Radio România Internațional

Tag: moţiuni di cenzură

  • Ma mărli evenimenti a stămănăllei ți tricu 03.10- 09.10.2021

    Ma mărli evenimenti a stămănăllei ți tricu 03.10- 09.10.2021

    Catandisea epidimiologică ditu România


    Tru România, catandisea epidimiologică agiumi la noi dimensiuni tru aestă stămână, stabilinda recorduri negative di 15 di ňilli ș’cama la numirlu di noi infectări, ama și di ma multu di 300 di morță asociaț coronavirusului, nregistrate tru 24 di săhăț. Rata di pozitivare a testilor tricu cu ndaua unităț di 20%, iara incidenţa medie la nivel naţional năstricu şasi la ňille tru majoritatea a giudețiloru. Tru ma multi localități, inclusiv tru București, valorli suntu cu multu ma mări, di 10 la nille ică ș’ma mări. Spitalele suntu stuhinati di numirlu mari di lăndzidz di COVID, iara secţiile di Terapie Intensivă suntu mpline. Tra s’poată s’asiguripsească yitripsearea-a ațiloru lăndzidz, autorităţile aprobară ancupărarea a 500 di concentratoare di oxigen di mare capacitate și apufusiră s’activeadză Mecanismul di protecţie civilă ali UE, cu scupolu ti ancupărarea a unăllei yitrie ufilisită tră yitripsearea a cazurlor di COVID-19, apofasea hiinda loată di itia că ti două-trei stămâni pot s’alăncească probleme cu stocurile ditu spitalili româneşti. Tu hăvaia-a catandisillei epidimiologice, catastisea di alertă fu prilundzită cu 30 di dzăli, ahurhinda cu data di 10 di sumedrue. Tutunăoară, s-apufusi ca tru localităţile cu incidenţa ma mare di şase cazuri di COVID la ňillea di bănători prusupida di protecţie sanitară va s’poartă orlea zorlea tru spaţiile ncllisi, tru mijloacele di transport ncomun, la loclu di lucru, tru spaţiile comerciale, ama şi tru spaţiile publiți dișcllise, cu născănti excepții. Numirlu mari di lăndzidzări dusi la criștearea a numirlui di vaccinaț. Aproapea 30 di ňilli di persoane s’adavgă cathi dzuuă la atelli cu schema completă di imunizari, iara numirlu total agiumsi la aproapea 5,5 miliuňi di oamiňi.



    Guvernul Florin Cîțu cădzu moțiunea di cenzură


    Guvernul cumăndusitu di liderlu liberal Florin Cîţu cădzu testul a moțiunillei di cenzură dipusă contra a lui di opoziţia social-dimocrată. Demersul tra surpareai al Florin Cîțu, ti cari PSD spuni că easti cu scupolu ta să scoată România ditu criza politică, economică și socială, s-băgă tru practico cu agiutorlu a fostului numiru 2 la guvernare, USR PLUS — agiumtu ași după atelu ditu soni congres di fuziune USR cari-lu lugurseaști pi Florin Cîţu responsabil ti aspărdzearea ali coaliţie. Ama și a partidului ultranaționalist AUR. Prezidentulu Klaus Iohannis apufusi ti luni consultări cu partidile parlamentare, ama nu ari nădii că va s’află ună cearei ntrăoară. Toradioară, liderlli a principalelor partidi ş’li țănu poziţiile divergente tru atea ți mutreaști deblocarea a crizăllei politică. Tra social-dimocraţ, alidzerli anticipati suntu goala cearei şi exclud varianta ti andruparea a unui guvernu minoritar PNL-UDMR tru parlamentu. Până la alidzerli anticipate, un guvernu di specialişti, pripune liderlu a PSD, Marcel Ciolacu. USR caftă orlea zorlea znuearea ali coaliţiecu PNL, ama cu unu altu premieru, şi, spune prezidentulu USR, Dacian Cioloş, poate s’aproaki ca Florin Cîţu s’facă parte ditu un yinitor guvern, cara libearalii voru aestu lucru. Di alantă parte, PNL nu nu tradzi mănă di la varianta Florin Cîţu premier – spune deputatlu Dan Vîlceanu, ministrul demis a finanţilor, tru opinia a curi coaliţia nu poati s’hibă znuită cara USR bagă condiţii. Tru opinia AUR, tru actuala conjunctură politică ari maș dauă variante: guvern di specialişti ică alidzeri anticipate, iara UDMR va si s’facă znuearea ali coaliţiei cu PNL şi USR şi nu mindueaști toradioară tru varianta anticipatelor.



