Radio România Internațional

Tag: multiculturalitate

  • Bistrița turistică

    Bistrița turistică

    Întreg județul este un loc preponderent turistic, unde se pot practica
    toate formele de turism, iar punctul cel mai bun de plecare este orașul reședință
    de județ. Veți vedea o așezare construită pe tipicul unui burg german și un
    centru istoric valoros. Astfel, cel mai vechi monument istoric din oraș este
    fosta biserică a minorităților, în prezent biserică ortodoxă, ridicată între
    anii 1270 – 1280. De un interes aparte este și Sugălete, complexul format din
    13 clădiri cu arcade, care în secolele XV-XVI, formau complexul comercial al
    cetății. Și, nu în ultimul rând, poate cel mai apreciat monument de către turiști,
    Biserica Evanghelică, din centru, a devenit un simbol al orașului. Edificiul a
    fost finalizat în forma sa actuală în anul 1563. Aici puteți vedea piesele de
    mobilier realizate acum cinci secole, dar și cele 13 steaguri ale breslelor
    bistrițene.

    Ovidiu Bozbici, consilier în cadrul Serviciului de Turism din
    Primăria Municipiului Bistrița:

    Începem cu Biserica
    Evanghelică din Bistrița, monumentul principal al orașului, cu un turn înalt de
    75 de metri. Din 2013, este dotat cu lift, deci se poate vizita de către
    turiști. Aceștia pot urca la o înălțime de aproximativ 45 de metri, de unde pot
    vedea toată panorama orașului. Urmează cetatea veche a Bistriței, care,
    inițial, a avut 18 turnuri și bastioane de apărare. Acestea punctau din loc în
    loc zidul de apărare al cetății. La rândul lui, zidul de apărare era dublat de
    un șanț de apă. În momentul de față, a rămas un singur turn din vechea
    fortificație, Turnul Dogarilor, cu o înălțime de aproximativ 18 metri. Acesta găzduiește
    expoziții ale artiștilor locali. Avem, apoi, ansamblul Sugălete. Se numește
    Sugălete fiindcă sunt locuințe unde se presupune că stăteau meșteșugari ai
    Bistriței, care prelucrau metale. Este un ansamblu unic în România, o înșiruire
    de 13 clădiri. Construcția a început în anul 1480 și a fost continuată până în,
    aproximativ, 1520.


    Bistrița era
    recunoscută și prin prisma celor care prelucrau metale prețioase, dar și
    semiprețioase. Minereurile erau exploatate de la minele de la Rodna, de la
    aproximativ 60 de km depărtare de oraș. Vechile documente atestă că domnitorii
    Moldovei se aprovizionau de aici atât cu bijuterii cât și cu unelte agricole
    sau arme. Însă, pentru o incursiune completă în istorie, ghidul nostru, Ovidiu
    Bozbici, vă recomandă să vizitați și muzeele bistrițene.

    Avem
    Muzeul Județean, cu secție de etnografie, cu secție de istorie naturală. Avem
    Casa Argintarului, care este unul dintre monumentele principale ale orașului,
    renovat la rândul lui și denumit acum Centrul German. Este o casă construită
    între 1560-1563, de același meșter care și-a adus aportul la construcția
    Bisericii Evanghelice. Avem Casa Andreas Beuchel. Este și aceasta o casă veche,
    situată în centrul orașului. A aparținut unuia dintre primii juzi ai orașului
    Bistrița, care a intrat în conflict cu puterile vremii, fiind ulterior
    decapitat. Totodată, Bistrița este recunoscută prin multiculturalitate. Avem
    biserica evanghelică, biserici ortodoxe, biserica romano-catolică,
    greco-catolică, reformată. Bistrița are aproximativ 80.000 de locuitori după
    ultimul recensământ.


    Iar, dacă timpul vă
    permite, ieșind din Bistrița vă puteți îndrepta spre munți. Veți găsi locuri
    retrase, arhaice, în care s-au păstrat tradiții vechi și în care oamenii își
    duc viața liniștit, ocupându-se de creșterea animalelor și de agricultură.

