Tag: multilingvism

  • Jurnal românesc – 26.04.2023

    Jurnal românesc – 26.04.2023

    Fostul primar al comunei ucrainene Mahala, Elena Nandriş, cere
    administraţiei de la Bucureşti să se implice mai mult în apărarea intereselor
    populaţiei de etnie română din regiunea Cernăuţi. Ea şi-a manifestat îngrijorarea
    faţă de aplicarea noii Legi a învăţământului, care le impune şcolilor cu
    predare în limba minorităţilor să introducă, treptat, ore în limba ucraineană.

    Guvernul României ar trebui să se implice mai insistent în apărarea
    limbii noastre române, pentru că noi o pierdem şi nouă ne pare foarte rău. Noi
    iubim limba noastră, noi ne zbatem pentru limba noastră, noi o preţuim mai mult
    decât voi acolo. Noi am spus totdeauna: vrem să vorbim, vrem să cântăm şi să ne
    rugăm în limba noastră. Sunt 551 de ani de când suntem români. Şi acum, în
    câţiva ani, distrugem totul. Ne doare foarte mult. Mulţi din România nu înţeleg
    asta
    , a declarat Nandriş pentru Agenţia de presă Agerpres.

    În comuna
    Mahala sunt două licee cu predare exclusiv în limba română, unul cu 411 elevi
    şi celălalt cu 320 de elevi. Începând din anul şcolar viitor, predarea în
    ucraineană devine obligatorie din clasa a 5-a. În primul an de gimnaziu, elevii
    trebuie să înveţe minimum 20% din materii în ucraineană, procentul crescând
    până la 80% în ultimii doi ani de liceu. Legea învăţământului a fost modificată
    în 2017, iar, într-o primă etapă a dispus ca şcolile cu predare în limba rusă
    să treacă la studierea tuturor disciplinelor de învăţământ în ucraineană
    începând cu 1 septembrie 2020. Şcolile minorităţilor naţionale din Ucraina,
    care vorbesc într-o limbă a Uniunii Europene, precum cea română, trebuie să
    introducă treptat limba ucraineană începând cu septembrie 2023.




    Ambasadorul României la Londra, Laura Popescu, a primit distincţia
    Diplomatul European al Anului în Regatul Unit al Marii Britanii şi
    Irlandei de Nord, acordat de revista Diplomat. Premiul i-a fost decernat în
    urma votului diplomaţilor acreditaţi la Londra, iar la ceremonie au participat
    peste 200 de membri ai corpului diplomatic şi oficiali britanici. Ambasada
    României transmite că, în discursul său, Laura Popescu le-a mulţumit colegilor
    de la misiunile diplomatice pentru foarte buna colaborare la Londra şi a
    apreciat că distincţia este şi rezultatul muncii întregii echipe diplomatice a
    României în Marea Britanie. Prima femeie ambasador al României în Regatul Unit,
    Laura Popescu este în prezent şi preşedintele Women in Diplomacy, o reţea care
    reuneşte femeile diplomat din Londra. În acest context, a vorbit despre noua
    generaţie de femei ambasador ale României şi despre rolul important şi
    contribuţia pozitivă a femeilor în diplomaţie. Anul trecut, premiul pentru
    Diplomatul European al Anului i-a fost decernat ambasadorului Uniunii Europene
    în Marea Britanie.




    Senatul a adoptat propunerea legislativă care prevede ca diplomaţii
    români să fie obligaţi să cunoască cel puţin două limbi străine, dintre care
    una să fie engleza sau franceza. La votul pentru modificarea Legii 269/2003
    privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României s-au înregistrat
    94 de voturi pentru şi o abţinere. Iniţiatorii proiectului
    legislativ, un grup de parlamentari ai Uniunii Salvaţi România, susţin că
    interesele României în străinătate trebuie să fie reprezentate de un corp de profesionişti
    pregătiţi la cele mai înalte standarde. Multilingvismul este o politică
    asumată la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, în sensul în care ni se
    arată clar din poziţia Comisiei Europene că stăpânirea limbilor străine joacă
    un rol vital în sporirea capacităţii de inserţie profesională a mobilităţii
    (…). Multilingvismul asigură instrumentele uzuale de lucru şi desfăşurarea
    corespunzătoare a activităţii corpului diplomatic şi consular
    , au
    precizat senatorii USR în expunerea de motive. Propunerea legislativă va intra
    acum în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.




