Ministerul pentru Românii de Pretutindeni
vine în sprijinul românilor din Serbia în efortul
de a-şi promova tradiţiile şi identitatea românească. Interviu cu Adriana
Dănilă, purtător de
cuvânt al MPRP
Tag: MpRP
-
România 43
-
Jurnal românesc – 07.02.2019
Ultima etapă a campaniei de
informare desfăşurată de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni în Italia
s-a desfăşurat la Torino. La întâlnirea organizată cu sprijinul Consulatului
General al României la Torino, secretarul general Alina Hagima le-a prezentat
membrilor comunității românești din regiunile Piemonte, Liguria şi Valle
d’Aosta liniile principale de acțiune ale Ministerului și iniţiativele
instituţiei în 2019. Totodată, cei prezenţi au fost informaţi în legătură cu modalitățile
și condițiile prin care pot beneficia de finanțare nerambursabilă și pașii pe
care trebuie să îi urmeze pentru a depune proiecte eligibile. Conform datelor
publicate de Institutul Național de Statistică din Italia, numărul total de
cetățeni români rezidenți în peninsulă era, în 2018, de 1.190.091. Concomitent
cu evenimentele de la Torino, o altă delegaţie a MRP, condusă de secretarul de
stat Victor Alexeev, a ajuns în Albania, la Tirana, unde s-a discutat despre
situaţia comunităţii de aromâni cu ambasadorul României Mircea Perpelea și cu
consulul onorific al României, Elvis Toci. De asemenea, a fost organizată o
sesiune de discuții cu reprezentanți ai mediului asociativ românesc și ai
presei în limba română, în legătură cu finanțările nerambursabile oferite de
Minister. Aceştia au cerut Guvernului României analizarea posibilităților de a
primi mai multe burse de studiu pentru studenții aromâni. Delegaţia s-a
deplasat apoi la Corcea, unde a avut loc o întâlnire cu reprezentanți ai
domeniului academic, care și-au arătat interesul pentru realizarea unor
proiecte educaționale axate în principal pe dezvoltarea limbii române și dialectului
aromân. Campania MRP în comunităţile de români din jurul graniţelor se încheie
pe 9 februarie la Skopje, în Macedonia de Nord.
Noul Ambasador al Spaniei în
România, Manuel Larrotcha Parada, a fost primit la Reşedinţa Patriarhală din Bucureşti
de Patriarhul Bisericii Ortodoxe, Daniel. Diplomatul a subliniat bunele relaţii
dintre cele două ţări şi a evidenţiat contribuţia comunităţii româneşti din
Spania în plan social, economic şi cultural. Ambasadorul Larrotcha Parada a
declarat că românii stabiliţi în Spania au o bună reputaţie, consolidată prin
seriozitatea în muncă şi prin buna integrare, inclusiv lingvistică, fiind deja
percepuţi ca buni cetăţeni şi nu ca străini. La rândul său, Patriarhul Daniel a
punctat necesitatea continuării demersurilor de integrare deplină a Episcopiei
Ortodoxe Române între cultele recunoscute oficial de statul spaniol. În cadrul
discuţiilor a fost abordată şi problema copiilor români aflaţi în centrele
regionale de plasament din Spania, care nu au documente de identitate şi nu pot
beneficia de toate facilităţile pe care le oferă apartenenţa la statul spaniol
şi la Uniunea Europeană, transmite Patriarhia Română.
Angajatorii din Spaţiul Economic
European le pun la dispoziţia lucrătorilor români 974 de locuri de muncă, prin intermediul reţelei
Eures România, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Cele mai multe posturi sunt de muncitor necalificat în domeniul agriculturii.
Statele care oferă cel mai mare număr de job-uri sunt Spania – 204, Marea
Britanie – 160, Olanda – 141. Printre statele ofertante se mai află Germania,
cu 71 de posturi disponibile, Irlanda, cu 55, Danemarca – 50, Norvegia şi
Suedia, ambele cu 24. Cei interesaţi pot viziona ofertele online, pe pagina
www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru
ocuparea forţei de muncă de domiciliuc sau reşedinţă, unde pot fi îndrumaţi de
consilierul Eures. -
România 43
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni tratează cu prioritate situația cetățenilor români din Austria, afectaţi de intrarea în vigoare, de la 1 ianuarie 2019, a legislației privind ajustarea nivelului alocațiilor pentru copiii lucrătorilor din alt stat membru UE, în funcție de costul mediu al vieții din țara de rezidență a copilului.
