Tag: motiune simpla

  • Controverse privind preţul carburanţilor

    Controverse privind preţul carburanţilor

    Prețurile
    carburanților au crescut semnificativ în ultimele luni în toată Europa, iar
    scumpirile nu par să se oprească. România importă 70 la sută din necesarul de
    petrol, iar livrările se fac exclusiv prin Marea Neagră, costurile de transport
    și de asigurare crescând semnificativ în contextul războiului din Ucraina. Partidele
    din coaliția la guvernare în România caută soluţii de reducere a preţurilor
    carburanților, dar nu reuşesc să se pună de acord care ar fi cea mai bună
    măsură. Deşi toţi sunt de acord că scumpirile au ajuns la un punct critic,
    liberalii şi social-democraţii nu se înţeleg asupra modului în care preţul la
    pompă să poată fi redus – plafonare, susținută de PSD, sau o altă intervenţie
    fiscală – şi pasează responsabilitatea de la ministrul liberal al Energiei la
    cel social-democrat al Finanţelor.
    Din opoziție, USR a depus marţi la Camera
    Deputaţilor o moţiune simplă la adresa ministrului energiei, Virgil Popescu, pe
    care îl acuză de incompetenţă.


    Peste toate vin transportatorii, care cer
    guvernanţilor să iasă cât mai repede din această dilemă şi să găsească o
    soluţie. Spre exemplu, Asociaţia Energia Inteligentă consideră că o scădere a
    preţurilor la carburanţi ar fi posibilă prin reducerea accizei şi a TVA. O
    analiză a asociaţiei arată că statul este principalul beneficiar al scumpirii
    carburanţilor, a câştigat în plus faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut 600
    de milioane de euro. Asociaţia consideră că una dintre măsurile care ar face mai
    mult rău decât bine este plafonarea preţului la pompă.

    Pe de altă parte, experții
    în energie spun că scumpirile la benzină şi motorină nu se vor opri atât timp
    cât cererea de carburanţi rămâne ridicată, iar o intervenţie a Guvernului sub
    presiunea străzii ar putea avea efecte nedorite. Ei consideră că, alături de
    cererea ridicată, unul dintre principalele motive ale scumpirii carburanţilor
    este deprecierea leului, în contextul în care acum barilul de petrol american
    este la valoarea din vara lui 2013. Gabriel Avăcăriţei, redactor-şef al platformei
    Energynomics, a declarat pentru Radio România, până unde crede că se va ajunge
    cu scumpirea carburanților.

    Gabriel Avăcăriţei: Cel mai probabil
    tendinţa de creştere a preţurilor se va menţine puternică atât timp cât va
    exista cerere. Atât timp cât vom vedea în continuare multe maşini pe stradă, acest
    lucru înseamnă că populaţia îşi poate permite acest preţ ridicat al
    carburanţilor. Aş mai adăuga o cifră aici. În ultimii zece ani, venitul mediu
    al populaţiei în România a crescut cu 100%. Era undeva în jur de 2.300 de lei,
    acum e undeva în jur de 5.000 de lei (n.r. circa o mie de euro). Ca urmare,
    există un potenţial mai mare de cumpărare din această perspectivă, iar
    veniturile medii au crescut mult mai puternic decât preţul la carburanţi, de exemplu.


    Gabriel Avăcăriței consideră că, desi au fost luate diferite măsuri în
    mai multe state europene, impactul acestora asupra prețului final nu a fost până
    acum semnificativ. Între timp, încep proteste timide în țară pe fondul
    creșterii prețurilor.



  • Dispute privind învăţământul românesc

    Dispute privind învăţământul românesc

    Pe fondul situației
    generate de pandemia de coronavirus, în România, din 11 martie învățământul a
    trecut în online. Este o soluție de avarie, care pentru unii se dovedește a fi
    o variantă, în timp ce pentru alții reprezintă un pariu pierdut din start, în
    condițiile în care nu toți copiii au la dispoziție tablete, internet, unii nici
    măcar curent electric.


    Confruntate cu o situație fără precent, autoritățile de
    la București au decis în primă fază suspendarea cursurilor pe o perioadă
    limitată. Apoi au prelungit această măsură, cursurile online au trecut de la
    starea de recomandare la cea de obligativitate, pentru ca în cele din urmă să
    se ia decizia ca în bănci să nu se mai revină în acest an școlar.


