Radio România Internațional

Tag: munca in Elvetia

  • Jurnal românesc – 02.05.2019

    Jurnal românesc – 02.05.2019

    Românii şi
    bulgarii vor putea să lucreze din nou fără restricţii în Elveţia, începând cu
    finalul acestei luni. În 2018, Consiliul Federal elveţian a prelungit cu un an,
    până la 31 mai 2019, interdicţia aplicabilă cetăţenilor din cele două ţări.
    Măsura nu mai poate fi însă reînnoită. Ridicarea limitărilor existente în acest
    moment a fost anunțată de președintele elvețian Alain Berset, în cadrul
    întrevederii avute la București cu preşedintele Klaus Iohannis, în octombrie
    2018. Demnitarul român i-a transmis atunci omologului elveţian că în jur de
    30.000 de români locuiesc în Elveţia şi contribuie la dezvoltarea
    economiei şi a societăţii elveţiene    . La rândul său, Alain Berset a promis
    că în luna mai a anului viitor (…) nu va mai exista nicio diferenţă şi
    nicio restricţie    . Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, dar face
    parte din zona economică europeană şi din spaţiul european de liberă circulaţie
    Schengen şi are unele dintre cele mai ridicate costuri şi niveluri ale calităţi
    ale vieţii din Europa. Potrivit
    forbes.ro, un salariu mediu în Elveția este de aproximativ 5.500-6.000 de euro,
    în funcție de domeniu.




    Ambasada României în Turcia organizează până pe 30
    iunie zboruri cu balon cu aer cald în zona Cappadocia din Anatolia. Zborurile
    sunt realizate cu balonul cu aer cald Fly RO – EU!, care va opera
    zilnic, în funcţie de condiţiile meteorologice, până la finalul mandatului
    României la cârma Consiliului Uniunii Europene. Primul zbor cu balonul
    Fly RO – EU a avut loc la 27 aprilie şi a fost inaugurat de
    ambasadorul României în Turcia, Gabriel Şopandă, împreună cu preşedintele Royal
    Balloon Cappadocia, Mehmet Dinler. La finalul zborului, care a durat 60 de
    minute, cei 20 de pasageri de naţionalităţi diferite au purtat şepci cu logo-ul
    Preşedinţiei României a Consiliului UE şi au primit medalii pentru participare.
    Evenimentul a avut loc lângă localitatea Cappadocia şi Valea Göreme.
    Parcul Naţional Göreme şi formaţiunile stâncoase din Cappadocia localizate în
    centrul provinciei turce Anatolia fac parte din patrimoniul universal UNESCO şi
    reprezintă unul dintre cele mai cunoscute locuri din lume pentru decolarea baloanelor
    cu aer cald. Conform statisticilor realizate de autorităţile turce, şi
    prezentate de ICR Istanbul, aproximativ 150 de zboruri cu baloane cu aer cald
    sunt operate zilnic, iar regiunea Cappadocia este vizitată anual de circa 3
    milioane de turişti.




    Campania
    electorală pentru funcţia de guvernator al regiunii autonome Găgăuzia din
    Republica Moldova a început la 1 mai, transmite Radio Chişinău. Potrivit
    Comisiei electorale de la Comrat, și-au depus deja dosarele actualul bașcan
    Irina Vlah, independentul Vasilie Aladov și activistul Mihail Vlah.
    Înregistrarea grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților se poate
    face până pe 25 mai, iar înregistrarea candidaţilor se va încheia pe 30 mai. Potrivit
    legislației în vigoare, la conducerea autonomiei Găgăuze pot să candideze cei
    cu vârsta de peste 35 de ani, care ştiu limba găgăuză şi care au reușit să
    adune între 1.500 şi 2.000 de semnături de susţinere în cel puțin o treime din
    localitățile autonomiei. Guvernatorul este ales pentru un mandat de 4 ani şi
    este membru din oficiu al Guvernului Republicii Moldova. Alegerile pentru
    funcția de bașcan în regiunea găgăuză vor avea loc la data de 30 iunie. Scrutinul
    fusese anunţat iniţial pentru data de 19 mai, însă, în luna martie, Adunarea
    Populară din Găgăuzia a schimbat data votului pentru sfârşitul lunii iunie. Ultimele
    alegeri ale başcanului s-au desfăşurat în martie 2015 şi au fost câştigate de Irina
    Vlah.

  • Elveția – Prelungirea clauzei de salvgardare aplicabilă cetăţenilor români

    Elveția – Prelungirea clauzei de salvgardare aplicabilă cetăţenilor români

    Secretarul de stat pentru afaceri bilaterale și strategice în spațiul euroatlantic, George Ciamba, a avut la data de 18 aprilie 2018 o convorbire telefonică cu secretarul de stat în Departamentul federal pentru afaceri externe al Confederației Elveţiene, Roberto Balzaretti, în cadrul căreia a fost comunicată decizia Consiliului federal elveţian de a prelungi clauza de salvgardare aplicabilă cetăţenilor români şi bulgari, prevăzută în Protocolul II al Acordului UE-Elveţia privind Libera Circulație a Persoanelor.



    Această măsură are o valabilitate de un an, până la 31 mai 2019, fără a mai putea fi reînnoită și vizează eliberarea de noi permise de ședere de tip B” (durată de ședere între 1 și 5 ani). Măsura nu restricționează eliberarea de permise de tip L” (durată de ședere sub un an) și nici prelungirea permiselor de tip B” deja eliberate.