-
România 43
Priorităţile Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor
ţării, din Camera Deputaţilor, pentru anul 2019, privind
sprijinul românilor de pretutindeni.Deputatul PMP Constantin Codreanu, Preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, discurs în Camera Deputatilor:
-
Jurnal românesc – 30.10.2018
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a lansat oficial ediția de iarnă a Programului de Tabere ARC-Centenar, ediția 2018, o premieră de la înființarea acestui proiect. Inițiativa este dedicată elevilor, studenților, profesorilor și tinerilor din comunitățile istorice și va reuni în perioada octombrie – noiembrie aproximativ 300 de participanți din țări precum Ucraina, regiunile Cernăuți și Transcarpatia, Ungaria, Republica Moldova, Serbia sau Bulgaria. 47 de copii și cadre didactice din raioanele Herța, Hliboca, Storojineț, Noua Sulița și din orașul Cernăuți au ajuns deja în Tabăra Săcelu din județul Gorj, unde au posibilitatea să participe la diverse ateliere de conversație în limba română, de creație, de istorie, cultură și civilizație românească, de sport, precum și de alte activități organizate în cadrul taberei.Ediția de iarnă a programuluiARC – 2018 se desfășoară în taberele Căprioara din județul Hunedoara și Săcelu din județul Gorj.
Românii care lucrează în Austria si cărora le-au fost modificate alocațiile pentru copii în urma schimbărilor legislative adoptate de Parlamentul de la Viena pot cere sprijinul Centrului SOLVIT România în cazul în care consideră că sunt discriminați și li s-au încălcat drepturile. Centrul SOLVIT România, aflat în coordonarea ministrului delegat pentru Afaceri Europene, are rolul de a soluționa, cu celeritate, probleme cauzate de încălcarea dreptului Uniunii Europene. Cetățenii se pot adresa Centrului SOLVIT România prin intermediul adresei de e-mail solvit@mae.ro sau la numerele SOLVIT apelabile din străinătate – 0374300270 sau din România – 0800672507. Parlamentul Austriei a adoptat, pe 24 octombrie, legea privind indexarea alocațiilor pentru copiii din străinătate ai cetățenilor din statele membre ale Uniunii Europene care lucrează pe teritoriul statului austriac. Această măsură afectează cetățenii mai multor state, inclusiv România, ducând la o reducere a sumelor plătite, prin ajustarea la nivelul de trai din țările Uniunii Europene unde trăiesc acești copii. Conform datelor publice disponibile, un număr de peste 14.000 de copii români ar fi afectați de această măsură.
Cetăţenii Republicii Moldova care muncesc în străinătate au trimis în ţară aproape un miliard de dolari în primele trei trimestre din 2018, a anunţat, recent, Banca Naţională a Moldovei (BNM). Potrivit datelor BNM, transferurile nete de bani ale persoanelor fizice au depăşit echivalentul a 955 de milioane de dolari în perioada ianuarie-septembrie. În 2017, bilanţul a fost de 1,199 miliarde de dolari. Cele mai multe transferuri au fost efectuate în euro, dupa care urmează cele în dolari şi cele în ruble. Banii trimişi din diaspora sunt cea mai importantă sursă de valută a Republicii Moldova, reprezentând peste 20% din PIB în ultimii 15 ani. Estimările arată că o treime din populaţia activă a ţării munceşte în străinătate.
CFR Călători, în colaborare cu Operatorul Naţional Feroviar de Călători din Ungaria şi cu cel din Austria, au stabilit introducerea în circulaţie a unui nou tren pe ruta Cluj-Napoca-Budapesta-Viena şi retur, începând cu planul de mers 2018-2019. Potrivit unui comunicat difuzat, luni, de CFR Călători, trenurile nu aparţin unui singur operator, compunerea lor fiind asigurată de companiile română şi ungară. Tracţiunea trenurilor pe teritoriile celor trei ţări România, Ungaria şi Austria este asigurată de operatorul naţional al fiecărui stat, se mai precizează în comunicat.