    Căftarea di soluții ti criștearea accelearată a păhălui la energie


    Liderll a statilor membre ale UE, andămusiț tru Slovenia, nu agiumsiră la un acord mutrinda apandisea la creaştirea accelearată a păhălui la energie. După andamusi, prezidentulu român Klaus Iohannis cundille: ʺAvumu ună primă discuţie ti păhadzlli la energie, maxusu păhadzlli di electricitate, şi n’akicăsimu s’urgentăm tuti demersurli. Comisia ș’lo borgea, şi nă aştiptăm să s’ţănă di aestă chestiune, s’yină tru maximum ună stămână cu ună abordari, cu născănti cearei, di itia că nu putemu s’trițemu iarna cu păhadz tru creaştere.ʺ Europarlamentarlli, cari zburără și elli ti creașterea a păhălui la energie, stipsiră că misurli di eliminare a combustibililor fosili nu acătară tu isapi că nu ari duri surse regenearabile, că energia nucleară fu marginalizată şi că Europa easti şantajată energetic di Rusia. Tru România, creaștirea explozivă a păhadzloru la curent și gaze vini tu idyiulu kiro cu liberalizarea completă, di la 1 di alunaru, a păzarillei energiillei. Luni, guvernul aprobă compensarea-a facturilor la energie şi gaze tra consumatorlli casniț pisti păhălu di 68 di bani pe kilowatt, ama creaştirea niacumtinată a păhadzloru pi păzarea europeană caftă ună nauă intervenţie – spune ministrul ali Energie, Virgil Popescu. Invocată di premierlu interimar Florin Cîțu, plafonarea a păhadzloru la energie şi gaze naturale, yini tutu ma multu tu muabeti. Ună ahtari apofasi nu poati s’hibă loată, ama, că maș di un guvern cu puteri mplini. Ditu opoziție, PSD aduți aminti că dipusi un proiect di nomu tru aestă noimă, la Senat, aoa și dauă stămăňi.



    Previziuni economiți


    BNR mutreaști găilipsită evoluţia păhadzloru ditu energie şi cundille că prognoza a llei mutrinda inflaţia tra bitisita aluștui anu, di 5,6%, va s’hibă năstricută, tru contextul scunkerloru ditu aestu sector. Di altă parte, eonomia a Româniillei va crească cu 7,3% estan, uidisitu cu atea ditu soni prognoză a Băncăllei Mondiale tra regiunea Europa şi Asia Centrală. Prințipala dificultate pi termen șcurtu easti ţănerea sumu control a crizăllei, limitarea a consecinţelor a llei economiți soțiale şi tru domeniul a sănătatillei. Apandisea a Guvernului, deadunu cu agiutorlu a Uniunillei Europene, cum şi evoluţia a campaniillei di vaccinare va s’hibă crititi tra asigurarea a redresarillei. Alti provocări yinu ditu ratele scădzuti di absorbţie a fondurlor europene, atea ți bagă ntribări mutrinda axizearea a văsiliillei ta s’profită di itia a noilor fonduri di redresare — nica șă spuni tru raport. Banca Mondială nica fați isapi că economia a Româniillei va crească cu 4,8% anlu yinitoru şi cu 3,9% tru 2023.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Tașcu Lala

  • Guvernul Cîțu, demis pritu moțiuni di cenzură

    Guvernul Cîțu, demis pritu moțiuni di cenzură

    Guvernul cumăndusitu di liderlu liberalu Florin Cîţu fu demisu marţă, pritu moţiune di cenzură, după ţi să spusi cu ncuntrari dinintea la trei ditu tuti ţinţi partidi reprezentati tru Parlamentul ali Romaniei. Tru documentul iniţiatu di PSD şi cu numa DANASIT ftuhia, scunkirli şi penallii”, să spuni că goala cearei că România s-iasă ditu criza politică, economică și socială easti ca Guvernul Cîțu s’fugă ntrăoară di la cumăndusearea a văsiliillei.



