Tag: Mugur Israescu

  • Retrospectiva săptămânii 29.09. – 05.10.2024

    Retrospectiva săptămânii 29.09. – 05.10.2024

    Sprijin german pentru aderarea României la Schengen pe cale terestră

    Aderarea cât mai rapidă a României la spaţiul Schengen pe cale terestră va contribui la asigurarea creşterii schimburilor economice, a declarat, luni, la București, prim-ministrul landului Baden-Württemberg, Winfried Kretschmann, care a fost primit de președintele Klaus Iohannis. Discuțiile au vizat dezvoltarea cooperării în domeniile economic, politic, social, inclusiv educaţional, prin extinderea proiectelor de succes privind educaţia profesională duală. Au fost semnate două declarații de cooperare – între Executivul de la Bucureşti şi cel al landului federal german, respectiv între ministerele de interne. Dintre landurile germane, Baden-Württemberg este principalul partener comercial al României, cu un volum al schimburilor comerciale ce a atins anul trecut nivelul de 8,32 miliarde de euro, de 12 ori mai mare decât în urmă cu 11 ani. Oficialul german s-a întâlnit și cu premierul Marcel Ciolacu. Acesta i-a transmis că doreşte reluarea cât mai repede a reuniunilor comisiei mixte guvernamentale şi asta pentru ca toate noile proiecte identificate în domenii de interes comun precum economia, energia, protecţia mediului, cultură, afacerile interne, agricultura, educaţia şi, nu în cele din urmă, sănătatea să poată fi puse cât mai repede în aplicare.

    Summitul diasporei

    100 de români din diaspora, care s-au remarcat în diferite domenii de activitate, precum antreprenoriat, management, sănătate, artă, ştiinţă sau sport, au fost premiaţi în cadrul celei de-a 9-a ediţii a summitului RePatriot, care a avut loc, joi, la Palatul Parlamentului din București. România este acum una dintre cele mai sigure ţări din Europa şi se fac investiţii în toate domeniile, este ideea evidenţiată la summitul diasporei. Cetăţenii care au plecat cu milioanele din ţară în ultimii 35 de ani trebuie stimulaţi să se întoarcă, au susţinut la unison reprezentanţii autorităţilor care au participat la eveniment.

    Când vor putea călători românii fără vize în SUA

    Românii vor putea călători fără vize în Statele Unite cel mai probabil de anul viitor. Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru (track): “S-a încheiat anul fiscal în Statele Unite, iar ultima condiţie pe care România o mai avea de îndeplinit a fost satisfăcută. Sigur, aşteptăm o confirmare de la partenerii americani în perioada următoare, dar evaluarea noastră, bazându-ne pe numărul de aplicaţii pentru vize din acest an, precum şi pe trendul puternic descrescător din ultimii ani, este că România a coborât sub procentul de 3% al ratei de respingere. Eliminarea vizelor pentru Statele Unite este cea mai bună recunoaştere a unei solidarităţi ireversibile dintre români şi americani.” România mai are de parcurs paşi împortanţi, în următoarele luni, pentru a fi într-adevăr eligibilă să participe la Programul Visa Waiver, a atenţionat, însă, ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, Kathleen Kavalec. Ea a mai spus că în această toamnă vor avea loc consultări suplimentare între cele două guverne pentru a revizui aderarea României la o serie de măsuri de securitate convenite anterior.

    Copii răniți în Fâșia Gaza tratați în spitale din România

    Străinii părăsesc Libanul, în timp ce Israelul își intensifică bombardamentele asupra capitalei Beirut. Cu o aeronavă a Ministerului român al Apărării Naționale au fost evacuați și câteva zeci de români. Pe de altă parte, în prima parte a acestei săptămâni, opt copii răniți în Fâșia Gaza și cei 24 de aparținători ai acestora au fost aduși la București, de asemenea cu o aeronavă a Ministerului român al Apărării Naționale, pentru a beneficia de tratament medical în spitalele din România. Bucureștiul acordă acest sprijin în baza solicitării de asistenţă internaţională formulată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, prin Mecanismul European de Protecţie Civilă. “Eforturile noastre de sprijin sunt dublate de demersuri diplomatice pentru restabilirea securităţii, încheierea unui acord de încetare a focului şi eliberarea tuturor ostaticilor”, a afirmat premierul român, care a participat la acţiunea de sprijin, alături de ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu şi de secretarul de stat în MAI, şeful DSU, Raed Arafat.