-
Jurnal românesc – 20.09.2018
Ministrul pentru
Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, a declarat miercuri, la Vaslui, că
românii care pleacă la muncă în străinătate trebuie să ştie că statul român le
este alături şi le-a cerut acestora să se informeze înainte de a părăsi ţara.
Prezentă la lansarea în judeţ a Campaniei ‘Informare acasă! Siguranţă în
lume!’, Natalia Intotero le-a solicitat autorităţilor locale să se implice în
munca de informare a cetăţenilor cu privire la riscurile la care sunt expuşi
când părăsesc ţara şi a făcut un apel către primari să comunice mai mult cu cei
plecaţi să lucreze în străinătate. Ministrul pentru Românii de Pretutindeni a
trecut în revistă o serie de proiecte menite să îi readucă în ţară pe românii
plecaţi la muncă în străinătate. Oficialul a subliniat că nu există o evidenţă
exactă a cetăţenilor români care merg la muncă în străinătate. Demnitarul a
declarat că numărul acestora este mai mare decât cel din statistici, având în
vedere că cei care pleacă din România nu au obligaţia de a anunţa autorităţile
cu privire la faptul că locuiesc sau muncesc în afara ţării. Ministrul i-a
încurajat pe cetăţeni să anunţe ambasadele sau consulatele româneşti din
statele în care pleacă să muncească.
Secretarul de
stat în ministerul român de Externe George Ciamba s-a întâlnit, la Belgrad, cu
liderii principalelor organizaţii ale minorităţii române din Serbia – anunţă
diplomaţia de la Bucureşti. Ciamba, care este co-preşedintele Comisiei Mixte
Interguvernamentale România-Serbia pentru protecţia minorităţilor naţionale, a
reafirmat sprijinul Bucureştiului pentru respectarea drepturilor specifice ale
persoanelor aparţinând minorităţii române de pe întreg teritoriul Republicii
Serbia, în special în ceea ce priveşte accesul la educaţie, mass-media şi
serviciul religios în limba română. Interlocutorii săi i-au prezent
dificultăţile cu care se confruntă şi au adresat solicitări concrete de
sprijin. România susţine aspiraţiile de integrare europeană ale Serbiei, dar
solicită Belgradului un tratament conform standardelor comunitare pentru
minorităţile naţionale.
Europarlamentarul
Mircea Diaconu solicită, într-o scrisoare deschisă adresată Preşedintelui şi
Guvernului României, implicarea în rezolvarea problemelor privind încălcarea
drepturilor românilor din afara frontierelor. Prezentând câteva dintre
aspectele semnalate de participanţii la o audiere publică pe care a găzduit-o
recent la Parlamentul European, referitoare la drepturile românilor care
trăiesc în Serbia, Ucraina, Bulgaria, Republica Moldova, Albania, Grecia,
Croaţia, Ungaria, Mircea Diaconu, vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură şi
educaţie din Parlamentul European, solicită autorităţilor române, în numele
comunităţilor istorice româneşti din afara frontierelor, să reacţioneze pentru
a opri fenomenele de alienare şi asimilare forţată a acestor comunităţi şi
deteriorarea elementelor lor de cultură, limbă şi istorie. Concluzia
mărturiilor expuse este că, deşi politica României în ceea ce priveşte
protejarea drepturilor minorităţilor aflate pe propriul teritoriu este
recunoscută ca fiind printre cele mai avansate în Europa, comunităţile
româneşti din afara graniţelor nu beneficiază, din păcate, de un tratament
asemănător, ci de unul aflat în continuă degradare, se mai spune în scrisoarea
făcută publică miercuri. Europarlamentarul precizează că demersurile
autorităţilor pentru a preveni astfel de situaţii trebuie făcute în mod coerent
de România, ca stat membru al Uniunii Europene, cu toate drepturile aferente şi
cu toată autoritatea conferite de această calitate. -
Jurnal românesc – 17.09.2018
Ministrul pentru
Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, s-a întâlnit cu reprezentanți
ai comunităților românești din mai multe state vecine, în cadrul unui eveniment
desfășurat în comuna Maieru din județul Bistrița-Năsăud. Au luat parte la
reuniune delegații din localitățile Ciudei (Ucraina), Mereni (Republica
Moldova), Negotin (Serbia-Valea Timocului), precum și din Micherechi (Ungaria).
