Tag: mucenici

  • Mucenici, il dolce che ricorda i 40 Martiri di Sebaste

    Mucenici, il dolce che ricorda i 40 Martiri di Sebaste

    Il 9 marzo, la Chiesa fa memoria ai Quaranta Martiri di Sebaste. In Romania, Paese a maggioranza ortodossa, a questa giornata è legata la tradizione di un dolce chiamato Mucenici (in romeno Martiri): un impasto modellato nella forma della cifra 8, che ricorda l’abbraccio dei soldati cristiani per non morire di freddo nell’acqua gelida del lago in cui il governatore romano li aveva buttati come punizione per la loro fede cristiana. Secondo l’usanza, le donne preparano 40 mucenici, mentre gli uomini bevono 40 bicchieri di vino rosso.

    In Romania, questo dolce si prepara in due modi. Nella regione storica della Moldavia (est) primeggia quello a base di impasto lievitato. Servono un chilo di farina, 200 g di zucchero, un bicchiere di latte, 100 g di burro, 6 uova, lievito di birra, scorza di limone, noci e miele. Mescolate il lievito con il latte caldo e la farina, e aggiungete i tuorli d’uovo e il burro fuso. Lavorate l’impasto per circa 20 minuti e fatelo riposare finchè il volume raddoppia. Dividete l’impasto in pezzi da modellare in cordoncini e poi nella forma della cifra 8. Disponeteli in una teglia imburrata e fate cuocere nel forno preriscaldato finchè diventano dorati. Bagnateli subito di miele e cospargete noci tritate. Sono saporitissimi sia caldi che freddi, accompagnati da un bicchiere di vino.

    Invece, nel sud del Paese, nelle regioni della Valacchia e della Dobrugia, la ricetta è diversa. Servono un chilo di farina, qualche cucchiaio di miele o 250 g di zucchero, scorza di limone, estratto di rum, 250 g di noci tritate e un pizzico di sale. Lavorate la farina con acqua e sale e dividete l’impasto in pezzetti da modellare a forma di 8. Fateli essicare per qualche ora. Versate 2 litri di acqua in una pentola, aggiungete lo zucchero o il miele, vaniglia e portate all’ebolizione. Aggiungete i mucenici e mescolate occasionalmente. Una volta bolliti, aggiungete la scorza di limone e l’estratto di rum. Fate dorare un po’ i gherigli di noce nel forno e schiacciateli. Servite i mucenici cospargendo sopra le noci e cannella in polvere. Buon appetito!

  • La tradition des “mucenici”

    La tradition des “mucenici”

    Le 9 mars, les Roumains chrétiens
    orthodoxes commémorent les 40 saints martyrs de Sévastie et
    suivent des rituels anciens dont les principaux buts étaient la purification et
    la protection. Dans les zones agricoles, les charrues étaient confiées aux
    forgerons qui les préparaient pour les travaux du printemps. Une fois ces
    préparatifs terminés, les charrues étaient étalées devant les portes de
    maisons, dans le cadre d’une festivité qui visait à renouer les liens entre les
    familles paysannes. La mère de famille jouait un rôle particulièrement
    important. Elle devait tourner trois fois autour de la charrue familiale
    attachée à une paire de chevaux ou de bœufs en l’arrosant d’eau bénite, et brûler
    des encens. Elle mettait aussi des œufs devant les animaux qui tiraient la
    charrue. Si les animaux les évitaient et que les œufs restaient entiers, les
    paysans allaient être protégés tout au long de l’année.


    En Bucovine, région historique du nord
    de la Roumanie, les villageois dansaient une sorte de ronde rituelle et
    frappaient la terre avec des matraques afin d’enterrer symboliquement le froid
    et « inviter » en quelque sorte la chaleur. La fête des
    « mucenici » constituait aussi une bonne occasion de prévoir la
    météo. Si le 9 mars était un jour pluvieux, toutes les cultures de l’année
    allaient être protégées contre la sécheresse. Au micro, Delia Şuiogan,
    ethnologue à l’Université du Nord de Baia Mare.