    Social-democraţlli caftă giueapi a aluştui executiv ti urfănipsearea a românilor, ixikea di misuri cari s’talle scunkerli la energie şi devalorizarea-a monedălleii naţională, leulu, cum şi criştearea alarmantă a borgillei publică. La pasivlu a guvernului di tora nica poati s’intră, uidisitu cu rechizitoriulu a PSD, slaba amintari a fondurlor europene, ambudyiusearea a programiloru di agiutoru tră IMM-uri, ixikea di cilăstăseari tră problemili a agricultorlor. Opoziţia social-democrată cutugurseaşti, tutunăoară, aţea ţi lugurseaşti s’hibă fănicolu ditu dumenea ali sănătati.



    Alumta a Guvernarillei PNL-USR-PLUS-UDMR nu s-deadi practic cu pandemia, căţe nica s’cama multu u ayălisi combaterea și yitripsearea a lăngorloru croniţi, aduţi căbati PSD. Moţiunea nu lu afireaşti di cutuyurseari ici USR PLUS, agiumtu după congreslu di fuziune ditu week-end USR, acă tamamu ieşearea aliştei formaţiuni di la guvernari feaţi ditu cabinetlu di Bucuresti unu minoritar şi l-u-adusi tu catandisea greauă tru cari easti adză. Şi, acă, nu easti dotu afirită, USR votă moţiunea cu scupolu ca Florin Cîţu, pi cari-lu lugurseaşti responsabil di aspărdzearia ali coaliţie, s’hibă debarcatu. Idyea şi naţionaliştilli ditu AUR.



    Nintea a votului, Florin Cîţu stipsi di iresponsabilitate aşi cumu u număsi naua majoritate PSD–USR–AUR. Liderlu a liberalilor ditu Camera a Deputaţlor, Florin Roman, declarăt după aflarea a rezultatului că PNL va s’aibă ună nauă pripuniri di premier, după ţi tru forurile di cumănduseari a partidlui va s’apufusească aestu lucru.



    Partidlu Social Democrat ari maş ună apofasi — alidzerli ninti di kiro şi ari tru videală, tru condiţiile anda va s’thimilliusească ună majoritati politică, un guvern di specialişti până la eventualu scrutin, declară, tu arada a lui, prezidentulu PSD, Marcel Ciolacu. Topa easti la prezidentulu ali Românie, şi Constituţia easti tru aestă noimă, nica spusi liderlu social-democrat. El sumlinie că easti ananghi s’hibă năstricutu momentul di isterie politică şi s’agiungă “tru ună zonă responsabilă şi constituţională.



    Năulu prezidentu a USR, Dacian Cioloş, ălu căndăsi premierul demis s’hibă cu apridunari, adăvgânda că aşteaptă ună reacţie echilibrată di la PNL. El dimăndă că va s’tragă mănă di la alti comentarii până cându nu va s’aibă ună pripuniri realistă di coaliţie guvernamentală.


    Deputatlu George Simion, coprezidentu AUR, spusi că Florin Cîţu nu lipseaşti s’armănă niţi barimu interimar, cundillinda că partidlu a lui ari ună pripuniri di guvernu adratu ditu specialişti, pi cari va u negociadză şi cu alanti formaţiuni politiţi.