  • EUROPALIA România

    EUROPALIA România

    De-a lungul
    anilor, toamna, la Bruxelles vedeam afişul EUROPALIA cu numele unei mari ţări
    invitate. Acum, pe afişele prestigiosului festival cultural este numele
    României. După invitaţi din continente îndepărate, India, Brazilia, Indonezia,
    EUROPALIA revine acasă, în Europa, împreună cu România. Ediţia din acest an
    este una specială şi pentru că se împlineşte o jumătate de secol de la
    lansarea, în 1969, a festivalului. EUROPALIA 2019, având România ca invitat, a
    început la 1 octombrie, ceremonia oficială desfăşurându-se în prezenţa regelui Filip
    şi a reginei Mathilde, alături de preşedintele României, Klaus Iohannis.

    Punctul
    central al EUROPALIA, ediţia românească, este Brâncuşi. Marele nostru sculptor,
    un artist universal, nu a avut până acum o mare expoziţie retrospectivă în
    Belgia. Brâncuşi. Sublimarea formei este o expoziţie amplă şi complexă, în
    care descoperim sculpturile sale celebre, fotografii, multe realizate chiar de
    sculptor, documente şi informaţii despre Brâncuşi. Îi sunt alături marii săi
    prieteni şi colegi din marea artă: Rodin, Modigliani, Man Ray, Férnand Leger,
    Marcel Duchamp. În expoziţia de la BOZAR admirăm sculpturile de la Muzeul
    Naţional de Artă din Bucureşti sau de la Muzeul de Artă din Craiova, de la
    vestitele deţinătoare de lucrări de Brâncuşi Muzeul Guggenheim din New York şi
    parizianul Centru Pompidou, de la Tate Gallery din Londra sau de la Muzeul Hirshhorn din
    Washington. Rapsodia Română de Enescu a deschis partea muzicală a festivalului
    care v-a continua cu o gamă largă de concerte. De altfel, de la EUROPALIA nu
    vor lipsi muzica, dansul, teatrul, filmul, literatura.

    La Muzeul Galo-roman din
    Tongeren va fi deschisă, pe 19 octombrie, expoziţia Dacia Felix. Trecutul
    glorios al României     în care sunt prezentate piese unice din Tezaurul României
    sau alte obiecte de o uriaşă importanţă istorică. Ni se promit abordări
    interesante despre romani, daci şi geţi, dar şi despre greci, sciţi şi celţi. Expoziţia
    îşi propune să realizeze o mai bună cunoaștere și înțelegere a civilizației
    romano-geto-dacice de la nord de Dunăre. Timpurile străvechi sunt evocate şi în
    expoziţia de la Muzeul Le Grand Curtius din Liege, La începuturile istoriei.
    Civilizații timpurii (preistorice) între Carpați și Dunărea de Jos.     Printre
    vedetele de ceramică al vechilor culturi din acest spaţiu regăsim şi
    excepţionala cultură Cucuteni, cu jocurile geometrice de acum 5 mii de ani.

    O
    altă expoziţie, de la Bruxelles, cuprinde 7 instalaţii contemporane, cu
    raportări la opera lui Brâncuşi, în timp ce o alta, mai amplă, încearcă să
    contureze identitatea naţională românească în artele plastice. Cinematografia
    este grupată sub titlul Videogramele unei naţiuni şi înseamnă peste 90 de
    filme româneşti contemporane, care îşi propun să contureze momente importante
    din zbuciumata istorie a României din ultimul secol.

    Programul EUROPALIA
    România vorbeşte de câteva sute de manifestări, cu participare multidiciplinară
    şi multiculturală. Creatorii implicaţi în aveste evenimente culturale vin din
    timpuri şi spaţii diferite pentru a susţine originalitatea discursului
    contemporan al României, la exact 30 de ani de la înlăturarea glorioasă a
    regimului comunist.

  • Dobrogea multiculturală

    Dobrogea multiculturală

    Pământ încărcat
    de istorie și plin de legende, Dobrogea își atrage turiștii în primul rând prin
    multiculturalitate. Comunitățile etnice care locuiesc în acest spațiu sunt un
    exemplu de conviețuire. Turci, tătari, greci, armeni sau evrei, toți și-au adus
    contribuția la prosperitatea zonei. În
    trecut, fiecare comunitate avea o mala, care era considerată centrul
    comunității. Diana Slav, ghid de turism în Constanța, ne prezintă vechea mahala
    grecească. Comunitatea greacă a fost și este încă
    foarte implicată în tot ceea ce înseamnă viață culturala a Constanței. Grecii
    ne-au dăruit prima școală publică a Constanței, construită în jurul anului
    1865, și primul teatru al orașului Constanța. Acesta se numește Elpis, care în
    limba greacă înseamnă speranță, și a fost construit în 1898. George Enescu a
    susținut două concerte aici, iar Nicolae Iorga a ținut un mic discurs, acesta
    din urmă fiind grec după mamă.