    « Un
    autre rituel important qu’il faut absolument mentionner, puisqu’il est à
    retrouver dans toutes les régions du pays, et celui des feux allumés dans
    chaque cour. Tous les membres de la famille se réunissaient et devaient sauter par-dessus
    le feu pour imiter en quelque sorte les ancêtres qui sautaient tous les ponts
    vers le monde de l’au-delà. C’était un rituel de purification, durant lequel
    les villageois cherchaient à commencer un nouveau cycle de vie plus forts et
    mieux préparés à affronter le mal. »



    Parmi toutes les pratiques ancestrales
    liées à la fête des Mucenici, aujourd’hui nous gardons toujours le côté
    culinaire, archiconnu en campagne tout comme en ville. Les mères de famille
    préparaient 40 petites brioches à la forme du chiffre 8 pour commémorer les 40
    Saints martyrs chrétiens de Sévastie. Détails avec Delia Şuiogan :


    « Après cette tradition des feux et
    des sauts, c’était le temps d’offrir des « mucenici » ou bien
    « măcinici » ou encore « petits saints ». Parfois, ces
    brioches illustraient des oiseaux mais souvent elles illustraient tout
    simplement le chiffre 8. »



    En Moldavie, les « mucenici »
    sont recouverts de miel et parsemés de noix écrasées et de cannelle avant
    d’être offerts aux enfants de la communauté. Dans le sud du pays, les
    « mucenici » sont plus petits et sont cuits dans un bouillon sucré et
    parfumé. Et n’oublions toujours par que pour commémorer les 40 saints martyrs,
    les hommes doivent absolument boire 40 verres de vin rouge !



  • Jurnal românesc – 08.03.2022

    Jurnal românesc – 08.03.2022

    Românii de pretutindeni,
    înscrişi în învăţământul universitar din ţara noastră, vor beneficia de burse
    egale ca valoare cu cele ale studenţilor români,
    este prevăzut într-un proiect
    de lege adoptat de Senat. Iniţiat de parlamentari de la PNL, PSD, AUR, USR PLUS
    şi ai minorităţilor naţionale, actul normativ mai prevede că bursele pentru
    românii de pretutindeni se vor acorda pe toată durata anului calendaristic,
    inclusiv pe perioada vacanţei de vară, iar beneficiarii acestora pot primi şi
    burse pentru performanţe academice în aceleaşi condiţii cu studenţii cetăţeni
    români. Peste 4.800 de români de pretutindeni sunt înscrişi în învăţământul
    universitar din România, dintre care aproape 3.000 la studii de licenţă, circa
    1.700 la master, 44 la doctorat şi 137 în anul pregătitor, majoritatea aceştora
    fiind din comunităţi istorice. Cei mai mulţi beneficiari ai acestor burse sunt
    din Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi alte ţări din Peninsula Balcanică.
    Impactul financiar al cheltuielilor propuse de noua lege este de aproximativ 15
    milioane lei. În prezent, bursele acordate românilor de pretutindeni sunt de 65
    de euro/lună pentru studenţii de licenţă, 75 de euro/lună pentru masteranzi şi
    85 de euro/lună pentru doctoranzi, cuantumul acestora fiind sub nivelul celor
    acordate studenţilor români cu cetăţenie şi domiciliul în România. Senatul a
    fost prima cameră sesizată, iar pentru ca legea să intre în vigoare trebuie
    adoptată şi de Camera Deputaţilor.




    Statele membre ale Uniunii
    Europene au convenit începerea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova
    şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale blocului comunitar.
    Parisul,
    care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a anunţat că cele 27 de
    state membre au cerut Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum.
    Ucraina a cerut săptămâna trecută formal aderarea la UE, urmată de Republica
    Moldova şi Georgia, aderare care implică însă un proces laborios şi îndelungat.
    La scrut timp după ce administraţia de la Chişinău a decis să depună cererea de
    aderare la Uniunea Europeană, separatiştii din Transnistria au cerut, din nou,
    recunoaşterea independenţei acestei regiuni pe teritoriul căreia sunt dislocate
    ilegal, de 30 de ani, armament şi militari ruşi. Cererea Republicii Moldova de
    aderare la comunitatea europeană vine într-un moment compicat, în care Ucraina
    a fost invadată de trupele Moscovei. Deşi îşi doreşte aderarea la UE, Chişinăul
    nu a părăsit Comunitatea Statelor Independente, o organizație economică
    alcătuită din foste ţări sovietice şi condusă de Rusia. Preşedintele moldovean,
    Maia Sandu, a anunţat că Republica Moldova va renunța la această calitate
    atunci când va avansa suficient de mult pe calea eurointegrării.




