţi.

    În acest moment, criminaliştii continuă
    cercetările pentru a stabili în ce circumstanţe s-a produs cel mai grav accident din România de după
    anul 1989, precum şi care sunt
    responsabilii pentru această tragedie. Mai mulţi factori responsabili au fost
    reţinuţi de poliţie iar conducerea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă
    Bucureşti a fost demisă, după ce presa a dezvăluit că instituţia a ascuns
    adevărul privind responsabilităţile ce-I reveneau în prevenirea incendiului de
    la Clubul Colectiv.

    În spitalele din
    Bucureşti mai sunt, acum, internate 37
    de victime ale incendiului, dintre care şase sunt în stare critică. 39 de pacienţi
    care au suferit arsuri sunt trataţi în Austria, Belgia, Olanda, Franţa,
    Germania, Marea Britanie, Norvegia, Israel. Guvernul va deconta, integral,
    tratamentul medical acordat acestora în spitalele din străinătate. Potrivit
    unei ordonanţe de urgenţă, s-a stabilit un cost lunar pentru un pacient de 90.000
    – 100.000 de euro, sumă care poate fi suplimentată, în caz de nevoie. Zeci de
    mii de români şi-au unit eforturile şi şi-au folosit energia, talentul şi
    timpul liber pentru a-şi ajuta semenii, după tragedia din clubul Colectiv,
    demonstrand solidaritate şi spirit
    civic.

    Potrivit ambasadorului SUA în
    România, Hans Klemm acţiunile lor I-au
    inspirat şi pe numeroşi membri ai comunităţii internaţionale.

    Miercuri, la
    Spitalul Clinic de Urgenţă ‘Bagdasar-Arseni’ din Bucureşti, a sosit un
    transport de materiale medicale, valoarea totală a acestui ajutor umanitar
    oferit de Guvernul Federal din Germania
    ridicându-se la 100.000 de euro. Memoria victimelor incendiului din 30
    octombrie este păstrată, inclusiv prin gesturi simple dar semnificative.

    Regia
    Autonoma de Transport Bucureşti a decis, miercuri, să denumească două staţii de
    tramvai şi troleibuz ‘Colectiv’ , în
    semn de omagiu adus tinerilor nevinovaţi care şi-au pierdut viaţa în tragedia
    de la clubul din Capitală.

  • Măsuri legale după tragedia din clubul Colectiv

    Măsuri legale după tragedia din clubul Colectiv

    Situaţia
    răniţilor în urma incendiului care a avut loc, săptămâna trecută, în clubul
    bucureştean, în care si-au
    pierdut viaţa peste 30 de persoane, continuă să fie critică. Peste130 de persoane sunt internate în
    mai multe spitale, iar medicii sunt destul de rezervaţi în privinţa
    evoluţiei lor. Numărul
    deceselor ar putea creste semnificativ – avertizează medicii – în condiţiile în
    care compoziţia chimică emanată de materialele care
    au ars in incinta clubului este devastatoare, iar leziunile sunt atipice: arsuri
    pe suprafeţe mari ale corpului, necroze pulmonare şi afectarea gravă a căilor
    respiratorii.

    Managerul Spitalului ‘Grigore Alexandrescu’, prof.dr.Dan Enescu, a explicat că arsura este o boală medico-chirurgicală, iar etapa
    următoare, cea chirurgicală, începută deja în câteva spitale, este extrem de
    importantă în evoluţia pacienţilor în stare gravă. Dan Enescu: Trebuie
    particularizat în funcţie de fiecare caz. Întrucât avem acele arsuri de căi
    respiratorii superioare, plus arsura chimică, plus inhalaţia aceea cu totul
    specială – mixtura pe care n-o cunoaştem – suntem obligaţi să fim precauţi şi
    să alegem acei bolnavi în momentul cel mai potrivit când îi foloseşte această
    excizie. Este foarte important de făcut o excizie pentru că în clipa aceasta
    pot fi echilibraţi, dar dacă nu se scot bucăţi de arsură ei peste câteva zile
    pot avea o recădere.

    Pentru a evita astfel de catastrofe în viitor, guvernul a aprobat
    o ordonaţă de urgenţă care dă dreptul Inspectoratului pentru Situaţii
    de Urgenţă să închidă localurile şi cluburile care nu respectă legislaţia
    privind protecţia împotriva incendiilor.

    Secretarul de stat
    în ministerul de Interne, Raed Arafat, precizează că planul de controale
    este definitivat şi va fi pus în aplicare după publicarea actului normativ în
    Monitorul Oficial. Raed Arafat: Dacă nu are autorizaţie de
    securitate la incendiu, însă şi-a obţinut toate actele de autoritate necesare,
    amenzile pot atinge 50.000 – 100.000 de lei. Se dă o perioadă de intrare în
    legalitate, fără închiderea amplasamentului. Al doilea caz: nu are autorizaţie
    de securitate la incendiu, însă şi-a obţinut toate avizele necesare, dar are
    încălcări grave care se descoperă în timpul controlului. Dacă ţi s-a spus:
    Trebuie să ai două ieşiri de urgenţă şi tu ai închis una şi ai
    lăsat una sau nu ai făcut decât una, asta este una din încălcările grave. A
    treia situaţie: nu are documentul de autorizaţie de securitate la incendiu, nu
    are niciun alt act obţinut, atunci urmează amenda şi închiderea.

    Amintim, pe de altă parte, că patronii clubului în care s-a produs tragedia au fost
    arestaţi preventiv pentru 29 de zile sub acuzaţia de ucidere şi vătămare
    corporală din culpă.