    Tot aici avem prima biserică creștină din
    Constanța, biserica greacă Metamorhposis, Schimbarea la Față. Construcția ei
    s-a finalizat la 1868. Înăuntru se pot vedea candelabrele originale, de la
    1862, aduse din Murano, din sticlă de Murano,
    donație a unui negustor de origine greacă. Timp de zece ani a fost
    singura biserică creștină a Constanței, astfel încât catolicii, ortodocșii și
    armenii și-au ținut slujbele împreună în același spațiu. De ce a fost singura
    biserică creștină? A fost construită în perioada Imperiului Otoman. Grecii au
    reușit să negocieze cu turcii, să-și poată face biserica creștină. Condiția
    esențială a turcilor a fost să nu fie mai înaltă decât moscheea din apropiere.
    Acoperișul a fost plat, fără cruce și fără clopotniță. Chemarea la rugăciune nu
    era permisă decât de la musulmani. Clopotnița actuală este din 1947, este
    funcțională și acum e și apreciată de comunitatea tuturor ortodocșilor.


    Pe treptele acestei
    biserici s-au aflat Carol I și viitorul țar al Rusiei, țareviciul Alexandru în
    1878, când regele român a efectuat prima sa vizită în Dobrogea. La această
    biserică, a avut loc Te Deum-ul de cinstire a memoriei soldaților căzuți în
    luptele de la Plevna și Grivița. Mihnea Hagiu, vicepreședintele comunității
    elene din Constanța, spune că, în prezent, în Constanța, trăiesc aproximativ
    2.500 de greci. O stradă importantă pentru aceștia se numește Aristide
    Karatzali. Aristide Karatzali a fost primul socialist
    al Dobrogei. Casa în care a locuit se află pe partea stângă. Prima scânteie a
    revoluției bolșevice a început pe nava Potemkin. Aceasta s-a predat
    autorităților române în anul 1905. Toți ofițerii au fost debarcați în
    Constanța. O parte a rămas aici, alta a imigrat în Argentina, iar câțiva s-au
    întors în Rusia, unde au fost executați de imperiul țarist. Aristide Karatzali
    i-a adăpostit pe ofițerii ruși. Această stradă i-a împrumutat numele în 1947.


    Mai jos, se află Teatrul de Păpuși Elpis, și, pe aceeași stradă, mai jos, a
    locuit Nikola Papadopol. Acesta a fost declarat primul cetățean român de către
    Carol I, în anul 1877, fiindcă era primarul Constanței, înainte de venirea
    autorităților românești. El se ocupa de strângerea taxelor, pe care le preda
    autorităților otomane. Următorul primar al Constanței a fost tot un grec, Anton
    Alexandidri. Comunitatea elenă a fost implicată încă de la început în
    dezvoltarea orașului Constanța. Locuitorii greci ai Constanței, înainte de
    momentul alipirii Dobrogei la patria mamă, au făcut o declarație către
    autoritățile române, să fie conduși de autoritățile române, nu bulgare,
    Dobrogea fiind disputată atunci și de Bulgaria.



    Ghindărești, din
    județul Constanța, a fost de-a lungul timpului când comună, când sat. Cu o
    istorie bogată, cu tradiții și, mai ales, cu o gastronomie aleasă, comunitatea
    rușilor lipoveni se strânge la Biserica Înălțarea Domnului, a cărei
    construcție a început în 1906 și care are o înălțime de 45 de metri. Anfisa
    Demid, profesoară de limba română și de limba rusă la școala din Ghindărești și
    președintă a comunității rușilor lipoveni. Strămoșii noștri sunt credincioșii
    ortodocși de rit vechi, cei care n-au vrut să renunțe la vechea credință, așa
    cum o considerau ei. Lipoveni ne numim doar cei care trăim pe meleagurile
    românești. Una dintre explicațiile denumirii a fost că prima așezare a rușilor
    a fost în jurul unei păduri de tei. În limba rusă, teiul se numește lipa și, de
    aici, a provenit și denumirea de lipoveni.


