Radio România Internațional

Tag: motiuni

  • Moţiuni di cenzură băgată Bucureşti

    Moţiuni di cenzură băgată Bucureşti

     

    Parlamentarllii AUR, SOS şi POT (formaţiuni apufusitu-suveraniste, tru opoziţie tru Parlamentul di Bucureşti) dipusirã, marţã, prota moţiuni di cenzură contra guvernuluui PSD-PNL-UDMR, bãgatu pi lucru tu bitisita meslui andreu şi cumãndusitu di suţialu-dimocratlu Marcel Ciolacu. Moţiunia ari numa „Premierlu Nordis lipseaşti s’fugã, româñilli suntu sãtulli cu nitiñisearea faptã” – easti spusa ti aşi dzãsili ligãturi anamisa di Ciolacu şi autorlli a unãllei mega-escrocherii/ unã babageanã-furlãki imobiliarã. Tu ahurhita di mesu, aţea di ma ninti diputată PSD Laura Vicol şi nicukirlu a llei, emburlu Vladimir Ciorbă, eara plãsaţ, ti unu kiro, cu ncllideari ta s’nu facã vãrã lãeaţã/ preventivu. Şi trã alţã trei inculpaţ s’apufusi ncllidearea preventivu tru idyiulu dosaru. Tru cazlu alţãloru şasi, instanţa lo apofasea ti ncllidearea/ arestulu acasã icã aţea cu controlu judiţiaru.

    Ancheta-a procurorlor DIICOT (parchetlu anti-Mafia ditu România) ari tu lucru 40 di inşi şi 32 di firmi, stipsiti cã loarã di la persoani fiziţi icã juridiţi cama di 195 di miliuñi di ivradz, ama nu deadirã a muştiradzloru, ti aeşţã pãradz, apartamentili şi locãrli di parcari trã cari aeşţã pãltirã. Uidisitu cu spusa-a anchetatorlor, avea și cazuri tru cari idyiulu apartamentu fu vindutu la ma mulţã muştiradz. Tu harea di capu/ şeflu politicu ali Laura Vicol, prezidentã a comisillei juridicã tu Camera-a Deputațlor tru aţea di ma ninti leghislatură, premierlu Ciolacu pricãnãscu că azbuirã tru Franţa şi Spania cu avioani privati, deadunu cu ex-deputata și cu nicukirlu Ciorbă. S-ari dusã deadunu cu elli şi ministurlu a Transporturlor, Sorin Grindeanu.

    Semnatarllii a moţiunillei di cenzură spun că actualu executiv easti ileghitimu, numata easti cu pistipseari, tamamau pritu ligãtura-a nãscãntoru membri a cabinetlui cu dosarlu Nordis, şi nu-şi tiñisescu a loru işiş programlu di guvernari, tru cari tãxea, ntrã altili, criştearea-a alocaţiiloru şi a pensiiloru. Guvernulu ari agiumtã di ma multu kiro pi unã isapi arşunoasã ti cãlcarea nomlui/ abuzuri şi eşecuri, cari yilipsescu ampãrţarea pãnu di mardzinã anamisa di putearea politică şi populu român – nica stipseaşti opoziţia naţionalistă. Tutu ditu opoziţie, USR, apufusitu proeuropeanu, dimãndã cã nu ari s’voteadzã moţiunea di cenzură. Unia spuni că, pritu aestã nkisitã ţi nu ari nãdii ta s’treacã ma largu, opoziţia tutã numata va s’aibã nãdia s’nkiseascã cu unã altã proţedurã ti surparea-a Guvernuluui tru aestã sesiuni parlamentară.

    Reprezentanţãllii ali coaliţie majoritarã spunu că România ari ananghi di cearei salami/ soluţii salami, emu nu di strateghii di imaghini, şi tãxescu s’tãnã keptulu/-hercatoru anvãrliga a pareiillei al Ciolacu. Cama multu, liderllii suţialu-dimocraţ şi liberalli spun că iţi slãbinţã pi bãnţãli a majoritatillei va s’hibã sancţionată vãrtosu, iarapoi aţelu ţi va u voteadzã moţiunia va s’hibã scosu ditu partie. AUR, SOS şi POT au deadunu 154 di parlamentari. Trã s’hibã vulusitã moţiunea di cenzurã easti ananghi, ama, di 232 di voturi favorabili, dimi giumitati şi nica unu di tuţ senatorlli şi deputaţlli.

     

    Autoru: Bogdan Matei
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    PARLAMENTUL — Prota andamasi di lucru ali Comisie parlamentară speţială di evaluare a inițiativelor legislative tru domeniul ali justiție s’ţănu adză tru prezența a ministrului ali Justiție Cătălin Predoiu, cari adră proiectele di nmu ncauză. Ase, sunt examinate trei proiecte dipusi di Guvern dimi statutlu a judicătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și Consiliul Superior ali Magistratură. Comisia easti adrată ditu 25 di diputaț și senatori cari au la dispoziție 60 di dzăli tra s’ndreagă rapoarti mutrinda inițiativili legislative. Biroulu Permanentu a Camerăllei a Diputațlor analizeadză aesti proiecte tru proţedură di motiuniananghi, aestea hiinda ună ditu prioritățli a coalițiillei di guvernământ tru actuala andamasi di lucru a Parlamentului, pi ningă nomlu ali educație.