    Autoru: Eugen Coroianu

    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 27.06.2021 – 03.07.2021

    Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 27.06.2021 – 03.07.2021

    Guvernul di București tricu testul a protăllei moțiuni di cenzură


    Guvernul cumăndusitu di liberalu Florin Cîțu tricu, aestă stămână, testul a protăllei moțiuni di cenzură, inițiată di prinţipalu partidu di opoziție, PSD, niifharistusitu di apofasili a Executivlui di București tru domeniile clleaie di lucru şi di turlia tru cari fu adratu Planlu Naţional di Redresari şi Rezilienţă. Pritu apofasili loati, actuala guvernari PNL-USR/PLUS-UDMR nu tiñiseaşti ndreptul la educaţie şi sănătati, nu acaţă tu isapi pruviderli constituţionali şi promoveadză politiţ economiţi cari duc la scădearea a nivelului di bănă, spusiră social-democrațlli tru kirolu a debaturloru. Di alantă parti, aţelu tră cari nkisi moțiunea, Florin Cîţu spusi că economia ali Românie aprăftăsi s’treacă di nai cama marea criză tu aeşţă ditu soni 100 di añi, iara coaliţia easti vărtoasă şi ndreaptă ti guvernari ma largu, acă PSD ambudyiusi ditu Parlamentu reformili iniţiati di Executiv. Uidisitu cu premierlu, tocurli suntu ma ñiţ, a deapoa amintatiţli a românilor crescu ma ayoñyea andicra di rata ali inflației, atea ţi s’veadi pritu creaştirea di ancupărari. Tră moțiuni votară maş 201 parlamentari — inițiatorlli și reprezentanțălli AUR, ultranaţionalistu, tru kirolu anda parlamentarlli a putearillei tiñisiră apofasea ali coaliţie di centru-dreapta aflată la guvernari tra s’nu voteadză.



    Tru România, alăxeri fapti di furnizorlli di energie electrică și di gazi, ama și tru atea ţi mutreaşti serviţiili di sănătati


    Furnizorlli di energie electrică și di gazi ditu România scoasiră, ahurhinda cu data di 1 alunaru, ñicurărli fapti ti consumatorlli casniţ cari nu simnară un contractu pi păzarea concurenţială. Simfunu cu datili dimăndati di Autoritatea Naţională di Reglementari tru Energie, ditu aţelli aproapea 9 miliuñi di consumatori casniţ di energie electrică, ma multu di giumitati nu simnară un contract nău, atea ţi spuni că au un contractu tip serviciu universal, nai ma scumpu di pi păzari, iara unăoară cu eliminarea a ñicşurărloru, aeşţă va s-aibă ună crişteari a facturăllei anamisa di 1 şi 7%. Tru ţi mutreaşti gazili naturali, dauă cirecuri ditu aţelli patru miliuñi di consumatori nu simnară un contractu nău pi păzarea concurenţială. Tră aeşţă, factura va s’crească cu până la 25 di proţente. Tutu di la 1 alunaru, tru România intră pi lucru năulu contractu-cadru ţi reglementeadză serviţiili di sănătate. Ditu năutăț s’arădăpsescu asiguripsearea-a unăllei pachetă di prevenţie ti persoanili di 40 di añi ş-cama, ţi ari trei consultaţii di evaluari a riscurloru şi intervenţie ti ñicurarea a aluştoru. Tutunăoară, pacienţălli croniţ va s’hărsească cathi mesu di câti ună consultaţie la domiciliu ţi u da yeaturlu di familie, andicra di patru tru an până tora, iara yeaţărlli di familie pot s’da năi serviţii.



    Di la 1 alunaru, tru România s’bagă tu practico certificatlu veardi și năi relaxări a restricțiilor anti-Covid