    Se spune că prima atestare
    documentară a comunității noastre a fost într-o cronică din Țara Românească, în
    care se menționa că în Dobrogea se află o populație de ruși stabilită în
    Turchia, deoarece Dobrogea era pașalâc turcesc atunci, într-o localitate numită
    Ghindărești. Locuim în această zonă de aproape 300 de ani. Denumirea este de
    origine turcă, ghiuzdar însemnând loc frumos. Lipovenii s-au stabili în general
    pe lângă ape, ca să poate pescui, ei venind din zona Donului și aceasta fiind
    ocupația de bază. Am păstrat vechile icoane și cărți bisericești, portul,
    tradițiile.



    Aici veți putea
    asculta corul de femei Novoseolki și vă puteți delecta cu preparate
    tradiționale precum clătite cu brânză, colțunași sau brânzoaice. Borșul de
    pește și scrumbia la grătar, însoțite de un vin bun, rămân, totuși, vedetele
    meniului.


    Mergem mai
    aproape de malul românesc al Mării Negre și ajungem în Mangalia. Amplasate în
    apropierea portului turistic, în partea veche a orașului, Moscheea Esmahan
    Sultan și cimitirul acesteia se întind pe o suprafață de aproximativ 5.000 de
    metri pătrați. Specialiștii sunt de părere că este unul dintre cele mai frumoase
    monumente arhitectonice, datorită combinației dintre stilurile grecesc și
    turcesc, acestora adăugându-li-se ușoare influențe maure. Pridvorul, stâlpii și
    balustradele din lemn dau un aer aparte edificiului, inclus în anul 2004 în
    lista monumentelor istorice. Halil Ismet, imamul moscheii Esmahan Sultan, din
    Mangalia.


    Moscheea Esmahan Sultan este una dintre cele mai vechi din Dobrogea și
    este construită de prințesa cu același nume, fiica sultanului Selim al II-lea
    și soția lui Sokollu Mehmed Pașa. Este una dintre cele mai vechi moschei și
    monument istoric. Moscheea Esmahan Sultan este deschisă pentru credincioși
    toată ziua. Noi avem cele cinci rugăciuni zilnice. Slujba se oficiază în limba
    arabă, iar predicile în limba turcă. În Mangalia, comunitatea musulmană numără
    peste 900 de familii. De asemenea, vara este vizitată de mulți turiști, atât
    din țară cât și de peste hotare. Au ajuns la noi turiști care n-au mai văzut
    moschei niciodată și au rămas impresionați la noi.



    La intrarea în
    moschee, veți vedea o grădină mare și bogată, plină de flori. Aici se află și o
    terasă la care vă puteți opri pentru a savura o cafea la nisip sau un ceai
    aromat.



    Rubrică realizată cu sprijinul Departamentului pentru
    Relații Interetnice, din cadrul Guvernului României.

  • Ximena Reyes (Columbia)

    Ximena Reyes (Columbia)


    Ximena Reyes s-a născut în Columbia, însă a copilărit în Ecuador și Chile. Este jurnalisă, absolventă a Universității San Francisco de Quito din Ecuador. Viața a purtat-o prin toate colțurile lumii: mai întâi în Europa, în Suedia, apoi în Orient- Dubai, Turcia, în Rusia și înapoi în Europa, în Germania, de unde a sosit în 2015 în țara noastră. Această experiență multiculturală i-a fost foarte utilă în meseria pe care și-a ales-o, consultant intercultural și brand ambassador.



    A fost președinta Asociației Internaționale a Femeilor și ambasadoare în cadrul platformei Internations, dedicată expatriaților. Acum lucrează cu străini care se mută în România și cu români care se repatriază, pe care îi ajută să se integreze sau să se readapteze la cultura organizațională, comportamentală, socială din țara noastră. Ne povestește cum a început experienţa ei românească.





  • Tu ești Europa! – YOU are EU!

    Tu ești Europa! – YOU are EU!

    În data de 9 mai 2019, pe o vreme însorită, numai bună pentru
    un eveniment în aer liber, Centrul Europe Direct București și Spațiul Public
    European     (al Reprezentanței Comisiei Europene și Biroului de Legătură al
    Parlamentului European) i-au urat Europei un călduros La mulți ani!. Am
    sărbătorit această zi, cum știm noi mai bine, printr-un eveniment care să aducă
    Europa mai aproape de cetățeni.


