Scutemu tu videală adză giudețlu ţi easti tru sud-estul ali Românie, multu căftatu tru sezonlu estivalu. Cadealihea, litoralu românescu easti atracția di prota thesi. Tru stațiunile di la mealu ali Amarea Lae, dupu unu proiectu tora ayoňea adratu, plajili fură diznău ndreapti și lărdziti, a deapoa posibilitățile di cazari și di discurmari kirolu adye suntu multi. Ghini ma, va nă dănăsimu la mealu ali amari, va s’videmu şi multiculturalitatea, vestighiili istoriţi și ndauă trasee tematiţi.
Consiliulu Giudțeanu Custanța lă pripuni a turiștilor șasi ruti culturalu-turistiţi, pricunuscuti și ţertificate tru sistemlu european, la nivelu reghionalu. Ică va s’alidzeţ ruta istorică, relighioasă, a muzeelor, ruta a yinlui, a ţităţloru ică a patrimoniului cultural imaterial, priimnarea lipseaşti s’ahurhească ditu muniţipiul Custanța. Ia ţi nă spusi Mihai Lupu, prezidentulu a Consiliului Județeanu: “Easti unu ditu nai cama vecllilli căsăbadz ditu lume, nu maş ditu România, avutu tru vestighii arheologhiţi. Aducu aminti Muzeulu di Istorie, Muzeulu di Artă Populară, Muzeulu di Artă Contemporană, cu ună colecție avută și multu modernă. Easti unu ditu nai ma mărli muzee ditu văsilie. Tutunăoară, fac urminie ti ună vizită la Delfinariu, la Planetariu și la Acvariu. Nu yini vărnu la amari cu cilimeaňilli şi s’nu ălli veadă. Cara va s’nkisimu di Custanța, putem s’alidzemu iţi rută ditu aţeali ţi acaţă tu isapi Delta, Dunărea, vestighiili arheologhiţi, la ţitățli cari suntu anămusiti: Histria, Capidava, Ulmetum.”
Diana Slav easti ghidlu a căsăbălui Custanța și ti locărli di anvărliga di ţinţi aňi ş-cama și spuni că născănţă di turiști ș-adară temili ninti ta s’yină, ama u arisescu şi turiștilli cari aproaki şi hăbărli ţi lâ li da năsa. “Pi ningă Cazinoulu cari armâne ună emblemă a căsăbălui Custanța, ti lliaharauua, intratu tru proiectul di znueari, mini lă facu urmine nica şi Muzeulu a Marinăllei. Easti unicu tru România și multu lişoru ti agiundzeari. Pirmituserli di aoa suntu spusi și tru comata audio, tru ma multi limbi xeani. Di aclo, nkisinda pri padi, tru Piața Ovidiu, avem Muzeulu di Istorie, ama, maxus, Edificiul roman cu mozaic. Avem băňili romani di cari multă lumi nu știe și 650 di meatri pătraț di mozaicu multu ghini conservatu.”
Tutu loclu ditu misuhorea istorică a căsăbălui Custanța fu znuit pritu un proiectu cu fonduri europene, ahurhinda ditu 2013. Tora s’lucreadză la minutişuri, cu acţentu pi casili ditu zonă. Ași, ari tora locuri di cazari multu interesanti, andreapti aţea turlie tra s’tiňisească vidzuta-a zonăllei și istoria ditu veclliulu kiro a casiloru. Un altu lucru ţi ălli ciudusi turiștilli fu aţelu a multiculturalitatillei. Comunitățli etniţi ţi băneadză tru aestu locu suntu un exemplu di bănaticu. Turţă, tătari, greţ, armeňi ică uvrei, tuț deadiră contributu la prucupsearea a zonăllei. Diana Slav: “Nica şi pi comata gastronomică. Suntu ma multi restauranti a comunitățloru. Ditu videala culturală și relighioasă, zona ţentrală, pietonală, tru cari aducu și mini ună mari parti ditu pirmituserli a căsăbălui Custanța, includi un octogon confesionalu. Aşi, optu ditu locașurli di cultu pi lenu turlii di relighii potu s’hibă vidzuti imnănda, anvărliga di ună săhati și giumitate, andicra di cumu imnă turiștilli.”