Cu această ocazie, ministrul a discutat cu membrii fiecărei delegații, care a
cuprins primari, preoți, educatori și oameni de cultură, precum și ansambluri
folclorice. Demnitarul le-a prezentat, în cadrul unei sesiuni de comunicare,
proiectele pe care Ministerul pentru Românii de Pretutindeni le derulează în
beneficiul românilor din comunitățile istorice și a ascultat opiniile și
propunerile participanților cu privire la noi proiecte și programe destinate
comunităților românești din vecinătatea granițelor. La finalul reuniunii s-au
semnat acorduri de înfrățire între reprezentanţii comunei Maieru și cei ai localităţilor
prezente.
Numărul total de
cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 31
august 2018 este de 18.917.495, cu 106 mai puțini față de ultima informare publică
realizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pe această temă.
Diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în
Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de
aceștia. Potrivit Autorităţii, din totalul de alegători români care figurează
în Registrul electoral, majoritatea au domiciliul sau reședința în țară, iar
restul de aproape 650 de mii au domiciliul în străinătate.
Românii vor
putea fi alertaţi pe telefon în caz de inundaţii masive, atacuri teroriste sau
alte situaţii care le-ar putea pune viaţa în pericol. Portalul ro-alert.ro,
dedicat sistemului de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă, a fost
lansat sâmbătă. Deocamdată, sistemul este în faza de testare, după care va
deveni operaţional, urmând să fie utilizat doar în situaţii care ar putea pune
vieţile cetăţenilor în pericol. Iar pentru asta autorităţile dau asigurări că
nu este nevoie ca oamenii să aibă telefoane de ultimă generaţie. Testarea
sistemului se va încheia pe 27 septembrie.
Veceslav
Șaramet, secretar de stat în cadrul Ministerului pentru Românii de
Pretutindeni, a declarat într-un interviu pentru Agenția de știri BucPress din
Cernăuți, că ‘suntem în grafic cu bursele destinate copiilor etnici români
înscriși în clasa I din sistemul de învățământ preuniversitar din Ucraina’. Potrivit
oficialului, până la finalul anului 2018, România va finanța bursele în cuantum
de 200 de lei pe lună acordate pentru o durată de 5 luni pentru 1.555 de copii.
Dacă pentru anul 2018 ne-am concentrat pe toți elevii de clasa a-I-a, anul
următor vrem să-i includem și pe cei de clasa a-II-a, iar în 2020 să ajungem
până la clasa a-III-a. Am vrea să tot creștem de la un an la altul numărul de
burse, a mai spus secretarul de stat.
Circa 30 de mii
de cetăţeni ai Republica Moldova s-au pronunţat, duminică, la Străşeni (centru),
pentru reunificarea cu România vecină. Ei au participat la un festival dedicat
Centenarului Marii Uniri din 1918, când, la sfârşitul Primului Război Mondial,
toate provinciile cu populaţie majoritar românească au intrat sub autoritatea
Bucureştiului. La festival au luat parte şi cei peste o sută de primari ai
localităţilor din Republica Moldova care, în cursul acestui an, au semnat
declaraţii simbolice de reunire, precum şi ambasadorul României la Chişinău,
Daniel Ioniţă. -
Jurnal românesc – 16.07.2018
Ministrul pentru
Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a semnat, luni, un Memorandum
de Cooperare între MRP și Comitetul de Stat pentru Diaspora din Azerbaidjan.