    Scurtmetraje românești
    realizate de tineri regizori de la Universitatea Naţională de Artă Teatrală și
    Cinematografică I.L. Caragiale din București, reprezintă România la
    a 28-a ediție a Festivalului Internațional de film de scurtmetraj IFSAK, ce are
    loc la Istanbul între 7 şi 13 martie.
    Este vorba despre 9 Balloons,
    regizat de Teodora Cătănea, Rebeca Dăduianu, Teodora Gavriluț, Dorel Mărgărit,
    Ștefania Mihai, Alexandra Jucan, Alexandra Ionescu, Bianca Oana şi Adrian
    Ștefănescu, Izolare Omnibus de Adrian Enescu, Alexandra Creţa,
    Gheorghe Alina, Popescu Ioana, Răzvan Sersescu şi Socor Ruxandra, Lost
    Paradise de Marius Papară, Summer Planning de Alexandru
    Mironescu, El iubește ochii mei de Enxhi Rista şi Venim pe
    rând și mergem pe sărite de Mihnea Toma. Proiecţiile au loc în sala de
    cinema a Institutului Francez din metropola turcă. Alături de România, la
    manifestare participă scurtmetraje din Franța, Grecia, Ungaria, Norvegia,
    Brazilia, Egipt, Iran, Noua Zeelandă, Vietnam şi Cuba. Prezenţa țării noastre
    la eveniment este sprijinită de Institutul Cultural Român Dimitrie
    Cantemir din Istanbul.




    Expoziţia de broderii
    Unde-i pace și iubire e noroc și fericire! va fi deschisă, pe 9
    martie, la Filiala Seghedin a Institutului Cultural Român de la Budapesta în
    contextul marcării Zilei Internaţionale a Femeii şi a sărbătorii celor 40 de
    mucenici.
    Manifestarea va reuni exponate din regiunea Crișuri-Mureș-Tisa, pânze
    ornate cu îndemnuri, cusute cu aţă roşie sau albastră, sau cu fire subţiri,
    răsucite, din bumbac. Acestea vor fi însoțite de etichete ce conţin atât
    proveniența, cât și traducerea textului brodat, în limbile maghiară, engleză și
    română. Expoziția va fi inaugurată de curatoarea evenimentului, Anca Becan,
    jurnalist la redacția de limba română a Studioului din Seghedin al radioului
    public maghiar. Evenimentul se va desfășura în limba română, cu traducere în
    maghiară. Intrarea este liberă.


  • Moldauische “Mucenici” – ein spezielles Hefeteiggebäck

    Moldauische “Mucenici” – ein spezielles Hefeteiggebäck

    Im Osten des Landes handelt es sich dabei um ein Hefeteig-Gebäck, das mit Honig bestrichen und mit Nüssen bestreut wird. Im Süden Rumäniens werden Mucenici aus einem Nudeln-Teig hergestellt, der in Zuckerwasser gekocht und dem Zimt sowie reichlich geriebene Walnüsse beigegeben wird.




    Zum Ursprung des traditionellen rumänischen Mucenici-Festes, schreibt Wikipedia, dass es wohl aus der Überschneidung, des christlichen Fest der 40 heiligen Märtyrer von Sebaste, mit dem Fest des Römischen Reiches zum Beginn des traditionellen landwirtschaftlichen Jahres hervorgegangen ist. Am Tag der Mucenici, dem 9. März, bereiteten die Hausfrauen früher 40 spezielle Hefeteig-Gebäckstücke vor. Heutzutage gibt es das Gebäck, um diesen Tag herum, überall in den Gro‎ßstädten zu kaufen.




    Doch wer waren die 40 Märtyrer (Mucenici, rumänisch) von Sebaste, dem heutigen Sivas in der Türkei? Es hei‎ßt, dass vierzig christliche Soldaten der Legio fulminata, die in Melitene stationiert war, unter Kaiser Licinius zum Tod durch Erfrieren verurteilt wurden: Sie mussten sich in einer eisigen Winternacht nackt auf einen zugefrorenen Teich stellen. Nur einer fiel von seinem Glauben ab und entkam, die Leichen der anderen wurden verbrannt. Dieser Märtyrer werden in der Ostkirche verehrt.




    Soviel der Geschichte. Hier nun ein klösterliches Rezept der moldauischen Mucenici!