    EDUCAȚIE — Năulu an școlar aduţi multi alăxerri, iara ahât elevlli, ama și profesorllii lipseaşti să s’adapteadză ntrăoară la eali. Tru loclu a aţiloru dauă semestre di până tora va s’aibă ţinţi module di nviţari și tezele numata va s’hibă obligatorii. Aestea suntu maş ndauă ditu alăxerli băgati di ministrul ali Educație, Sorin Cîmpeanu, cari spuni că va s’aibă şi multi alti, cu scupolu ti reformarea a sistemlui di nițământu.



    MOȚIUNE — Prima moțiune simplă ditu naua sesiune a Parlamentului va s’hibă tru dibatu adză ma amanatu şi votată ñiercuri. Motiunea fu dipusă di USR, contra a ministrului liberal ali energiei Virgil Popescu, pi cari semnatarlli lu stipsescu ti facturli multu mări la gaz si electricitate. URS critică schema di compensare și plafonarea a păhălui la energiei, ti care spunu că adusi lăhtari tru arada a consumatorilor și a născăntoru companii importante.



    LONDRA — Năulu premier britanic, conservatoarea Liz Truss, prillia adză ufiţialu mandatlu. Ea amintă nai cama multi voturi tru concursul tra cumăndusearea a Partidlui Conservator, neise aşi intră pi ipotisi tru loclu al Boris Johnson, cari dimisionă tru alunaru. Tru unu şcurtu zboru di victorie di luni, Truss tăxi misuri tra s’acaţă tru isapi criza, tăxinda un plan livendu” di ñîxurari a taxilor și di creaștire economică. Ea u prilo putearea tru un kiro greu, di itia a multiloru crizi. Facturli la energie suntu cu căbilea tra s’hibă di trei ori ma mări di iarna tricută, inflația agiumsi la 10% și Scoția va un nău referendum tra indipendință. Lidirlu a Partidlui Laburist ali opoziției, Keir Starmer, spuni că un nău premier nu nsimneadză ună nauă ahurhită, adăvgânda că Truss pari cama sinfirisită s’ñicureadză impozitili tra corporații și tra aţelli avuţ andicra di cu fumellili cu amintatiţi ñiţ.






    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Moțiuni di cenzură contra-a guvernului

    Moțiuni di cenzură contra-a guvernului



    Dupu şasi meşi di anda fu băgatu pi ipotisi, executivlu Florin Cîțu s’ampuliseaşti cu prota moțiuni di cenzură, dipusă di protlu partidu di opoziție ditu România. Suţial-democraţllii stipsescu guvernulu că lo apofasi ţi dusiră la urfănipsirea-a populaţiillei şi la ună cădeari libiră a economiillei. Elli aducu aminti ti nglliţarea-a pensiiloru, a tiñiiloru di cafi mesu şi alocaţiiloru tră cilimeañi și cutugursescu turlia tu cari executivlu ngrăpasi Planlu Naţionalu di Redresari şi Rezilienţă, ti cari spunu că populaţia va s’păltească ma multu ta s-aibă hăiri di fondurli europeani. Tutunăoară, Partia Suţialu Democrată stipseaşti că nu au loată născănti apofasi hăirlătiţi ti sectorlu economicu, sanitaru şi ali educaţie.



    Senatorlu Lucian Romaşcanu: “Guvernarea PNL-USR-UDMR u duţi economia ali Românie tu hauă cu ună iruşi, ciudie mari. România băneadză di la ună dzuuă la alantă ditu împămuturi mări ţi li au loată cu tocuri astronomiţi. Păhadzlli plăscăniră, gechili a româñilor s’guliră. Facturli agiumsiră diplo, alimentili di thimelliu agiumsiră bunuri di luxu, yitriili esenţiali ică nu s’află, ică suntu multu scumpi. Cursul euro-leu agiumsi la 5 lei, iara litrul di naftă năstricu 6 lei. Maşi lucri fantastiţi.”



    Suţialu-democrațllii spun că la textul a moțiunillei avură contributu cu pripuniri nica şi partenerlli suţialli, sindicati, IMM-uri și patronati. Documentulu fu ghivăsitu, ñiercuri, tru plenlu a Parlamentului, a debatlu şi votlu suntu programati ti stămăna ţi yini, tu unu nău plenu cu adunarea-a aţiloru dauă Cameri a leghislativlui. Cumăndusearea-a Partiillei Suţialu Democrată lugurseaşti că demersul ari nădii ta s-aprăftăsească și spuni că tu aestă oară s’facu păzărăpseri cu parlamentari di la alti formaţiuni ta s’ndrupască moţiunea.