    Mugur Isărescu reconfirmat guvernator al Băncii Naţionale

    Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu a fost reconfirmat de Parlament pentru încă un mandat de 5 ani. Cel mai longeviv şef de bancă centrală din lume, el se află în această funcţie din 1990, cu o scurtă întrerupere de un an, în perioada în care a fost premier. În conducerea executivă a Băncii Centrale, votată de Parlament, se mai află Leonardo Badea, prim-viceguvernator, Florin Georgescu şi Cosmin Marinescu, viceguvernatori. Au fost validate de Parlament şi mandatele unor membri în Consiliul de Administraţie al Autorităţii de Supraveghere Financiară şi al Consiliului Naţional al Audiovizualului. De asemenea, au fost aprobate solicitările șefului statului privind desfăşurarea pe teritoriul naţional a unor misiuni de asistenţă de securitate NATO pentru Ucraina şi pentru pregătirea în domeniul maritim a personalului ucrainean.

  • Creşterea economică se menţine

    Creşterea economică se menţine


    “Un veac de sinceritate. Recuperarea memoriei pierdute a economiei româneşti: 1918-2018”. Astfel se intitulează lucrarea coordonată de viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, lucrare potrivit căreia, în ultimul secol, România a avut 18 episoade de creştere economică şi tot atâtea de recesiune, durata medie a creşterii fiind de 15 trimestre, iar a recesiunii, de 7 trimestre. În aceeaşi perioadă de timp, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor a crescut de 26 de ori. Creşterea economică medie anuală a fost 3,3%, însă dezvoltarea a avut un grad ridicat de volatilitate, s-a făcut în salturi inegale, iar diferenţele între diferitele categorii sociale au fost destul de mari.



    Cu mai multe precizări, Liviu Voinea: “Faţă de anul 1918, când ne găseam la 10% din PIB-ul pe locuitor al Statelor Unite – erau etalonul şi atunci, şi acum – astăzi suntem la 41% şi este o creştere economică. Vrem să o vedem sau nu, ea este. E corect să fie menţionată. Asta nu înseamnă că nu mai sunt multe de făcut. 60% faţă de media Uniunii Europene e, încă, insuficient pentru a fi, de exemplu, parteneri egali în zona euro, dar am plecat de la 30%.”



    În acest context amplu creionat de specialiştii Băncii Centrale, premierul României, Viorica Dăncilă, s-a felicitat, joi, că economia României continuă să fie performantă, precizând că în trimestrul trei al acestui an creşterea a fost cu 1,9% mai mare faţă de trimestrul precedent. Potrivit premierului, aceasta reiese clar din datele publicate, recent, de Institutul Naţional de Statistică şi de Eurostat. Viorica Dăncilă: “România a avut a doua cea mai mare creştere economică trimestrială din Uniunea Europeană în trimestrul trei din 2018. În primele nouă luni ale acestui an, s-a înregistrat în România un PIB suplimentar în valoare de 64 miliarde lei (n.red. echivalentul a aproape 14 miliarde de euro), faţă de 62,8 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului 2017 şi de doar 36,1 miliarde lei în primele nouă luni din 2016.”



    Viorica Dăncilă a mai arătat că mai mult de jumătate din această creştere provine din industrie şi agricultură, ceea ce denotă faptul că este sustenabilă. În plus, majorarea cu 10% a exporturilor în ultimele 10 luni demonstrează că economia românească îşi îmbunătăţeşte şi competitivitatea, câştigând noi pieţe externe. Chiar şi aşa, nimeni – cu atât mai puţin guvernanţii – nu trebuie să se îmbete cu apă rece! Oficialii Băncii Naţionale a României sunt primii în postura de a trage semnale de alarmă sau de a-i invita pe decidenţii politici să păstreze direcţia.



    A făcut-o, acum, din nou, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu: “Avem nevoie de mintea cea din urmă, care să ne ajute să privim înapoi cu înţelepciune, iar mai departe, să încercăm să vedem unde ne aflăm, unde vrem să ajungem, ce avem de făcut şi ce putem lua cu noi în bagajele pentru viitor, desigur, după ce evaluăm corect ce a fost valoros în trecutul nostru.” În Raportul BNR de stabilitate financiară pe 2018 sunt contabilizate, la capitolul puncte slabe ale economiei româneşti, disciplina scăzută de plată sau declinul demografic. Unii analişti economici adaugă la acestea inflaţia sau ponderea prea mare, în creşterea economică, a consumului.