Potrivit unui comunicat al ministerului de la Bucureşti, având în vedere
relațiile speciale bilaterale și bunele relații dintre membrii comunităților
românești și azere din afara granițelor, MRP și Comitetul de Stat pentru
Diaspora din Republica Azerbaidjan își propun cooperarea și schimbul de
experiență între cele două instituții în domeniul migrației și relațiilor cu
membrii comunităților proprii din afara granițelor, precum și elaborarea
strategiilor și programelor dedicate acestora. Totodată, instituţiile din cele
două state îşi propun continuarea programelor, proiectelor și acțiunilor în
domeniul educației, culturii și mass-media destinate persoanelor care aparțin
comunităților românești din afara granițelor României și a persoanelor
aparținând comunităților azere din afara Republicii.
Un nou sediu
pentru eliberarea paşapoartelor, pentru Bucureşti-Ilfov, s-a deschis, luni, în
Centrul Comercial ParkLake din sectorul 3 al capitalei. Acolo au fost transferate
punctele de lucru din Şoseaua Pipera şi din Piaţa Amzei. Autorităţile speră să
reducă aglomeraţia din anii trecuţi, când, la sediul din Pipera, sute de
persoane formau cozi interminabile pentru a depune actele necesare obţinerii
unui paşaport. Potrivit MAI, în noul sediu din centrul comercial vor funcţiona 14
ghişee de primiri cereri şi trei de eliberări paşapoarte. De luni, pentru
regiunea Bucureşti-Ilfov, vor fi primite solicitări şi se vor elibera
paşapoarte numai în două locaţii, cea din ParkLake şi cea din Plaza România,
deschisă anul trecut. Cetăţenii care au depus până în prezent cereri pentru
eliberarea documentelor de călătorie la sediile din Pipera sau Piaţa Amzei, le
vor putea ridica din punctul de lucru situat în ParkLake.
Cea de a doua
ediţie a Şcolii de vară de la Sinaia, organizată în perioada 14 – 19 iulie de
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc
(IICCMER), este dedicată Centenarului Marii Uniri, Regelui Mihai şi exilului
românesc postbelic. Şcoala de vară se adresează studenţilor, masteranzilor şi
doctoranzilor din România şi diaspora (Europa), care dezvoltă sau intenţionează
să realizeze proiecte pe tema exilului românesc postbelic sau a aspectelor
adiacente. Participa 14 tineri, opt din România şi şase din alte ţări europene,
care au demonstrat, în urma unei proceduri de selecţie, că înţeleg importanţa
cunoaşterii fenomenului exilului românesc şi a experienţelor de viaţă ale
românilor plecaţi din ţară din motive politice până în 1989, precizează
organizatorii. În program sunt incluse prelegeri, workshopuri, proiecţii de
film, excursii şi alte activităţi menite să sporească interesul participanţilor
faţă de istoria recentă.
Mulţi dintre
românii care lucrează în străinătate vin în concediu în ţară, de aceea a
început să fie aglomeraţie în vămi. Potrivit poliţiei de frontieră, cel mai
tranzitat punct de la frontiera cu Ungaria este Nădlac 2, pe autostrada A1.
Acolo, timpul de aşteptare este de peste o jumătate de oră în prezent, dar oamenii
spun că zilele trecute au fost nevoiţi să aştepte chiar şi patru ore. Numărul
poliţiştilor de frontieră români a fost suplimentat, însă autorităţile ungare
au personal insuficient. Pentru cei interesaţi, există şi o aplicaţie de
monitorizare a traficului în timp real care poate fi accesată pe www.politiadefrontiera.ro. -
Proiectul de lege privind bursele de studiu pentru elevii etnici români din Ucraina, aprobat
Pachetul educațional inițiat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP), dedicat sprijinirii studiului în limba română pentru etnicii români din Ucraina a fost aprobat astăzi, 9 mai 2018, de către Plenul Camerei Deputaților cu 252 de voturi pentru, obținându-se unanimitate în cvorumul prezent în sală.
Noutatea majoră a proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.85/2017 pentru modificarea articolului 5 din Legea nr. 299/ 2007 privind sprijinul românilor de pretutindeni, precum și pentru aprobarea unor burse de studiu etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina, constă în faptul că toți elevii etnici români de clasa a-I-a, care studiază limba română sau cu studiul unor materii în limba română, ca limbă maternă, vor primi burse din partea Guvernului României prin intermediul MRP. Cuantumul lunar al burselor este de 200 de lei.