    Cu apandisi ti aţeali ţi li spusi liderlu suţialu-democratu Marcel Ciolacu, dimi că au ahurhită păzărăpseri nica şi cu ma mulţă parlamentari ditu ţerclliulu guvernamentalu, coprezidentulu USR-PLUS Dan Barna spuni că niţi unu senatoru ică deputatu a formaţiunillei a lui nu va s’andrupască demersulu.


    Dan Barna: “Nu nă căftară şi nu pistipsescu că domnul Ciolacu va s-aibă vără nădie, altă andicra di vără ca pi şicaie, că vărnu parlamentaru USR-PLUS va s’ndrupască şicăgioañea di moţiuni di cenzură ţi u hăbărisi. Aestu easti rolu a PSD-ului, s’armână tu opoziţie, daima ndreptu, escu simfunu cu aestă minduită.”



    Nica şi liderlu a liberalillioru, Ludovic Orban, spuni că nu pistipseaşti că va s’aibă parlamentari a putearillei cari s’ndrupască nkisita-a suţialu-democraţloru. Partia Naționalu Liberală ş-ascumbusi parlamentarlli s’hibă prezenţă la votlu ti moţiuni, ama nu va ş-lu ufilisească ndreptul ti votu, a deapoa premierlu liberalu Florin Cîţu spuni că nu ari emoţii di itia că, spuni năsu, moţiunea nu ari nădii ta s’treacă.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Moțiuni contra-a ministurlui di Finanți

    Moțiuni contra-a ministurlui di Finanți


    Tru Camera-a Deputațlor di București fu acâţatâ tră debatu, luni, moţiunea simplă a PSD contra ministurlui di Finanți, liberalu Florin Cîțu, acşi, unâ nauâ furňie trâ iniţiatori ta şi spunâ niifharistusearea andicra di meatrili ţi li lo guvernul di tora trâ relansarea-a economiillei. Opoziția spuni că, după doi meşi di catandisi di ananghi, după amânări şi rectificări di acti normativi, ministurlu a finanţilor nu vini cu meatri di ndrupari hâirlâtiţi trâ economie. Social-democraţlli spun câ nkisirâ aestâ moţiuni tră itia că guvernul nu lo niţi unâ apofasi ti dealithea trâ protejarea-a antreprenorlor şi tânearea tu idyea scarâ a nivelui di bânaticu, kiro tu cari alti stati ahârdzirâ pânâ di 15% ditu PIB tra s’da silâ a economiillei. Deputatlu PSD, Andrei Pop, lugurseaşti că, acâ prilo unâ economie tru creaştire, cu un dificitu bugetar ňic şi cu un livel ňicurat a borgillei publiţi ca ponderi tru PIB, Florin Cîţu u-ari adusâ România la sapă di lemnu.



    Ia ţi spusi Andrei Pop: “Tu kirolu anda FMI, BM ică Comisia Europeană nâ spun că va s’hibâ zori mari tru România, ministurlu a finanţilor pari cã bâneadzã tu un deliru fără di bitisitâ, di nâ hâbâriseaşti că va s’yinâ lucri multu ti anami trâ româňi. Goalili lucri fantastiţi cari nâ aşteaptă suntu: recesiunea, şomajlu, inflaţia, falimentul şi ftuhia”. Tu arada lui, liderlu a deputaţlor PSD, Alfred Simonis, âlu cutugursi ministurlu a finanţilor ti mpâmuturli ţi li lo tu kirolu ditu soni şi ti impactul aiştoru ti cetăţeaňi până tu bitisita-a anlui. Florin Cîţu nu apruke, ama tuti stepsurli şi apândâsi cu critiţ ligati di catandisea tu cari u află economia după guvernarea social-democrată. El exighisi că împârmuturli ţi li lo executivlu suntu tra s’anvâleascâ hăgili ditu kirolu a guvernărlor PSD şi spuni că pritu apofasili a executivlui di tora, România va ş’yină tu ori după criză. Florin Cîțu arâdâpsi ca lucri hâirlâtiţi ti guvernarea liberalâ programlu IMM Invest, informatizarea ANAF ică criștearea-a pâradzloru adunaţ la buget și âlli stipseaşti social-democraţlli că ufilisescu aestâ criză tra s’ambudyiuseascâ lucărlu a guvernului.




    Ia ţi spusi Florin Cîţu tu aestâ noimâ: “Escu aoa di itia că româňilli lipseaşti sâ stibâ că, tru kirolu anda io şi PNL kivernisimu cu hâiri aestă criză, semnatarlli a moţiunillei minduescu s’nâ dânâsească. Kiro di doi meşi di dzâli di anda bâgămu tu practico meatri tră relansarea-a economiillei, alâxirâ tru Parlamentu, unâ turlie criminalâ şi populistâ tuti aesti meatri”. Deputatlu PNL Lucian Heiuş spusi că textul a moţiunillei easti unâ carti lae a guvernărlor PSD, a deapoa deputatlu USR, Claudiu Năsui spusi că s’kiru tu aestu kiro calea ti reformi ahândoasi tru România. Votlu trâ moţiunea simplâ contra a ministurluui trâ finanţi va s’hibâ datu ňiercuri.




    Ngrâpsearea: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala