Radio România Internațional

Tag: mparmuturi

  • Mpărmuturi ma scumpi tru România

    Mpărmuturi ma scumpi tru România

    Rata anuală a inflaţillei agiumsi tru România la 16,8% tru meslu brumaru 2022, di la 15,32% tru sumedru. Cifrele năstrecu prognoza di inflaţie tră bitisita-a anului pi cari u-avea dimăndată guvernatorul a Băncăllei Naţionale (BNR), Mugur Isărescu – 16,3%. Easti, tutunăoară, nai ma mari rată ditu dauli dekenii dit soni: tru 2002, inflația anuală agiumsi la 22,5%, a deapoa, ditu 2005 până tru 2021, s-a rmână maş la ună ţifră. Minari anticipată cata di tută lumea, Consiliul di Administraţie al BNR u criscu diznău, ñiercuri, rata a toclui di politică monetară, cu 0,25%, la 7 procente pi an. Specialiştilli a băncăllei centrală estimeadză tora că rata anuală a inflaţilleei va să scadă, vahi, lişoru tru protlu trimestru aluştui anu şi va s’dipună semnificativ ma yoñea cama deapoa, nica sumu 10%, nica ditu trimestrul trei al 2023. Naua ajorare a ţoclui clleaie va s’ducă, nai ma probabil, şi creastirli a tocurloru la bănţăli comerciale, maxus tru cazlu a Mpărmuturilor.



    Analistul economic Dragoş Cabat declară, tră Radio România, că eara importantu să s-ducă ninti tendinţa di creaştire a toclui clleaie, tra s’nă asiguripsimu că inflaţia va s’agiungă pi un plafon şi va s-intra, cama deapoa, pi ună cali descendentă, acă aestu lucru nsimneadză şi ună creaştire a ratelor tră aţell cari au Mpărmuturi tru lei cu tocu variabilu. Cata 600.000 di români suntu sigura afectaţ de aestă majorare de tocu – spuni Dragoş Cabat. El spuni, ama, că, tru general, persoanili cari au Mpărmuturi bancari contractati suntu ditu categoria aţiloru cu venituri medii ică pisti medie şi adavgă că problema mari easti cu românii cari au venituri ñiţ, ţi earau şi continuă s’hibă la limita a unui bănaticu tiñisitu, iar tră aeşţă easti multu importantu să s’dănăsească criştearea abruptă a păhadzloru di consum.



    Majorarea a toclui di politică monetară va s’ducă la dănăsearea a investiţiilor tru sectorlu privat şi la ună dalgă di falimente speţifiţi ti recesiuni — feaţi timbihi, ditu opoziţie, deputatul USR Claudiu Năsui. Fostul ministru ali Economie reproşeadză a Guvernului PSD-PNL-UDMR că s-mprmută “cabaia multu”, pi fondul creştirillei hărgili tră planuri di dezvoltare locală şi tră năi agenţii di stat. Organizaţie non-guvernamentală cabaia activă tru spaţiul public, Fundaţia tră Apărarea Cetăţenilor Contra a Abuzurilor Statului (FACIAS) lugurseaşti, tu arada-lli, revoltător turlia tru cari statul român, pritu Banca Naţională, aleapsi s’pondereadză inflaţia galopantă, di u arucă fortuma pi românilli cari au Mpărmuturi la bănţă. Umflarea di cătră BNR a tocurloru, fără niţi ună altă misură compensatorie tră populaţie — nica spuni FACIAS -, avu drept consecinţă majorarea cu până la 60% a ratilor a românilor. Aestă politică financiară, orientată exclusiv ti agiutarea a bănţălor, va s’ducă tu şcurtu kiro la alithealui traghedii, ţi va u zñiipsească populaţia activă a văsiliillei — cundilleadză di cu kiro organizaţia non-guvernamentală.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Mpărmuturi tut ma scumpi

    Mpărmuturi tut ma scumpi

    Indiţile Robor la trei meşi andicra di cari sfaţi isapi custusearea mpărmuturilor di consum tru lei cu dobândă variabilă ș-duţi ninti creastirea, tru România, şi agiumsi la 8,11% tru an. Un nivel ma mari fu nregistrat la 1 di şcurtu 2010, respectiv 8,15%, simfunu cu BNR. Tru ahurhita aluştui an, aestu indiţi eara 3% tru an. Aproapea giumitati ditu mpărmuturli tru lei date tru România suntu calculate tru aestu kiro andicra di indiţili Robor.



    Adrian Negrescu, analistu financiar, spuni că mulţă români suntu tru catandisea tra s’păltească rate cu 50% ică baş 80% ma mări andicra di anlu ţi tricu. Ună protă cearei easti triţearea la indicele di referinţă tră mpărmuturli a consumatorilor (IRCC), aşe că ratele să scadă tră ună perioadă di 1-2 ani, easti cu minduita Adrian Negrescu:


    “Tra s’treacă di la Robor la IRCC nu lipseaşti s’adari altuţiva că maş s’nedz la banca iu ai mpărmutlu şi s’dipuñi ună căftari, ună căftari cari s’ndreeadzi di arada tru 30 di dzăli. Easti ună căftari legală, pi cari bănţăli lipseaşti s’u aproaki tru nai şcurtu kiro. Cara ti dialihea banca nu aproaki şi ari posibilitatea s’nu ţă aproaki triţearea la IRCC, soluţia easti s’cafţă Centrul di Soluţionare a Litigiilor ditu Domeniul Bancar, CSALB, ună instituţie cari ti agiută practic fără păradz s’păzărăpseşţă cu banca aesti năi condiţii di mpărmutari.”