    Evenimentul TU ești Europa! s-a desfășurat în parcul Colțea
    și a debutat cu simularea procesului electoral european, un exercițiu
    democratic în avanpremiera Alegerilor pentru Parlamentul European din data de
    26 mai. Cei prezenți au fost invitați să voteze valorile europene pe care le
    susțin și în care cred cel mai mult.


    Cel de-al doilea exercițiu propus participanților a fost un
    Treasure Hunt cultural, distractiv și interactiv. Participanții au primit câte
    un Pașaport pentru Uniunea Europeană și au fost invitați să viziteze standul
    fiecărei țări participante (România, Italia, Spania, Grecia, Polonia, Franța și
    Regatul Unit), unde, în schimbul unor răspunsuri corecte la întrebările de
    cultură generală primeau o ștampilă pe pașaportul european.


    În cadrul evenimentului, multiculturalitatea europeană a fost
    reliefată prin momentele artistice de muzică și dans, specifice statelor membre
    participante. Programul artistic a fost extrem de variat și antrenant. Ne-au
    încântat pe scenă Cor cu Dor din cadrul Programului Național Cantus Mundi,
    Ansamblul Folcloric Doina al Casei de Cultură a Studenților, copiii de la
    Liceul Teoretic Dante Alighieri, cei de la Liceul Bilingv Miguel de
    Cervantes, Școala Gimnazială nr. 113 (care a reprezentat Regatul Unit), elevii
    de la Colegiul Național Ion Creangă precum și Ansamblul Asteria al Uniunii
    Elene, alături de solista Silviana Argyro.


    Pe tot parcursul evenimentului am avut alături de noi
    partenerii de la ADRBI, ECC Net România, Infocons, Institutul Polonez,
    Asociația Italienilor Ro.As.It precum și pe cei de la Banca Europeană de
    Investiții    , care le-au oferit surprize celor din public.


    Articolul complet poate fi citit pe site-ul Europe Direct
    București


    (Loredana Licuța, coordinator Centrul Europe Direct București)

  • Prima școală europeană din Georgia, înființată în cadrul Parteneriatului estic

    Prima școală europeană din Georgia, înființată în cadrul Parteneriatului estic

    Prima școală europeană a Parteneriatului estic și-a deschis porțile, la
    Tbilisi, în Georgia    , împlinind astfel una dintre cele 20 de acțiuni concrete pe
    care Parteneriatul estic și-a propus să le realizeze până în anul 2020. Școala,
    deschisă elevilor din țările care fac parte din Parteneriatul estic al UE,
    oferă un program de studii inovator, care încurajează totodată schimburile
    multiculturale și cooperarea. Ea și-a deschis porțile pentru 30 de
    elevi proveniți din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova
    și Ucraina.

    La inaugurarea oficială a fost prezent și comisarul pentru politica
    europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, Johannes Hahn    . În opinia sa, acest proiect marchează o nouă etapă în cadrul cooperării UE cu partenerii
    săi estici. Oferind tinerilor accesul la un învățământ de calitate, investim în
    viitorul lor și în viitorul țărilor lor, dar și în viitorul parteneriatului
    nostru puternic și durabil, a apreciat oficialul european.

    Johannes Hahn: Mă bucur foarte mult că mă aflu aici pentru a lansa
    acest proiect alături de prim-ministrul și guvernul Georgiei. Este un moment
    impresionant, o ocazie cu care nu ne întâlnim prea des în viața politică,
    vorbesc despre momentul în care o viziune devine realitate. Ori noi chiar asta
    am reușit să facem. Este în același timp o oportunitate pentru toți acești
    studenți, care sunt un fel de pionieri ai acestui proiect, și poate că e
    important să știm că Uniunea Europeană e pregătită să investească 7 milioane de
    euro care să acopere trei categorii de costuri: cele necesare pregătirii
    proiectului (crearea curiculei, etc), cele pentru construirea propriu-zisă a
    unei școli și, de asemenea, costurile necesare funcționării ei pentru o
    perioadă de trei ani pentru început, așa cum prevede deocamdată proiectul.