    Zutaten:


    1 kg Mehl,


    10 Eigelbe,


    3 Eiwei‎ße,


    2 ganze Eier,


    100 g Zucker,


    100 ml geschmolzene Butter,


    50 ml Öl,


    1 Vanillestange,


    60 g Rum,


    abgeriebene Schale von 1 Orange,


    abgeriebene Schale von 1 Zitrone,


    50 g Hefe,


    100 g gemahlene Walnusskerne,


    1 l Salz,


    500 ml Milch,


    100 g Honig.




    Zubereitung:


    Alle Zutaten rechtzeitig aus dem Kühlschrank nehmen. Sie sollten bei Zimmertemperatur verarbeitet werden. Die Eier wie in der Mengenangabe trennen. Die Hefe in etwas lauwarmer Milch auflösen. Zwei Esslöffel Mehl hinzugeben, verrühren und an einem warmen Platz 10 Minuten gehen lassen.



    Ca. 100 g Mehl nach und nach mit etwas lauwarme Milch zu einer sämigen Konsistenz verrühren. Anschlie‎ßend ein Ei und ein Teelöffel Zucker beigen und einrühren. Jetzt die Hefe hinzugeben, gut verrühren, die Eiwei‎ße schaumig schlagen und auch unterrühren. Anschlie‎ßend so viel Mehl hineinrühren, bis ein weicher Vorteig entsteht. Diesen mit einem Tuch bedecken und an einem warmen Platz gehen lassen.



    Die Eigelbe mit dem Zucker zu einer Creme verschlagen. Wenn der Vorteig aufgegangen ist, die Eigelb-Zucker-Mischung, eine Prise Salz, Vanille, Rum, die abgeriebene Schale einer Zitrone und einer Orange zu diesem hinzugeben.



    Den Teig nun mit der Hand verkneten. Die zerlassene Butter mit dem Öl vermischen und die 1/2 davon zum Teig geben. Dabei nach und nach das übrige Mehl hineinarbeiten. Wenn der Teig nach einer ¼ Stunde Kneten zu hart sein sollte, noch etwas Milch hinzufügen. Den Teig kräftig durcharbeiten. Dabei die Hände gelegentlich mit dem Butter-Öl-Gemisch einfetten. Den Teig anschlie‎ßend mit einem Tuch bedecken und an einem warmen Platz ca. 1 Stunde aufgehen lassen.



    Den aufgegangenen Teig mit gefetteten Händen zusammensto‎ßen und zuerst in 4 Stücke und danach jedes in 10 Stücke teilen. Zum Schluss sollten 40 Stücke herauskommen. Diese auf eine eingefettete Arbeitsfläche daumendick aus walken, von der Mitte aus zusammenflechten und eine ca. 15 cm lange Acht formen, die einer menschlichen Silhouette ähnelt. Dabei die Enden in der Mitte zusammenkleben. Die so gebildeten Mucenici“ auf ein mit Butter bestrichenes Backblech legen. Darauf achtgeben, dass ein Abstand zwischen diesen bleibt. Nun für mindestens ¼ Stunde an einem warmen Ort gehen lassen.



    In der Zwischenzeit die Nüsse mahlen. Das übrig gebliebene Ei verschlagen, die Mucenici“ damit bestreichen und im Ofen bei mittlere Hitze (180 Grad) für 10 -15 Minuten backen. Wenn diese golden-braun sind, aus dem Ofen herausnehmen, hei‎ß auf einen gro‎ßen Teller legen, mit erwärmten Honig bestreichen und sofort gemahlene Nüsse darüber streuen.




    Mein Tipp: So gut das Hefegebäck auch schmeckt, vor allem wenn es frisch ist, 40 Stück sind definitiv zu viel! Halbieren Sie also die Zutaten und bereiten Sie 20 Stück vor. Die reichen vollkommen aus, sei es als Dessert für ein Familienfest oder als Mitbringsel.


  • Mucenici

    Mucenici

    La 9 martie, în calendarul
    creştin ortodox este marcată sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia
    (Armenia), iar în cel romano-catolic cei
    40 de ostaşi capadocieni martiri. În România există tradiţia ca femeile să
    pregătească mucenici, colaci din făină, copţi în cuptor sau fierţi în apă.
    Mucenicii au forma cifrei 8, de la soldaţii creştini care s-au luat în braţe
    pentru a nu îngheţa de frig în apa lacului în care, din cauza credinţei lor, au
    fost pedepsiţi să stea de către guvernatorul roman. Tradiţia era ca femeile să
    pună la copt 40 de forme din aluat, numite mucenici sau sfinţişori, iar
    bărbaţii să bea 40 de pahare de vin roşu. Scoşi din cuptor, mucenicii erau unşi
    cu miere, deasupra lor se presăra miez de nucă, iar apoi erau împărţiţi mai
    ales copiilor din vecini.