    Di la 1 alunaru, tru UE a intră tu lucru certificatlu digitalu Covid, cari spuni desi atelu ţi ălu ari easti vaccinat, vindicat di COVID-19 ică avu tora ayoñea un testu negativ la infecţia cu SARS-CoV2. Năulu document, ţi easti idyiulu tu tută Uniunea, ari scupolu ta s’licşureadză intrarea tru statele membre. Documentul cu cod QR poate s’hibă printat ică discărcat tru telefon şi easti ghiv4situ la yimbruki cu un scanner special. Perioada di valabilitate diferă, di la 24 di s4hăţ tru cazlu a unui test antigen rapid, până la un an tru cazlu a aţiloru vaccinaţi cu schema completă. Tru România, ti loarea a certificatlui digitalu Covid, Serviciulu di Telecomunicaţii Speciale ndreapsi ună platformă securizată pi internet: certificat-covid.gov.ro. Di altă parti, evoluția pozitivă a epidemiillei tru România tru kirolu ditu soni dusi la relaxari, di la 1 alunaru, misurli loati ti apridunarea mutrinda transmiterea-a coronavirusului. S-dişcllisiră diznă panayirurli, bâlciurli şi talciocurli, pensiunile şi hotelurli pot s’aproaki ti cazari la limita maximă, a deapoa sălliurli di fitness pot s’aproaki tuţ muştiradzlli. Restaurantili şi cafineadzlli pot s’armână dişcllisi până la oara 2:00 noaptea la capaţitate maximă, ama tru cazlu a cluburilor şi a barurlor arm4ni ma largu restricţia uidisitu cu atea ţi spuni că pot s’intră maş aţelli vaccinaţ. Evenimentili privati pot ta s’disvărtească cu 100 di acllimaţ – năuntru şi 150 – nafoară, numirlu putânda s’hibă majorat la 300 cara tuț participanțălli pot s’facă dovada vaccinarillei, a treţirillei pritu COVID-19, respectiv un testu negative faptu tora ayoñea.



    Victimili a Pogromlui di Iaşi, ditu cirişaru 1941, comemorati tru plenlu and4musitu a Parlamentului di București


    Parlamentul ali Românie a comemoră, tru aestă stămână, tru andamasi solemnă, ti prota oară tru istoria a llei, victimili a Pogromlui di Iaşi, ditu cirişaru 1941, ordonat di autoritățli antisemiti ditu ateli kiro și cari feaţiră victimi cama di 13.000 di evrei români. Prezidentulu ali Românie, membrilli a Guvernului, foștii şefi di stat, reprezentanţăllii a corpului diplomatic acreditat Bucureşti, şeflu a Casăllei Regală ali Românie, Patriarhul BOR şi liderllii alăntoru culte religioase, reprezentanţii a Federaţiillei a Comunităţlor Evreieşti ditu România, ali Armată Română, ali Academie Română, cum şi supravieţuitorlli ică clirunomlli a victimilor Pogromlui eara viniţ tru sală. Supravieţuitor a Pogromlui di Iaşi, sociologlu Michael Cernea, tora tru ilikia di 90 di ani, ş-adusi aminti cu emoţie aţeali dzăli, cari ălli spilară măduua bana tută. Eara atumţea maş unu cilimeanu di 10 ani: “Añi aducu aminti cathi momentu a dzuuăllei tru cari earamu scoşi fuvirsitoru ditu casă, io cu familia a mea. Nă ncolonară şi până tu soni agiumsimu la Curtea Chesturăllei şi nă aspăremu şi voi s’vă spun că frixea ta s’eşţă vătămatu fu ună fortumă multu greauă, cari armasi şi după Pogrom. Frixea paralizeadză, stuhineadză.” Di la tribuna a Parlamentului, ambasadorlu a statlui Israel tru România, David Saranga, spusi că, ti amărtie, tru multe stati ditu Europa aţeali trenuri a moartillei suntu nica prezente, pritu manifestări di ură şi intoleranţă. Oficialitățli români pitricură mesajlu a pricunuștearillei trăñipserli și aţelu di pricunuşteari a evenimentului traghicu ţi s’feaţi aoa şi 80 di añi.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Moţiunea di cenzură, nu fu aprukeată tru Parlamentu

    Moţiunea di cenzură, nu fu aprukeată tru Parlamentu



    Guvernul cumănduisitu di liberalu Florin Cîțu tricu, marță, testul a protăllei moțiuni di cenzură, inițiată di prinţipalu partid di opoziție, PSD, niifharistusitu di misurli a Executivului di București tru domeniile clleaie di lucru şi di turlia tru cari fu adratu Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă. 234 di voturi eara ananghi tră atea că demersul a social-democrațlor s-ducă la cădearea a cabinetlui ţi easti pi ipotisi di giumitati di anu, ama tra s’treacă moțiunea votară maş 201 parlamentari – inițiatorllii și reprezentanțăllii AUR, ultranaţionalist.