    Partea elveţiană a subliniat că măsura nu singularizează România, ea fiind aplicată de Elveţia în 2012 pentru statele membre nou intrate în UE şi în 2013 pentru toate statele membre UE.



    Secretarul de stat George Ciamba a exprimat regretul față de decizia Consiliului federal de a menține clauza de salvgardarea prevăzută în Acordul privind libera circulație a persoanelor, arătând că aceasta este în disonanţă cu contribuția pe care comunitatea românească din Elveția — în marea ei majoritate înalt calificată și bine integrată – o are pe piața locală a muncii.



    Totodată, a punctat că prezența forței de muncă românești în Confederație este o consecință a dinamicii economiei elvețiene și răspunde solicitărilor mediului de afaceri din Elveția. A subliniat că proporția comunității românești este de doar 0,8% dintre străinii rezidenți, 0,2% din totalul populației și 1,6% din totalul cetățenilor UE.



    Partea română a reiterat că orice decizie privind libera circulație trebuie să se încadreze în spiritul facilitării unui parteneriat apropiat dintre UE și Elveția, cu obiectivul respectării liberei circulații a persoanelor și a forței de muncă şi non-discriminării cetățenilor europeni, valori care constituie elemente fundamentale ale Acordului pentru Libera Circulație a Persoanelor. Totodată, partea română și-a exprimat susținerea pentru finalizarea în acest an a acordului cadru UE-Elveția care va consolida relația dintre statele membre UE și Confederația Elvețiană.



    Discuțiile au vizat și viitoarea contribuție financiară elvețiană valoarea acesteia, pentru România, fiind de 226,10 milioane CHF, ceea ce însemnă că va depăși cu circa 25% nivelul primei contribuții financiare (181 milioane CHF).



    Ministerul Afacerilor Externe va rămâne în dialog cu autoritățile elvețiene pentru identificarea celor mai bune soluții în sprijinul cetățenilor români, în spiritul constructiv care caracterizează relația bilaterală.

  • Români pe piaţa muncii

    Români pe piaţa muncii

    Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, dar are cu blocul comunitar
    acorduri de cooperare, inclusiv privind libera circulaţie a persoanelor. Chiar
    în aceste condiţii, autorităţile de la Berna au decis să limiteze, timp de un
    an, accesul românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii. Se prevalează de o clauză
    care permite Elveţiei ca, până în 2019, să plafoneze unilateral autorizaţiile
    de muncă nou eliberate, dacă numărul lor depăşeşte într-un an cu 10% media celor trei ani
    anteriori. În consecinţă, elveţienii au decis ca în următoarele 12 luni să
    limiteze la 996 autorizaţiile noi de lung sejur, adică permisele B acordate
    românilor şi bulgarilor.

    Ministerul de Externe de la Bucureşti a venit cu
    infomaţii suplimentare! Măsura are posibilitatea de a fi reînnoită în 2018.
    Partea bună, însă, e că aceasta nu afectează acordarea de permise de tip L cu
    durată scurtă de şedere şi nici prelungirea permiselor de tip B, deja,
    eliberate.

    Într-o
    convorbire telefonică cu secretarul de stat în Departamentul federal pentru
    Afaceri Externe al Confederaţiei Elveţiene, Pascale Baerswyl, secretarul de
    stat în Ministerul român de Externe, George Ciamba, şi-a exprimat regretul cu privire la
    decizia luată la Berna. El a arătat că aceasta survine în contextul unui număr
    relativ mic al românilor care au solicitat un permis de tip B în ultimul an şi
    este în disonanţă cu contribuţia pe care comunitatea românească din Elveţia -
    în marea ei majoritate înalt calificată – o are pe piaţa locală a muncii. Orice
    decizie privind libera circulaţie trebuie să se încadreze în spiritul
    facilitării unui parteneriat apropiat dintre Uniunea Europeană şi Elveţia, cu
    obiectivul respectării liberei circulaţii a persoanelor şi a forţei de muncă şi
    a non-discriminării cetăţenilor europeni – spune partea română.

    Un mesaj critic la adresa Elveţiei a
    adresat şi europarlamentarul român Victor Negrescu, care vorbeşte de un gest
    nedrept faţă de România şi de un semnal de neîncredere transmis către România,
    Bulgaria şi Uniunea Europeană deopotrivă. Social-democratul a interpelat, deja,
    Comisia Europeană, cerându-i
    să verifice de urgenţă dacă în luarea acestei decizii au fost îndeplinite toate
    condiţiile legale şi dacă au fost respectate în detaliu toate criteriile
    convenite între Uniunea Europeană şi statul elveţian. De asemenea, Victor
    Negrescu solicită Comisiei să supravegheze procesul de suspendare şi să vegheze
    la reinstalarea în cel mai scurt timp a dreptului la muncă. Este un bun moment
    ca Uniunea Europeană să arate că îşi protejează cetăţenii şi că reacţionează când
    există orice semnal că ei sunt trataţi incorect – afirmă eurodeputatul.

    De remarcat,
    însă, că românii întâmpină unele probleme pe piaţa muncii inclusiv în
    interiorul Uniunii. Un caz-şcoală
    este cel al Marii Britanii, experţii spunând că, odată demarat Brexit-ul, se va
    deschide o adevărată cutie a Pandorei, cu consecinţe imprevizibile pentru
    soarta celor care muncesc sau studiază acolo.