    În Moldova, mucenicii sunt copţi din aluat de cozonac, apoi unşi cu miere şi
    nucă, în timp ce în Muntenia şi Dobrogea (provincii istorice din sudul,
    respectiv sud-estul României), aceştia au aceeaşi formă, dar dimensiuni mai
    mici şi sunt fierţi în apă cu zahăr.


    Pentru mucenicii copţi,
    trebuie pregătit un aluat de cozonac pentru care avem nevoie de un kg de făină,
    de 200 de grame de zahăr, de un pahar cu lapte, 100 de grame de unt, 6 ouă,
    drojdie sau praf de copt, esenţă de rom, coajă de lămâie, miez de nucă şi
    miere. Drojdia se amestecă în laptele cald, care se toarnă peste făină într-un
    vas mai mare. Tot acolo se pun gălbenuşurile de ou frecate cu unt topit. Se
    amestecă şi se frământă circa 20 de minute pentru omogenizare. Vasul cu aluat
    se lasă la căldură, acoperit, la dospit. După ce aluatul a crescut, se
    porţionează şi se fac şnururi groase de un deget, care se răsucesc în formă de
    opt. Mucenicii sunt aşezaţi apoi într-o tavă unsă cu ulei care apoi este
    introdusă în cuptorul deja încălzit. După ce se rumenesc, mucenicii trebuie
    unşi imediat cu miere, deasupra lor presărându-se miez de nucă măcinat. Se
    servesc reci sau calzi, împreună cu un pahar de vin.


    Pentru mucenicii fierţi,
    avem nevoie de un sfert de kg de făină, de zahăr sau miere, de coajă rasă de
    lămâie, de esenţă de rom, de un sfert de kg de miez de nucă şi de sare. Punem
    făină într-un vas, adăugăm apă şi puţină sare şi amestecăm până când obţinem un
    aluat care nu se lipeşte. Luăm bucăţi mici de aluat pe care le rulăm cu podul
    palmei, după care le încolăcim în forma cifrei 8. Aceşti mucenici, cu o lumgime
    de câtiva centimetri trebuie lăsaţi la uscat pe o coală de hârtie timp de mai
    multe ore. Într-un vas, punem 2 litri de apă la fiert, adăugăm un sfert de kg
    de zahăr sau mai multe linguri de miere, un plic de zahăr vanilat şi aducem la
    fierbere. După aceea punem şi mucenicii, însă în timpul fierberii trebuie amestecat
    din când în când pentru ca aceste forme din aluat nedospit să nu se lipească
    între ele. După ce mucenicii s-au înmuiat, adăugăm în oală şi coaja rasă de la
    o lămâie şi esenţa de rom. Separat, se rumeneşte uşor în cuptor miezul de nucă,
    după care este sfărâmat cu ajutorul unui sucitor. Mucenicii sunt serviţi în
    farfurii de supă, calzi sau reci, deasupra lor presărându-se nucă mărunţită şi
    scorţişoară.

  • Mucenici

    Mucenici

    La 9 martie, în calendarul
    creştin ortodox este marcată sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia
    (Armenia), iar în cel romano-catolic cei
    40 de ostaşi capadocieni martiri. În România există tradiţia ca femeile să
    pregătească mucenici, colaci din făină, copţi în cuptor sau fierţi în apă.
    Mucenicii au forma cifrei 8, de la soldaţii creştini care s-au luat în braţe
    pentru a nu îngheţa de frig în apa lacului în care, din cauza credinţei lor, au
    fost pedepsiţi să stea de către guvernatorul roman. Tradiţia era ca femeile să
    pună la copt 40 de forme din aluat, numite mucenici sau sfinţişori, iar
    bărbaţii să bea 40 de pahare de vin roşu. Scoşi din cuptor, mucenicii erau unşi
    cu miere, deasupra lor se presăra miez de nucă, iar apoi erau împărţiţi mai
    ales copiilor din vecini.


    În Moldova, mucenicii sunt copţi din aluat de cozonac, apoi unşi cu miere şi
    nucă, în timp ce în Muntenia şi Dobrogea (provincii istorice din sudul,
    respectiv sud-estul României), aceştia au aceeaşi formă, dar dimensiuni mai
    mici şi sunt fierţi în apă cu zahăr.