    La summitul din
    noiembrie 2017, toate statele membre ale UE și cele șase țări ale
    Parteneriatului estic au susținut ideea înființării unei școli europene drept o
    prioritate absolută și ca parte a angajamentului de a consolida sprijinul în
    favoarea tinerilor și a învățământului din regiune    . Școala se numără printre acțiunile care au fost aprobate de către liderii europeni și
    se înscrie, totodată, într-un pachet mai larg de sprijin pentru tineret, în
    valoare de 340 de milioane de euro. Programul
    unic oferit de școala europeană a Parteneriatului estic, la încheierea căruia
    elevii primesc o diplomă de absolvire, combină excelența academică și predarea
    specializată, inspirată din sistemul școlilor europene. La cursuri participă elevi cu vârste de 16 ani și 17 ani,
    într-un mediu multicultural menit să le permită să își lărgească și să își
    aprofundeze cunoștințele despre Europa. În plus, acești tineri vor avea acces
    la un program extrașcolar bogat și vor avea șansa de a participa la conferințe
    la nivel înalt pe teme legate de UE.



  • Proiectul european „(Re)Discovering Europe”

    Proiectul european „(Re)Discovering Europe”

    Teatrul German de Stat Timişoara este partener în cadrul proiectului
    european (Re)Discovering Europe, finanţat prin programul Europa Creativă al
    Uniunii Europene. Proiectul a fost iniţiat de secţia italiană a Teatrului
    Naţional Croat din Rijeka, Croaţia şi se desfăşoară în prima jumătate a acestui
    an, tema fiind explorarea Europei prin prisma provocărilor cu care se confruntă
    astăzi. Continentul este privit dintr-o perspectivă minoritară, evidenţiindu-se
    felul în care diferitele minorităţi participă la crearea identităţii Europei
    contemporane. Alături de Teatrul German şi de secţia italiană a Teatrului
    Naţional Croat din Rijeka, la proiect participă Teatrul Sloven de Repertoriu
    din Trieste, Italia, Teatrul Kosztolányi Dezső din Subotica, Serbia şi
    Teatrul Albanez din Skopje, Macedonia.


    Florentina Fekete-Muller, coordonator al proiectului din partea Teatrului
    German de Stat: Proiectul (Re)Discovering Europe s-a născut
    din dorinţa de a aduce o nouă viziune şi o nouă abordare privind
    multiculturalitatea, privind depăşirea limitelor, a barierelor lingvistice.
    Toate cele cinci teatre partenere sunt teatre minoritare, care aduc în discuţie
    tocmai acest dialog pe care Europa trebuie să îl aibă, printr-o dezvoltare a
    categoriilor de public, printr-un model de a percepe spectacolele de către
    spectator, de către cel care vine şi trebuie să treacă dincolo de bariera
    limbii şi să conceptualizeze idee de Europă multiculturală. Ne dorim să
    avem un spectator educat în arta spectacolului contemporan, un spectator care
    să vadă şi dincolo de teatrul estetic. Să înţeleagă că e important teatrul
    conceptual, teatrul care reflectă problemele sociale cu care Europa se
    confruntă, migraţie, schimbările care au loc în mediul social şi cum toate
    aceste lucruri ne influenţează pe noi.



    Proiectul se desfăşoară în toate cele cinci ţări, iar principala activitate
    este spectacolul Uriaşii munţilor, de Luigi Pirandello, coprodus de toate
    cele cinci teatre minoritare partenere şi regizat de italianul Paolo Magelli,
    una dintre cele mai controversate şi cunoscute personalităţi artistice ale
    Balcanilor şi ale teatrului internaţional. Spectacolul se va juca în toate
    limbile teatrelor minoritare implicate. Repetiţiile au început din ianuarie la
    Rijeka, unde va avea loc şi premiera, la data de 2 martie. Din partea
    Teatrului German de Stat Timişoara participă la proiect tinerii actori Silvia
    Török şi Richard Hladik.