    Excepție fac
    doar elevii din anii terminali, care vor participa, de săptămâna viitoare – în
    condiții speciale și doar pentru două săptămâni – la o formă de pregătire
    pentru examene. Din opoziție, PRO România și PSD consideră toată această
    situație drept inacceptabilă și au inițiat împotriva titularului portofolilui
    educației, liberala Monica Anisie, o moțiune simplă.


    Declarațiile
    contradictorii şi confuze legate de modul în care se vor desfăşura examenele de
    evaluare naţională, bacalaureat şi de titularizare au creat panică în rândul
    elevilor şi profesorilor, iar deciziile privind organizarea online a cursurilor
    dovedesc iresponsabilitatea ministrului educației,
    spun cei 93 de deputați
    semnatari ai moțiunii. Ei cer demisia Monicăi Anisie, pe care o acuză de lipsă
    de viziune şi strategie în contextul crizei medicale.


    Textul moţiunii a fost
    citit în plenul Camerei Deputaților de Mihaela Huncă, din partea PRO România: Ce facem cu sutele de mii de
    elevi care nu au tablete, laptopuri şi acces la internet? Ce facem cu cei care
    nu-şi permit astfel de costuri? Care este strategia Guvernului Orban? Răspundem
    noi: nepăsare totală.


    Deciziile luate au fost în concordanţă cu situaţia
    epidemiologică şi pornind de la realităţile sistemului de învăţământ, care nu a
    fost pregătit pentru trecerea imediată la desfăşurarea cursurilor online, a
    venit replica ministrului educaţiei. Monica Anisie a respins toate acuzaţiile,
    susţinând că situaţia actuală a învăţământului românesc este efectul măsurilor
    dispuse de guvernele anterioare PSD, pe care le-a acuzat de subfinanţarea cronică
    a sistemului:

    Ce s-a întâmplat
    cu proiectele prevăzute încă din anul 2011 în Legea educaţiei naţionale? Ce să
    înţeleg? Că recunoaşteţi indirect că mă învinovăţiţi de propria dumneavoastră
    ignoranţă din trecut? Se vor achiziţiona şi dispozitive conectate la internet
    pentru cei aproximativ 250.000 de copii din mediile dezavantajate.


    Votul
    asupra acestei a treia moţiuni simple împotriva unui ministru din Cabinetul
    Orban se va da miercuri. Dincolo de disputele politice, direcția în care va
    evolua în perioada următoare procesul de examinare a celor din anii terminali
    este, totuși, clară.


    Calendarul examenului de bacalaureat a fost aprobat și
    prevede, între altele, eliminarea probelor orale, între timp fiind anunțat și
    calendarul privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal
    de stat pentru anul şcolar 2020-2021.

  • Retrospectiva săptămânii 10.05-16.05.2020

    Retrospectiva săptămânii 10.05-16.05.2020

    Final de stare de urgență în România, început de stare de alertă


    În România s-a încheiat starea de urgență instituită, în martie, pe fondul pandemiei de coronavirus, aceasta fiind înlocuită, începând din 15 mai, pentru o perioadă de 30 de zile, cu starea de alertă. Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, a cărui conducere a fost preluată de premierul Ludovic Orban, a anunțat noile reglementări, toate activitățile permise trebuind să fie făcute cu respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii infecţiei. Astfel, în spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun, la locul de muncă şi în alte spaţii închise se instituie obligativitatea purtării măştii. Salariaţii din instituţiile şi autorităţile publice, precum şi angajaţii operatorilor economici publici şi privaţi își vor desfăşura activitatea de la domiciliu, iar dacă acest lucru nu este posibil, aceştia trebuie să fie supuşi triajului epidemiologic la locul de muncă. Terasele, cafenelele şi restaurantele rămân închise, la fel şi mallurile, execepție făcând magazinele care au acces direct din exterior.