    Pentru mucenicii copţi,
    trebuie pregătit un aluat de cozonac pentru care avem nevoie de un kg de făină,
    de 200 de grame de zahăr, de un pahar cu lapte, 100 de grame de unt, 6 ouă,
    drojdie sau praf de copt, esenţă de rom, coajă de lămâie, miez de nucă şi
    miere. Drojdia se amestecă în laptele cald, care se toarnă peste făină într-un
    vas mai mare. Tot acolo se pun gălbenuşurile de ou frecate cu unt topit. Se
    amestecă şi se frământă circa 20 de minute pentru omogenizare. Vasul cu aluat
    se lasă la căldură, acoperit, la dospit. După ce aluatul a crescut, se
    porţionează şi se fac şnururi groase de un deget, care se răsucesc în formă de
    opt. Mucenicii sunt aşezaţi apoi într-o tavă unsă cu ulei care apoi este
    introdusă în cuptorul deja încălzit. După ce se rumenesc, mucenicii trebuie
    unşi imediat cu miere, deasupra lor presărându-se miez de nucă măcinat. Se
    servesc reci sau calzi, împreună cu un pahar de vin.


    Pentru mucenicii fierţi,
    avem nevoie de un sfert de kg de făină, de zahăr sau miere, de coajă rasă de
    lămâie, de esenţă de rom, de un sfert de kg de miez de nucă şi de sare. Punem
    făină într-un vas, adăugăm apă şi puţină sare şi amestecăm până când obţinem un
    aluat care nu se lipeşte. Luăm bucăţi mici de aluat pe care le rulăm cu podul
    palmei, după care le încolăcim în forma cifrei 8. Aceşti mucenici, cu o lumgime
    de câtiva centimetri trebuie lăsaţi la uscat pe o coală de hârtie timp de mai
    multe ore. Într-un vas, punem 2 litri de apă la fiert, adăugăm un sfert de kg
    de zahăr sau mai multe linguri de miere, un plic de zahăr vanilat şi aducem la
    fierbere. După aceea punem şi mucenicii, însă în timpul fierberii trebuie amestecat
    din când în când pentru ca aceste forme din aluat nedospit să nu se lipească
    între ele. După ce mucenicii s-au înmuiat, adăugăm în oală şi coaja rasă de la
    o lămâie şi esenţa de rom. Separat, se rumeneşte uşor în cuptor miezul de nucă,
    după care este sfărâmat cu ajutorul unui sucitor. Mucenicii sunt serviţi în
    farfurii de supă, calzi sau reci, deasupra lor presărându-se nucă mărunţită şi
    scorţişoară.

  • Mucenici

    Mucenici

    On March 9, Orthodox Christians hold the feast of the 40 martyrs of Sevastia, in Armenia, while Catholics have the feast of the 40 soldier martyrs of Cappadocia. In Romania, this feast involves the ritual cooking of a dessert called mucenici, which is a word derived from the Old Church Slavonic for martyrs. This dessert has a couple of forms, depending on the region. However they are prepared, they are shaped like the number 8. They are baked, and are either unleavened and the size of a thumbnail, or leavened and the size of the palm of the hand. Traditionally, women baked 40 of these mucenici, while men drank 40 glasses of red wine.



    In the region of Moldavia, in eastern Romania, the mucenici are made of a rich dough, baked, then soaked in honey and covered in ground walnut. In Wallachia, in the south, they are the small kind, boiled in sugar water.



    In order to make the more complicated version, take one kilogram of flour, about two pounds, 200 grams of sugar, about a cup, one cup of milk, 100 grams of butter, six eggs, fresh yeast, essence of rum, lemon rind, walnuts, and honey. Heat mildly the milk, and mix in the yeast. After proofing the yeast, pour the milk into the flour. Mix the butter with the egg yolks. Mix it into the flour, and knead for about 20 minutes. Leave to rise in a warm place, covered. Separate the dough into finger thick rolled portions, then shape them into figure eights. Put them in a buttered tray, spacing them so they dont stick to each other. Bake them until they have a deep golden brown color. Right after taking them out of the oven, baste them heavily with honey, then cover the mucenici in ground walnut. Serve hot or cold, with a glass of wine. Enjoy!