  • Comisia Europeană a prezentat realizările Erasmus+ în 2017

    Comisia Europeană a prezentat realizările Erasmus+ în 2017

    Raportul Comisiei Europene arată că Erasmus + a beneficiat anul trecut de o creştere a alocărilor financiare cu 7,5 la sută, Uniunea Europeană investind peste două miliarde de euro pentru a sprijini europenii cu granturi de mobilitate pentru studii, formare, predare, muncă sau voluntariat în străinătate. Raportul scoate în evidenţă şi modul în care programul a contribuit pentru a răspunde la provocările sociale mai ample. Anul trecut, peste 1200 de proiecte de cooperare axate pe promovarea toleranţei, a nediscriminării şi a incluziunii sociale au fost finanţate, iar peste 240 de organizaţii au beneficiat de fonduri pentru a dezvolta politici şi strategii menite să prevină radicalizarea şi să promoveze integrarea cursanţilor dezavantajaţi, inclusiv a persoanelor care provin din familii de migranţi. Comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, a vorbit despre viitorul programului Eramsus+ după anul 2020:



    “Programul viitor trebuie să se concentreze pe dezvoltarea abilităților participanților săi, inclusiv prin sprijinirea tinerilor în dobândirea competențelor de care au nevoie pentru a se dezvolta în sectoarele cu cel mai mare potențial de creștere și inovare. De asemenea, trebuie să continuăm să lucrăm pentru a extinde oportunitățile pentru școli și pentru a intensifica eforturile noastre de a atrage cei mai vulnerabili membri ai societății noastre, oameni din medii defavorizate și nevoi speciale.”



    Vice-preşedintele Comisiei Europene pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen a declarat că Erasmus+ este un program de care ar trebui să beneficieze cât mai mulţi studenţi şi dascăli:



    “Pentru profesori este foarte important deoarece reprezintă modul în care ne putem adapta la schimbările continue , unde societățile noastre devin din ce în ce mai multiculturale. Pentru dascălii din toate țările acest program este întotdeauna folositor, cât și pentru consilierii vocaționali. Erasmus, așa cum este acum, este un instrument excelent, dar îl putem dezvolta.”



    Actualul program Erasmus+ dispune, pentru perioada 2014-2020, de un buget de 14,7 miliarde de euro și va oferi oportunități pentru 3,7 % dintre tinerii din Europa de a studia, forma, câștiga experiență profesională și de a participa la acțiuni de voluntariat în străinătate. Aria geografică de aplicare a programului s-a extins de la 11 țări în anul lansarii, respectiv 1987 la 33 în prezent. În plus, programul este deschis țărilor partenere din întreaga lume.




  • Timişoara, oraş cultural

    Timişoara, oraş cultural

    Ne îndreptăm azi
    către un oraş din vestul României, declarat Capitală Europeană a Culturii în
    anul 2021. Timişoara a fost numită deseori o
    Europă în miniatură, o aşezare în care convieţuiesc români, germani,
    sârbi, maghiari, croaţi, slovaci şi bulgari. Diversitate şi cultură, iată
    trăsăturile care fac din Timişoara destinaţia ideală pentru iubitorii
    turismului cultural. Lucia Solomon, coordonatoare a Centrului de Informare
    Turistică din Timişoara. Dorim să promovăm, în special,
    festivalurile anuale care se desfăşoară în Timişoara. Vrem să punctăm în acest
    sens festivalurile începând din primăvară. Cu ocazia evenimentului Timfloralis,
    toată Timişoara se îmbracă în culoare şi sunt înflorite lalelele. Centrul
    oraşului este împodobit cu flori, iar florişti importanţi, din ţară şi din
    străinătate, participă la acest festival important, desfăşurat de obicei în
    lunile aprilie sau mai. Urmează apoi Festivalul de Jazz, care se desfăşoară în
    fiecare an la începutul lunii iulie, în aceeaşi perioadă cu festivalul de
    folclor Festivalul Inimilor. Tot în Timişoara avem festival de operă şi
    operetă. Festivalul oraşului este Bega Bulevard, Bega fiind râul care
    traversează Timişoara şi de al cărui curs se leagă într-un fel sau altul
    dezvoltarea oraşului.


    Timişoara deţine
    cel mai mare ansamblu de clădiri istorice din România. Dintre cele 15 mii de
    clădiri din oraş, 13 mii sunt declarate monument istoric. Este, de asemenea,
    singurul oraş din Europa unde sunt trei teatre, în trei limbi – română,
    maghiară şi germană. Există o operă, o filarmonică, un teatru de tineret şi de
    păpuşi. Un oraş înzestrat din plin cu instituţii culturale. Lucia Solomon,
    coordonatoare a Centrului de Informare Turistică din Timişoara. Un oraş modern, deschis, cu o arhitectură deosebită, începând cu
    perioada barocă a secolului al XVIII-lea, continuând cu numeroase clădiri cu
    arhitectură art nouveau şi ajungând la arhitectura modernă. Se construiesc
    multe clădiri moderne în prezent, în Timişoara.