    Ună altă variantă easti refinanţarea mpărmuturlor, avănda tru isapi ofertili a bănţălor. Tră atelli cari armân fără loc di lucru goala cearei easti amânarea a ratilor tră nodi meşi, până va s’poată s’intră diznău pi lucru.


    Adrian Negrescu: “Ti aţea, tră aţelli aflaţ tru ună catandisi greauă, dimi fără posibilitatea tra ş-află un loc di lucru, falimentul personal ică darea tru plată sunt dauă alti soluţii, cari pot să-lli ascapă di fortuma a unlui mpărmutu pi cari numata pot tra ş-lu păltească.”



    Analistul financiar faţi timbihi că ahât kiro cât inflaţia va s’armănă pi un livelu analtu, tocurli va s’crească. El spune că easti di aştiptat ca Robor s’agiungă pi un procent di 9% tru perioada yinitoari. Creaștirea a toclui di politică monetară easti misura ti da di mănă neise pritu cari bănţăli ţentrali — dimi instituțiile tru borgea a curi cadi stabilitatea a păhadzloru – apeleadză cându vor s’ñicureadză inflația. Tra s’ñicureadză disponibilitatea di lichiditate tru piață, creaștirea a tocurloru discurajează creditarea nauă. Efectul s’duţi ama și cătă mpărmuturli veclli, pritu criştearea a tocurloru variabile. Cu cât banca centrală da a bănţălor comerciale mpărmuturi ma scumpe, cu ahât aestea va s’ahurhească s’bagă tru lucru, tru arada a loru, tocuri ma mări pe păzarea interbancară.


    La nivel european, ma multi bănţă ţentrale crescu tocurli, di itia a catandisillei economiţi globale. Europa s’ampuliseaşti nica cu pandimia di COVID-19, cari li “scurtcircuitat” şingirili di aprovizionari, diapoa, tru şcurtu vini polimlu ditu Ucraina ş-dupu elu sancțiunile băgati ali Rusie, cari zdrunţinară păzărli energhetiţi.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • Ampurmutarea bancară şi catastisea economiil’ei

    Ampurmutarea bancară şi catastisea economiil’ei

    Ampurmutarea bancară şi catastisea economiil’ei



    România ari şansa ta s-nregistreadzâ estan unâ creaştiri economică di 2%, ma mari andicra di atea prognozată, iara aestu lucru easti vidzut de bancheri ca un resortu cari poati s-da salami silâ ti mpârmâturi. Un resortu, cu alti zboarâ, orlea zorlea anânghisitu, alasă el’i ta sâ s-akicâseascâ, exighisindalui că nu poati s-ahurheascâ lucurlu ti mpârmutari — aproapea ambudyiusitâ tu aestu kiro – până nu ahurheaşti diznău criştearea sustenabilă a economiil’ei. Aţel’i di nafoara a sectorlui bancar spun, ama, că nu poati sâ s-agiungâ pi unâ crişteari vârtoasâ ma s-nu s-agiungâ la unâ ndridzeari a lucurlui di mpârmutari.



    Easti ananghi de soluţii ta sâ s-iasâ dit aest situaţie, spuni consilierlu a guvernatorlui di la Bănca Naţionalâ ali Românie, Adrian Vasilescu. Tu minduita al nâsu, unâ dinamică pozitivă a împârmuturlor bancari nu poati s-hibâ amintatâ câ maşi nkisindalui di la mpârmutarea a companiilor: Tu aestâ oarâ , tu România, mpârmutarea nu poati s-ahurheascâ altâ turlie câ maşi plusândalui pi companii sănătoasi. Practic, mpârmuturi cari să s-ducâ câtâ companii va s-agiungâ tu a daua jgl’ioatâ şi la populaţie; dimec companiile va s-l’ia mpârmuturi, va u bagâpi cicior producţia, va s-aibâ crişteri di locuri di lucru, va s-pâteascâ tin’ii di cafi mes ma mări şi prit locuri di lucru şi prit tin’ii di cafi mes va s-facâ ma bunâ situaţia a unei părti a bânâtorlor.”



    Prezidentul ali Asociaţiei Române a Bănţâlor, Radu Graţian Gheţea, veadi, deja, partea mplină a putirlui: România aprâftâseaşti ta si s-ţânâ tu arada a pţânilor vâsilii cari imnâ pi plus. Eu minduescu că maca va s-armânem ma largu pi plus şi ma s-hbâdi agricultura s-nâ agiutâ va s-yinâ unâ ş-unâ aţea creaştiri a apetitlui ti mpârmutari, multu aştiptată di tută lumea, nica ş-di cătră bănţâ. Economia ahurhi s-creascâ şi maca aestu trendu va s-armânâ tu idyea scarâ, escu cândâsitu că ti di toamnă vasâ zburâm ti unâ revigorare multu salami a mpârmutaril’ei.” Cu ahât ma multu cu cât, aşi sum spun semnalili pitricuti tu kirolu dit soni di Banca Centrală di Bucureşti,ari câbili câ tu inşita a anlui 2013 să s-nreghistreadzâ tocuri la mpârmuturli tu lei di sum 10% tu an, spuni Adrian Mitroi, vicepreşedittele a unâl’ei băncâ comercialâ dit România:



    Avem hâlâţli ta s-dãm tocuri ma n’iţ. Am nâdii şi ved cătâ bitisita a anlui cu unâ ţifrâ di emburlâki tru lei şi minduescu că va s-hibâ un indicator multu bun că aestă hipertensiune a tocurlor easti ţânutâ sum control şi acăţãm calea atea nai cama buna.” Tu aestu kiro, tu România toclu anual efectivă (DAE) la mpârmuturli tu lei s-duc aoa ş-aclo, tu general, anamisa di 11% şi 28% tu an, la mpârmuturi di ananghi personale, şi anamisa di 7% şi 14% la mpârmuturi ipotecari.