  • Mucenici

    Mucenici

    On March 9, Orthodox Christians hold the feast of the 40 martyrs of Sevastia, in Armenia, while Catholics have the feast of the 40 soldier martyrs of Cappadocia. In Romania, this feast involves the ritual cooking of a dessert called mucenici, which is a word derived from the Old Church Slavonic for martyrs. This dessert has a couple of forms, depending on the region. However they are prepared, they are shaped like the number 8. They are baked, and are either unleavened and the size of a thumbnail, or leavened and the size of the palm of the hand. Traditionally, women baked 40 of these mucenici, while men drank 40 glasses of red wine.



    In the region of Moldavia, in eastern Romania, the mucenici are made of a rich dough, baked, then soaked in honey and covered in ground walnut. In Wallachia, in the south, they are the small kind, boiled in sugar water.



    In order to make the more complicated version, take one kilogram of flour, about two pounds, 200 grams of sugar, about a cup, one cup of milk, 100 grams of butter, six eggs, fresh yeast, essence of rum, lemon rind, walnuts, and honey. Heat mildly the milk, and mix in the yeast. After proofing the yeast, pour the milk into the flour. Mix the butter with the egg yolks. Mix it into the flour, and knead for about 20 minutes. Leave to rise in a warm place, covered. Separate the dough into finger thick rolled portions, then shape them into figure eights. Put them in a buttered tray, spacing them so they dont stick to each other. Bake them until they have a deep golden brown color. Right after taking them out of the oven, baste them heavily with honey, then cover the mucenici in ground walnut. Serve hot or cold, with a glass of wine. Enjoy!


  • Mucenici

    Mucenici

    La 9 martie, în calendarul creştin ortodox este marcată sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia (Armenia), iar în cel romano-catolic cei 40 de ostaşi capadocieni martiri. În România există tradiţia ca femeile să pregătească mucenici, colaci din făină, copţi în cuptor sau fierţi în apă. Mucenicii au forma cifrei 8, de la soldaţii creştini care s-au luat în braţe pentru a nu îngheţa de frig în apa lacului în care, din cauza credinţei lor, au fost pedepsiţi să stea de către guvernatorul roman. Tradiţia era ca femeile să pună la copt 40 de forme din aluat, numite mucenici sau sfinţişori, iar bărbaţii să bea 40 de pahare de vin roşu. Scoşi din cuptor, mucenicii erau unşi cu miere, deasupra lor se presăra miez de nucă, iar apoi erau împărţiţi mai ales copiilor din vecini.



    În Moldova mucenicii sunt pregătiţi din aluat de cozonac, apoi sunt copţi în cuptor şi unşi cu miere şi nucă, în timp ce în Muntenia şi Dobrogea , aceştia au aceeaşi formă, dar dimensiuni mai mici şi sunt fierţi în apă cu zahăr.



    Pentru mucenicii copţi, trebuie pregătit un aluat de cozonac pentru care avem nevoie de un kg de făină, de 200 de grame de zahăr, de un pahar cu lapte, 100 de grame de unt, 6 ouă, drojdie sau praf de copt, esenţă de rom, coajă de lămâie, miez de nucă şi miere. Drojdia se amestecă în laptele cald, care se toarnă peste făină într-un vas mai mare. Tot acolo se pun gălbenuşurile de ou frecate cu unt topit. Se amestecă şi se frământă circa 20 de minute pentru omogenizare. Vasul cu aluat se lasă la căldură, acoperit, la dospit. După ce aluatul a crescut, se porţionează şi se fac şnururi groase de un deget, care se răsucesc în formă de opt. Mucenicii sunt aşezaţi apoi într-o tavă unsă cu ulei care apoi este introdusă în cuptorul deja încălzit. După ce se rumenesc, mucenicii trebuie unşi imediat cu miere, deasupra lor presărându-se miez de nucă măcinat. Se servesc reci sau calzi, împreună cu un pahar de vin.



    Pentru mucenicii fierţi, avem nevoie de un sfert de kg de făină, de zahăr sau miere, de coajă rasă de lămâie, de esenţă de rom, de un sfert de kg de miez de nucă şi de sare. Punem făină într-un vas, adăugăm apă şi puţină sare şi amestecăm până când obţinem un aluat care nu se lipeşte. Luăm bucăţi mici de aluat pe care le rulăm cu podul palmei, după care le încolăcim în forma cifrei 8. Aceşti mucenici, cu o lungime de câţiva centimetri trebuie lăsaţi la uscat pe o coală de hârtie timp de mai multe ore.