    Parlamentarlli a putearillei tiñisiră apofasea a coaliţiillei di ţentru-dreapta aflată la guvernari: armasiră tru sala di şedinţă a plenlui comun, ma nu ş-exprimară votlu. Pritu misurli adoptate, actuala guvernare PNL-USR/PLUS-UDMR nu tiñiseaşti ndreptul la educaţie şi sănătati, nu acaţă tu isapi pruviderli constituţionale şi promoveadză politiţ economiţi cari duc la scădearea-a nivelui di bană, spusiră social-democrațllii tru kirolu a debaturloru.



    Liderlu PSD, Marcel Ciolacu: “Miliardi di euro împărmutati nu agiumsiră niţi la cilimeañi, niţi la pensionari, niţi la mediul privat. Agiumsiră tut la soţlli a dumniillei a voastră di partid. Ici ţiva la români! Ici ţiva la agricultură! Ici ţiva la educaţie şi sănătate! Ici tiva la firmili româneşti! Tuti la voi! Asparsitu sistematic iţi toru di pistipseari şi credibilitate a campaniillei di vacţinari.”



    Economia ali Românie putu tra s’treacă pisti nai cama marea criză tu aeşţă ditu soni 100 di ani, a deapoa coaliţia easti vărtoasă şi ndreaptă s’guverneadză ma largu, acă PSD ambudyiusi ditu Parlament reformele iniţiate di Guvern, vini cu apandisea aţelu tra cari eara băgată moțiunea, Florin Cîţu: “Alli mintitu şi ălli aspăreatu româñilli şi ahătu! Ia că economia neadzi multu ghini. Rata ali inflaţie easti ma ñică andicra di iţi altă perioadă tru cari România eara guvernată di socialişti, tocurli idyealui. Amintatiţli a românilor crescu cu aproapee diplo andicra di rata ali inflaţie. Tocuri ma ñiţ, amintatiţi cari crescu ma au ma aoñea di rata ali inflaţie — matimă di economie. Aşi creaşti puterea di ancupărari! Şi locuri di lucru.”



    Stepsuri arcati a guvernului adusi și co-prezidentulu AUR, George Simion. CFR-iştii suntu multu di multu niifharistusiţ di atea că nu ari niţi ună viziuni tră transportul feroviar ditu România, spusi el, idyea, transportatorllii, nicukirlli di restauranti, cari spun că nu fură agiutaţ niţi nă turlie, ñiclu producător român nu easti protejat, nu ari acces tru hipermarketuri, tu kirolu anda păhadzlli criscură, a deapoa bana easti tutu ma greauă.


    “Moţiunea di cenzură contra a Guvernului cădzu. Revoluţia a bunăllei guvernari neadzi ma largu. Andicra di atelli ţi simnară exerciţiulu di dimagogie ipocrită di adză – spusi, di alantă parti, viţepremierlu Dan Barna, co-prezidentulu USR PLUS – noi cilăstăsimu ca v4silia aesta s’hibă ma bună. Planlu a aluştui Guvern şi ali coaliţie easti ta s’bagă tu lucru niscănti reformi pi lungu kiro, niscănti reformi vărtoasi tră România”.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Isăki după cădearea-a Guvernului

    Isăki după cădearea-a Guvernului

    Cătugursitu di adversarl’i a lui politiţ ti furn’ia că vru ta s’alãxească nomurli electorali căţe ş-loară borgi s’apufusească, dimi fără debatu tru Parlamentu, cu maşi năndoi meşi ninti di scrutinlu ti locali, premierlu liberalu Ludovic Orban cădzu, n’iercuri, dinintea a moţiunil’ei di cenzură băgată contra a cabinetlui a lui. Trei mesi ţănu mandatlu aluştui executiv, ţi easti paturlu di la alidzerli parlamentari dit 2016 şi protlu monohromaticu.