    Una dintre ofertele
    promovate de Centrul de Informare Turistică din Timişoara este un city break
    care acoperă un interval de trei zile. Acesta cuprinde două nopţi de cazare la
    hoteluri de trei sau patru stele, demipensiune, un tur ghidat al oraşului,
    transfer la aeroport şi o băutură de bun-venit, vin fiert din Timişoara. Totul
    pentru doar 130 de euro. Iar decembrie poate fi una dintre lunile ideale pentru
    a vizita această destinaţie. Târgul de Crăciun se deschide în data de 1
    decembrie şi durează până pe 7 ianuarie. Este una dintre principalele sărbători
    ale iernii, ale lunii decembrie. Vor veni Sf. Nicolae, Moş Crăciun, iar acolo
    vom prinde şi Revelionul. Dorim să vină câţi mai mulţi turişti să vadă căsuţele
    care prezintă o serie întreagă de oferte de produse tradiţionale,
    meşteşugăreşti. Sunt şi evenimente pe scenă în datele de 1, 15, 22 decembrie.
    Revelionul va fi în centrul oraşului, aşa cum l-am organizat an de an, cu
    concerte în centru. De obicei, avem şi spectacole la Operă şi la Filarmonică.
    Astfel, trecerea dintre ani poate reprezenta un punct de mare atracţie pentru
    turişti.


    Emil Şerpe este
    directorul general al societăţii Colterm, care administreazăcea mai veche
    hidrocentrală funcţională din Europa. După cum se ştie, Timişoara este oraşul
    premierelor. Astfel, a fost marcată în anul 1909 construcţia primei
    hidrocentrale de acest gen din ţară. A fost hidrocentrala care a alimentat cu
    energie electrică o mare parte din oraşul Timişoara. În momentul de faţă, funcţionale
    sunt două dintre cele trei turbine montate în acea vreme de inginerul Laszlo
    Szekely, iar toată arhitectura e veche. Este arhitectura veche, originală, din
    1909. Echipamentele sunt în funcţiune şi în momentul de faţă putem vedea un
    fragment din istoria Timişoarei. Am observat de-a lungul timpului că foarte
    mulţi timişoreni nu ştiau de existenţa acestei hidrocentrale, astfel că am
    hotărât să o includem în circuitul turistic tehnic al Timişoarei actuale, în
    perspectiva proiectului Timişoara, capitală europeană a culturii 2021.


    Turiştii vor vedea
    echipamentele montate în anul 1909 şi nu numai atât, continuă Emil Şerpe. Vor vedea acţionările electrice de la vremea respectivă, podul de lemn
    construit în acea vreme, balizele. Toată istoria e la locul ei. Pot vedea un
    muzeu tehnic, construit în stilul arhitectural al timpului respectiv. Aşteptăm
    turiştii cu cea mai mare plăcere în fiecare duminică, începând cu data de 1
    decembrie, să viziteze un muzeu tehnic excepţional şi o parte din istoria Timişoarei.


    Lucia Solomon,
    coordonatoare a Centrului de Informare Turistică din Timişoara, ne vorbeşte
    despre un oraş în plină pregătire pentru a deveni capitală culturală europeană
    în 2021. Timişoara se schimbă în permanenţă. Acest titlu a făcut ca oamenii să
    fie mai implicaţi, mai interesaţi. Avem Asociaţia Capitală Culturală Europeană,
    care are o serie întreagă de proiecte. Acum este faza de start-up, în care se
    pun la cale aceste proiecte, se organizează deja întâlniri. Vă aşteptăm să
    veniţi la Timişoara, dorim ca oraşul nostru să fie cât mai primitor, să
    regăsiţi spiritul Timişoarei, de toleranţă, multiculturalitate şi să vă simţiţi
    cât mai bine.



    Invitaţia a fost lansată. Fiţi cu un pas înaintea
    tuturor şi nu aşteptaţi anul 2021 pentru a vizita viitoarea capitală culturală
    europeană.