    Într-un vas, punem 2 litri de apă la fiert, adăugăm un sfert de kg de zahăr sau mai multe linguri de miere, un plic de zahăr vanilat şi aducem la fierbere. După aceea punem şi mucenicii, însă în timpul fierberii trebuie amestecat din când în când pentru a evita ca aceste forme din aluat nedospit să se lipească între ele. După ce mucenicii s-au înmuiat, adăugăm în oală şi coaja rasă de la o lămâie şi esenţa de rom. Separat, se rumeneşte uşor în cuptor miezul de nucă, după care este sfărâmat cu ajutorul unui sucitor. Mucenicii sunt serviţi în farfurii de supă, calzi sau reci, deasupra lor presărându-se nucă mărunţită şi scorţişoară.


  • Mucenici

    Mucenici

    La 9 martie, în calendarul creştin ortodox este marcată sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia (Armenia), iar în cel romano-catolic cei 40 de ostaşi capadocieni martiri. În România există tradiţia ca femeile să pregătească mucenici, colaci din făină, copţi în cuptor sau fierţi în apă. Mucenicii au forma cifrei 8, de la soldaţii creştini care s-au luat în braţe pentru a nu îngheţa de frig în apa lacului în care, din cauza credinţei lor, au fost pedepsiţi să stea de către guvernatorul roman. Tradiţia era ca femeile să pună la copt 40 de forme din aluat, numite mucenici sau sfinţişori, iar bărbaţii să bea 40 de pahare de vin roşu. Scoşi din cuptor, mucenicii erau unşi cu miere, deasupra lor se presăra miez de nucă, iar apoi erau împărţiţi mai ales copiilor din vecini.



    În Moldova mucenicii sunt pregătiţi din aluat de cozonac, apoi sunt copţi în cuptor şi unşi cu miere şi nucă, în timp ce în Muntenia şi Dobrogea , aceştia au aceeaşi formă, dar dimensiuni mai mici şi sunt fierţi în apă cu zahăr.



    Pentru mucenicii copţi, trebuie pregătit un aluat de cozonac pentru care avem nevoie de un kg de făină, de 200 de grame de zahăr, de un pahar cu lapte, 100 de grame de unt, 6 ouă, drojdie sau praf de copt, esenţă de rom, coajă de lămâie, miez de nucă şi miere. Drojdia se amestecă în laptele cald, care se toarnă peste făină într-un vas mai mare. Tot acolo se pun gălbenuşurile de ou frecate cu unt topit. Se amestecă şi se frământă circa 20 de minute pentru omogenizare. Vasul cu aluat se lasă la căldură, acoperit, la dospit. După ce aluatul a crescut, se porţionează şi se fac şnururi groase de un deget, care se răsucesc în formă de opt. Mucenicii sunt aşezaţi apoi într-o tavă unsă cu ulei care apoi este introdusă în cuptorul deja încălzit. După ce se rumenesc, mucenicii trebuie unşi imediat cu miere, deasupra lor presărându-se miez de nucă măcinat. Se servesc reci sau calzi, împreună cu un pahar de vin.



    Pentru mucenicii fierţi, avem nevoie de un sfert de kg de făină, de zahăr sau miere, de coajă rasă de lămâie, de esenţă de rom, de un sfert de kg de miez de nucă şi de sare. Punem făină într-un vas, adăugăm apă şi puţină sare şi amestecăm până când obţinem un aluat care nu se lipeşte. Luăm bucăţi mici de aluat pe care le rulăm cu podul palmei, după care le încolăcim în forma cifrei 8. Aceşti mucenici, cu o lungime de câţiva centimetri trebuie lăsaţi la uscat pe o coală de hârtie timp de mai multe ore.



    Într-un vas, punem 2 litri de apă la fiert, adăugăm un sfert de kg de zahăr sau mai multe linguri de miere, un plic de zahăr vanilat şi aducem la fierbere. După aceea punem şi mucenicii, însă în timpul fierberii trebuie amestecat din când în când pentru a evita ca aceste forme din aluat nedospit să se lipească între ele. După ce mucenicii s-au înmuiat, adăugăm în oală şi coaja rasă de la o lămâie şi esenţa de rom. Separat, se rumeneşte uşor în cuptor miezul de nucă, după care este sfărâmat cu ajutorul unui sucitor. Mucenicii sunt serviţi în farfurii de supă, calzi sau reci, deasupra lor presărându-se nucă mărunţită şi scorţişoară.