    Social-democrațl’ii ditu opoziție (PSD), tsi avea fută la puteari până tu inşita a meslui sumedru, anlu ţi tricu, cându fură surpaţ tut pritu moţiuni di cenzură, feaţiră tora suţată cu ProRomânia, partia cumăndusită di aţel di ma ninti premieru PSD Victor Ponta, şi, andrupăţ di UDMR, adunară nica ş-ma multi voturi andicra di ţi lă eara duri tra să-lu surpă guvernul Orban.



    Scupolu a gaeretil’ei nu easti ici unu ti niacăţari tu isapi – numirlu di tururi tu cari s’hibă ţănuti alidzerli locali. Tora, easti pruvidzut maşi un golu tur di scrutinu, catastisi luguristă că lă agiută a partiiloru mări, ditu arada-a aluştoru şi PSD. Acă easti tru scădeari vărtoasă dinintea a bănătorloru, PSD ma largu ari nai cama mulţă parlamentari şi nai multi dimarhii. Tru aestă catandisi, a loru nu lă agiută ici alăxearea, dimi turnarea ti ţănearea dauă tururi, ti cari liberal’ii ş-loară borgi s-apufusească, ama nu cu debatu parlamentaru.



    PNL, cari, andicra di anlu 2016 agiumsi, tu numiru, diplo cu aţel’i ţi lu ndrupăscu – iuva cătă 47%, uidisitu cu sondajili di opinie/ căftarea-a minduităl’ei tu lao – ari, tu arada-a lui, multi dimarhii, ghini ma spunu că dauă tururi bagă tu minti/ yilipseaşti ună ifculie ţi poati s’da ma multă legitimitati. Cădearea-a guvernului dişcl’idi, tu idyiul kiro, calea ti alidzerli ninti di kiro/ anticipatili — ţi li voru emu liberal’ii, emu prezidentul Klaus Iohannis, ţi easti cu minduearea că aesti suntu goala şi nai tin’isită cearei ti cratu.



    Calea pruvidzută di Constituție easti, ama, ndilicată. Planlu cu cilâstâserli tra s’adară un nău guvernu lipseaşti s’cadă di dauă ori ti un vade di 60 di dzăli ninti că prezidentul s-l’ia apofasi ti aspărdzearea a Parlamentului. Isapea ţi iasi tu videală “agiută emu a PNL, emu a PSD, ditu lenu turlii di furn’ii”, lugurseaşti politologlu Cristian Pîrvulescu. Tru minduita aluştui, “PSD lugursi că aleadzi anamisa di dauă lucre arali — alidzearea a dimarhiloru tru dauă tururi di scrutin i alidzerli ninti di kiro – şi aleapsi alidzerli ninti di kiro di itia că, E, ahurhinda cu aestă moţiuni di cenzură s’dişcl’idu căl’iurli ti alidzerli ninti di kiro“.



    Aestă isapi easti bună emu ti PNL emu ti PSD şi UDMR, neise yini cu aestă minduită şi analistul Radu Magdit. “Tra liberali scupolu parlamentaru ti cama di 35 tru sută ari căbili ta s-hibă băgatu tu practico, a deapoa ti social-dimocraţ şi maghiari easti cl’eaia ti tănearea-a alidzerloru locali tru un turu“, spuni Magdit. Nica spuni năsu că “rezultatlu, anaparti di alumta politică maşi cu minarea a budzăloru, caftă şi păzărăpseri salami dinăpoia a pirdelui/ i a uşiloru ncl’isi. Nu’ari s-amintă maşi treilu actor, simfunu cu sondajili/ căftarea-a minduităl’ei tu lao, dimecu USR PLUS”.



    Autoru: Corina Cristea


    Apriduţearea: Taşcu Lala