Faptul că acest vot vine într-o zi specială, ziua de 9 mai – Ziua Europei, arată dorința de implicare a Guvernului României în sprijinirea românilor noștri din Ucraina.
Vreau să mulțumesc tuturor colegilor pentru acest vot în unanimitate, acesta arată că fiecare dintre noi își dorește binele și bunăstarea românilor din statul vecin și mai mult, arată faptul că dincolo de orice discuții avem un scop comun, acela de a ne ajuta aproapele. Sperăm ca acest început să fie doar un prim pas către inițiative și demersuri dedicate etnicilor noștri din Ucraina, a declarat ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero.
Totodată, Ministerul Educației Naționale cu sprijinul MRP va acorda stagii de specializare în România pentru 300 de cadre didactice din școlile românești din Ucraina, în scopul dezvoltării și perfecționării competențelor de predare a limbii române sau în limba română. Stagiile de specializare sunt organizate de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași și Universitatea Dunărea de Jos din Galați.
-
Jurnal românesc – 29.03.2018
O nouă ediţie a programului de tabere ARC, dedicată în
acest an celebrării Centenarului Marii Uniri, a fost lansată, miercuri, la
Bucuresti, în prezenţa premierului Viorica Dăncilă. A fost semnat, totodată, şi
un Protocol de Colaborare între Ministerul pentru Românii de Pretutindeni şi
Ministerul Tineretului şi Sportului. Programul de tabere ARC li se
adresează tinerilor români din ţările vecine României şi din Balcani, precum şi
celor din ţări ca Italia, Spania, Franţa sau Germania. Programul, ajuns la cea
de-a zecea ediţie, îşi propune să creeze şi să păstreze legături între
cetăţenii şi etnicii români din diferite ţări, să ofere cunoştinţe despre
cultura şi civilizaţia românească, să promoveze valorile patrimoniului cultural
naţional. In 2018, 2700 de locuri sunt
destinate taberei din vară, iar în premieră anul acest programul ARC se extinde
şi în iarnă, cu încă 300 de locuri. Anul acesta, taberele vor fi găzduite în
judeţele Tulcea, Neamţ, Hunedoara şi Gorj. Ministrul pentru Românii de
Pretutindeni, Natalia Intotero, a afirmat că la ediţiile derulate în cadrul
programului ‘ARC’ au participat aproximativ 20 de mii de tineri de etnie română
din comunităţile istorice şi diaspora.
Ministerul Turismului intenţionează să realizeze, în 2018, în
colaborare cu Republica Moldova, proiectul ‘Ruta Voievodului Ştefan cel Mare şi
Sfânt în România şi Republica Moldova’, pentru atragerea unui număr foarte mare
de turişti străini, în special din Asia şi America. Declaraţia a fost făcută, astazi,
la deschiderea Târgului de Turism de la Chişinău, de ministrul de resort,
Bogdan Trif. El a subliniat că România concepe relaţia sa cu Republica Moldova
pe două coordonate majore, respectiv afirmarea caracterului special al
acestei relaţii, conferit de comunitatea de limbă, istorie, cultură, tradiţii -
şi dimensiunea europeană a cooperării bilaterale. Bogdan Trif a mai spus că, în
anul 2017, Republica Moldova a fost în top 10 din punct de vedere al numărului
de turişti. Conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, aproape
70.000 de persoane din Republica Moldova au vizitat România anul trecut.
Rata şomajului în ultimul trimestru al anului trecut a
coborât la 5,5%, faţă de trimestrul anterior când s-a cifrat la 5,7%, iar
nivelul cel mai ridicat al şomajului, de 20,8%, a fost consemnat în rândul
tinerilor, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.În trimestrul IV din 2016, rata de ocupare a populaţiei în
vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 61,6%, în scădere faţă de trimestrul
anterior cu 1,5 puncte procentuale. Rata de ocupare a tinerilor cu varste
cuprinse intre 15 şi 24 ani a fost de 21,5%. Rata de ocupare a populaţiei cu
vârsta intre 20 si 64 ani a fost de 66,5%, la o distanţă de 3,5 puncte
procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei
Europa 2020.