    Unsprezece cetăţeni români şi un membru de familie, cetăţean
    sudanez, au fost evacuaţi din Sudan în Djibouti cu două zboruri organizate de
    autorităţile franceze şi sudaneze, transmite Ministerul român de Externe. Opt
    români şi sudanezul membru de familie au părăsit deja statul est-african cu un
    zbor militar organizat de autorităţile elene cu destinaţia Atena, iar un alt
    român s-a deplasat pe cont propriu în Egipt şi a solicitat asistenţă consulară
    Ambasadei României la Cairo. Ambasadele României la Addis Abeba şi Cairo menţin
    în atenţie situaţia altor 14 cetăţeni români şi 2 membri de familie, cetăţeni
    sudanezi, care intenţionează să părăsească pe cale rutieră Sudanul şi să intre
    în Egipt. Ambasada României la Addis Abeba arată că în Sudan se mai află 11 de
    cetăţeni români şi 4 membri de familie sudanezi şi egipteni, care au solicitat
    sprijin în vederea evacuării. Bucureştiul reiterează recomandarea fermă
    adresată tuturor românilor care se află pe teritoriul Sudanului să se adreseze
    urgent Ambasadei României la Addis Abeba şi să comunice coordonatele proprii,
    dacă nu au făcut-o deja, pentru a putea fi contactaţi în caz de necesitate.
    Ambasada poate fi contactată la telefonul +251 116 62 26 75. De asemenea,
    pentru situaţii de urgenţă există linia telefonică specială a misiunii
    diplomatice +251 935 35 00 59.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Învățământ în dialect aromân în Albania. Interviu cu
    dr. Manuela Nevaci, cercetător ştiinţific gr. I la Institutul de
    Lingvistică Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti, specialist în dialectologie
    română nord și sud-dunăreană, geografie lingvistică (romanică și europeană),
    balcanologie, istoria limbii române și a dialectelor ei, filologie (ediții de
    texte, sisteme de scriere, lexicologie), multilingvism, autor de volume de
    specialitate.


  • Raportul comparativ privind drepturile de liberă circulație și incluziunea cetățenilor mobili din UE

    Raportul comparativ privind drepturile de liberă circulație și incluziunea cetățenilor mobili din UE

    Raportul comparativ privind
    drepturile de liberă
    circulație și incluziunea cetățenilor mobili din UE, realizat în cadrul proiectului A Key Access to EU
    Rights – EUReKA, formulează o serie de concluzii și propune recomandări
    pentru îmbunătățirea serviciilor de informare online pentru cetățenii mobili
    din UE.

    Documentul a fost lansat în august 2020 de Centro Studi e Ricerche IDOS
    din Italia. Raportul comparativ are la bază rapoartele de țară ale partenerilor
    de proiect, rezultate în urma desfășurării unei anchete în rândul
    stakeholder-ilor din statele membre respective. Analizele s-au concentrat asupra
    următoarelor elemente principale: vizibilitatea informațiilor, multilingvism,
    simplitate, utilitate, conținut adecvat, relevant și actualizat al datelor,
    accesibilitatea surselor de informare online. Rezultatele raportului,
    concluziile și recomandările sale, vor fi discutate în cadrul a zece grupuri
    tematice naționale, care vor pregăti trecerea de la explorare și analiză la
    rezolvarea problemelor.


    Raportul comparativ este disponibil în limba engleză, pe site-ul IER.




    (Ionuț Mircea
    Marcu, expert Institutul
    European din România)