    Se redeschid hotelurile și toate cabinetele stomatologice, muzeele și parcurile – cu excepţia locurilor de joacă pentru copii – iar deplasarea în cadrul localităților se va face fără a mai fi necesară declarație pe proprie răspundere. Obligativitatea acesteia se păstrează, însă, în cazul părăsirii localității, permisă doar pentru motive întemeiate. Transportul aerian, rutier şi feroviar este în continuare afectat de restricţii şi pe perioada stării de alertă. Există şi o noutate: românii care vor reveni din străinătate vor intra în carantină, dar nu instituţionalizată, ci la domiciliu, împreună cu familia. Cei care nu au posibilitatea îndeplinirii acestei condiţii sau solicită acest lucru pentru a nu îşi expune familia pot opta pentru carantina instituţionalizată în spaţii puse la dispoziţie de autorităţi. P


    entru perioada stării de alertă, guvernul a decis să prelungească unele măsuri de ajutor economic. Este vorba de plata şomajului tehnic pentru sectoarele economice care rămân închise şi a zilelor libere, până la terminarea anului şcolar, pentru părinţii care stau acasă cu copiii. De asemenea, concediile medicale pentru persoanele aflate în carantină şi cele infectate cu COVID-19 vor fi acordate cu prioritate. Consultaţiile medicale acordate de medicii de familie şi în ambulatoriul de specialitate vor putea fi în continuare acordate la distanţă și se menține decontarea acestor servicii fără folosirea fizică a cardului de sănătate. Pe de altă parte, persoanele juridice şi fizice pot să depună, în continuare, cereri pentru amânarea ratelor bancare.


    Preşedintele Klaus Iohannis le-a mulțumit românilor care au respectat măsurile instituite de la declararea, în urmă cu două luni, a stării de urgență și a reiterat că cea mai importantă reformă de care România are nevoie este reconstrucţia statului. “Sănătatea, educaţia, administraţia, sistemele ignorate atâţia ani şi căpuşate trebuie să fie priorităţile noastre, iar legislaţia trebuie croită într-un mod coerent, astfel încât să permită intervenţia rapidă a statului într-o situaţie de urgenţă ori de alertă”, a mai spus șeful statului, care a avertizat, în același timp, că nu va ezita să declare din nou starea de urgenţă dacă situaţia se va înrăutăţi şi datele vor arăta un număr galopant de infectări, care va duce la supraaglomerarea spitalelor. Bilanțul pandemiei indică, în prezent, în România, un număr de infectări de circa 16500, peste o mie dintre persoanele care au luat virusul au murit în urma complicațiilor, iar în jur de 10 mii de persoane s-au vindecat.



    Moțiune simplă împotriva ministrului de Finanțe


    O moțiune simplă a principalului partid de opoziție din România, PSD, împotriva ministrului liberal al Finanțelor, Florin Cîțu, a fost dezbătută și apoi aprobată, în această săptămână, în Camera Deputaților de la București. Social-democrații consideră că ministrul Cîțu s-a dovedit incapabil să vină cu măsuri eficiente de sprijin pentru economie. Ei spun că, deşi a preluat o economie în creştere, cu un deficit bugetar mic şi cu un nivel redus al datoriei publice ca pondere în PIB, Florin Cîțu ar fi adus România la sapă de lemn. Ministrul este criticat de PSD și pentru împrumuturile contractate în ultima perioadă.


    Florin Cîţu a respins, însă, toate acuzaţiile şi a răspuns cu critici legate de stadiul în care a găsit economia după guvernarea social-democrată, încheiată în toamna anului trecut. El a explicat că împrumuturile pe care le-a făcut executivul sunt pentru a acoperi cheltuielile din timpul guvernării PSD şi susţine că prin deciziile actualului executiv, România se va recupera rapid după criză. Florin Cîțu a enumerat în favoarea actualei guvernări liberale programul IMM Invest, informatizarea ANAF sau creșterea încasărilor la buget și i-a acuzat pe social-democraţi că se folosesc de această criză pentru a bloca activitatea guvernului.



    Previziuni privind economia României


    Economia României ar urma să înregistreze anul acesta o scădere de 4%, faţă de un avans de 3,2% prevăzut în noiembrie 2019, ca rezultat al crizei provocate de pandemia de coronavirus (COVID-19), se arată într-un raport publicat, miercuri, de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Pentru 2021, instituția financiară internațională se aşteaptă la o expansiune de 4% a PIB-ului României. BERD este principalul investitor instituţional din România, având investiţii de peste 8,6 miliarde de euro. Şi Comisia Europeană şi-a înrăutăţit estimările privind economia românească în acest an şi a estimat că România va înregistra o scădere semnificativă, de 6%, după mai mulţi ani de creştere robustă. La rândul său, Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă ca economia românească să înregistreze o contracţie de 5% în 2020, urmând să îşi revină în 2021, când va înregistra un avans de 3,9%.