Camera
Deputaţilor a adoptat, miercuri, un proiect de lege care stabileşte o nouă
durată şi o nouă componenţă a învăţământului general obligatoriu. Potrivit
proiectului, învăţământul general obligatoriu este de 15
clase şi cuprinde ultimii 2 ani ai învăţământului preşcolar, învăţământul
primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar
superior. Proiectul mai prevede că învăţământul preşcolar şi învăţământul
liceal devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020. -
Jurnal românesc – 14.03.2018
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni anunţă că asigurarea
protejării drepturilor și libertăților tuturor românilor care studiază, muncesc
și trăiesc în Marea Britanie reprezintă o prioritate pentru MpRP. El susține
necesitatea unei informări corecte și obiective a membrilor comunității
românești de pe teritoriul britanic, cu privire la evoluțiile Brexit și
demersurile ce trebuie realizate în vederea clarificării situației și
statutului acestora. Astfel, el încurajează cetățenii români să verifice în mod
constant website-urile oficiale dedicate problematicii Brexit, precum și să se
aboneze la newsletter-ul oferit de guvernul britanic pe site-ul său www.gov.uk.
Secretarul de stat Veaceslav Șaramet a efectuat, în perioada 11-13
martie, o vizită de lucru în Albania. Agenda demnitarului român a cuprins
întrevederi cu reprezentanți ai mediului asociativ, ai Ministerului pentru
Europa și Afaceri Externe și ai Parlamentului din Albania. Discuțiile s-au
concentrat pe tema legii pentru protecția minorităților naționale în Albania,
prin care aromânii au primit statutul oficial de minoritate națională.
Totodată, ambele părţi și-au exprimat disponibilitatea de a menține un dialog
susținut în beneficiul comunităților. Veaceslav Şaramet a reiterat importanța
acordată de Guvernul României comunităților de români de pretutindeni.
În cadrul întâlnirii pe care a avut-o marţi cu ambasadorul Spaniei
la Bucureşti, Ramiro Fernandez Bachiller, premierul Viorica Dăncilă şi-a
exprimat aprecierea faţă de sprijinul acordat de Spania în domeniul educaţiei,
în cei zece ani de predare a limbii române în şcolile spaniole. Referindu-se la
comunitatea românească din Peninsula Iberică, a doua cea mai mare comunitate
românească de peste hotare, premierul a mulţumit pentru suportul pe care
autorităţile spaniole îl acordă în procesul de integrare. Premierul şi
diplomatul spaniol au analizat proiecte care să contribuie la extinderea
cooperării bilaterale în domeniile muncii şi afacerilor interne.
O delegație a MpRP, condusă de subsecretarul de stat Victor Ionescu,
a efectuat o vizită de lucru în Spania. El s-a întâlnit cu reprezentanți ai
mediului asociativ românesc din teritoriu, ai cultelor religioase, precum și cu
membri ai mass-media de limba română. O atenție deosebită a fost acordată
modalităților prin care Guvernul României, prin intermediul MpRP, poate
sprijini comunitatea românească din Peninsula Iberică, cât și oportunităților
puse la dispoziție de minister prin finanțări nerambursabile pentru proiecte
dedicate păstrării și promovării identității românești. Victor Ionescu a
participat la prima ediție a Forumului Asociațiilor Românești din Spania și la
slujba de comemorare a victimelor atentatului din 11 martie 2004 la Catedrala
Episcopală Intrarea Maicii Domnului în templu din Madrid.
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni anunță deschiderea
procesului de selecție a asociațiilor, fundațiilor și a altor organizații
nonguvernamentale prin intermediul cărora se vor acorda o mie de burse
etnicilor români cu domiciliul în Ucraina. Bursele se acordă elevilor care
studiază în școlile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în
limba română ca limbă maternă, din sistemul de învățământ preuniversitar din
Ucraina, pentru perioada ianuarie – iunie 2018. Valoarea acestora este de 200
lei/lună pentru fiecare bursă. Termenul pentru transmiterea cererilor este
22.03.2018.