Ditu căsăbălu Custanța, posibilitățli di vizitari a giudețlui suntu multi. Tuti andicra di ţi va cathi unu turistu s-veadă ică ditu hălatea cu cari imnă. Diana Slav, ghid di turismo: “Ună nauă hăbari tora, ahurhescu s’hibă promovati urdinări cu biţicleta I cu lenu turlii di hălăţ motorizati. Tru aestu kiro, suntu băgati la dispoziția a turiștilor niscănti scutere multu muşeati, cu cari poati s’hibă vidzută fără problemi și tru ună turlie multu kiskină tută regiunea. Avumu ahtări căftări, tru cari s-aibă tru vizitili aestea și comata istorică, culturală i gastronomică.
Cara va nidzemu cătă sinurlu cu Vărgăria, putemu s’nidzemu s’videmu Titatea di Adamclisi, cari easti multu ghini conservată. Lumea neadzi ta s-veadă maş monumentul, ama a ňeaia ăňi ariseaşti şi zona a ruinelor di la ţitati. Apropea di aesta, putem s-experimentămu şi comata relighioasă. Avemu Spileaua a Sâmtului Andrei și Mănăstirlu Dervent. Suntu locuri multu căftati di atelli cari vor s-veadă esența a creștinismului. Avem multi crami. Tru aestu kiro ari cama di 20 crami. Suntu ňicăzi și au numa “boutique winery”. Li aprokiu multu di multu, di itia câ aclo s-bagă acţentul pi calitate și nu orlea zorlea pi cantitate. Cathi un spuni ună pirmituseari acutotalui ahoryea și axată pi pirmituserli a loclui. Ahurhiră tuţ s’nveaţă că pirmituserli și istoria a loclui lu andreu turistul ti aţea ti va s-facă, nu easti duri maş kelkea di yinu.”
Mangalia, Moscheea Esmahan Sultan și mirminţălli aliştei s-tindu pi unu locu di aproapea 5.000 di meatri pătraț. Specialiștilli suntu cu minduita că easti unu ditu nai cama muşeati monumenti arhitectoniţi, di itia a ndziminarillei anamisa di stilurli gărtescu și nturţescu, aluştoru lă si adavgă ňiţ influenți mauri. Aesta poati s’hibă acăţată tru isapi cu unu tur a vestigiilor istoriţi, spuni Diana Slav, ghidlu di turismu.
“Di Custanța putem s’nidzemu cătă Babadag, iu easti a daua moschee ca vicllimi ditu România, ditu anlu 1610. Nghiosu, cătă Adamclisi, u aflămu atea di Mangalia, ditu anlu 1590, cari poati s’hibă vidzută. După Babadag, avem ţitatea Histria, nai cama veacle ţitati ditu kirolu anticu ditu România, s’deapoa maş ti ndoi kilometri poati s’hibă vidzută și Cetatea Medievală Enisala. Aestă va s’hibă maş tru giudeţlu Custanța, car ava s-intrăm și pi locărli a viţiňiloru, tru giudețlu Tulcea, traseele crescu. Daima, turiștilli fură ciudusiţ di multiculturalitati, la cari nu s’aștipta. Di multe ori, și plaja ălli cudusi, di itia că nu s’aştipta la ună plajă cu arină. Eara nviţaţ cu ateali ditu ascăpitata ali Europă, iu suntu multu strimti și cu kitriţeali. Cu plajele lărdziti și ma multu tru anlu ditu soni, putem să-lli lomu pi napandica nica și cama muşeatu. Nica şi comate hotelieră criscu tutu ma multu, di agiumsi ti anami, scuţănda tu videală experiențe cât ma personalizate. Aestu lucru spuni maturizarea a păzarillei locală.”
Ia dimecu ună destinație di vacanță uidisită ti iţi ilikie. Acă nai cama mulță alegu s’veadă locurli tru sezonlu estival, ta s’hărsească şi di plajili nsurinati, ună vacanță tru giudețlu Custanța easti urminipsită tru iţi kiro a anlui.
Autoru: Daniel Onea
Armânipsearea: Taşcu Lala
