Radio România Internațional

Tag: munca in Marea Britanie

  • Jurnal românesc – 03.01.2022

    Jurnal românesc – 03.01.2022

    Lucrările de extindere şi modernizare a spaţiului de lucru cu publicul din cadrul Consulatului General al României la Edinburgh, în Marea Britanie, s-au încheiat – anunţă Ministerul de Externe. Demersul a vizat închirierea unui spaţiu suplimentar şi lucrări pentru amenajarea interioară a spaţiului de lucru cu publicul, a ghişeelor şi a spaţiului destinat funcţionarilor consulari. Prin reconfigurarea spaţiului de lucru cu publicul a fost suplimentat numărul de ghişee la cinci, faţă de trei disponibile anterior. Potrivit MAE, creşte astfel capacitatea de preluare şi procesare a cererilor de servicii consulare şi sunt eficientizate fluxurile de lucru la nivelul oficiului consular. Deschiderea noului spaţiu oficiului consular de la Edinburgh vine în continuarea eforturilor MAE de îmbunătăţire a calităţii serviciilor consulare şi de creştere a capacităţii de procesare a acestora şi face parte din programul de măsuri de extindere şi modernizare a reţelei consulare a României, iniţiat în 2020 de şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu. În prezent, românii din Marea Britanie au la dispoziţie trei reprezentanţe diplomatice şi consulare: Secţia consulară a Ambasadei României la Londra – aflată în proces de transformare în Consulat General, Consulatul General al României la Edinburgh şi Consulatul General al României la Manchester.

    Poliţia de Frontieră anunţă că a luat măsuri pentru asigurarea unui control operativ şi reducerea timpului de aşteptare în punctele de trecere a frontierei de la graniţa româno-ungară, în contextul în care mulţi români se întorc în statele din vestul Europei unde au reşedinţa. În acest sens a fost suplimentat personalul planificat la efectuarea formalităţilor de frontieră, precum şi crescut numărul arterelor de control deschise pe sensul de ieşire din ţară până la capacitatea maximă a fiecărui punct de trecere. De asemenea, sunt folosite staţiile mobile de control. La graniţa cu Ungaria, formalităţile de frontieră se efectuează în comun cu autorităţile ungare. Poliţia de Frontieră Română recomandă tranzitarea tuturor punctelor de frontieră existente la graniţa cu Ungaria, astfel încât să se evite apariţia aglomerărilor. Este vorba despre vămile Nădlac, Nădlac II, Turnu şi Vărşand, din judeţul Arad, Salonta, Borş, Borş II, Valea lui Mihai şi Săcuieni, din judeţul Bihor, Urziceni şi Petea din judeţul Satu Mare şi Cenad din judeţul Timiş. Informaţii privind situaţia punctelor de frontieră deschise traficului internaţional se regăsesc în aplicaţia Trafic on-line care poate fi accesată pe site-ul politiadefrontiera.ro.

    Guvernul britanic a anunţat modificarea temporară a condiţiilor de obţinere a vizei de muncă în domeniul sănătăţii şi îngrijirii prin includerea personalului de îngrijire socială a adulţilor în Lista ocupaţiilor deficitare, ce prevede posibilitatea angajării cu un salariu minim anual de 20.480 de lire sterline, informează Ambasada României la Londra. Vizate sunt funcţiile de lucrători îngrijitori, asistenţi îngrijitori şi îngrijitori la domiciliu. Măsura a intrat în vigoare la începutul acestui an şi rămâne valabilă pentru o perioadă de cel puţin 12 luni. De asemenea, autorităţile de la Londra au anunţat extinderea schemei vizelor pentru lucrătorii sezonieri până la sfârşitul anului 2024. Aceştia pot să lucreze atât în sectorul culturilor horticole comestibile, cât şi al celor ornamentale din Regatul Unit o perioadă de până la 6 luni. Informaţii suplimentare, atât despre condiţiile de eligibilitate pentru viza în domeniul sănătăţii şi îngrijirii, cât şi despre vizele pentru sezonieri sunt disponibile pe site-ul guvernului britanic gov.uk.

    Expoziția de pictură, gravură și colaj Călătorie în timp, spre rădăcinile românești a artistei britanice de origine română Beverley-Jane Stewart este deschisă până pe 17 ianuarie la Institutul Cultural Român de la Tel Aviv. Lucrările expuse sunt rezultatul unei călătorii de cercetare întreprinse de artistă, timp de 3 ani, în România, pe urmele rădăcinilor ei românești. Beverley-Jane Stewart prezintă în lucrările ei aspecte arhitecturale și culturale ale unor orașe din România de care se leagă rădăcinile ei românești sau care au avut importante comunități evreiești, precum Alba Iulia, Timișoara, București, Botoșani, Galați, Sibiu şi Sighet. Expoziția poate fi vizitată de luni până joi între orele 09.30 – 17.00, vineri între orele 09.30 – 14.00, precum și în timpul evenimentelor organizate la sediul ICR Tel Aviv în această perioadă.


  • Jurnal Românesc – 24.02.2021

    Jurnal Românesc – 24.02.2021

    Ambasadorul României în Ucraina, Cristian Leon Țurcanu, s-a întâlnit cu Comisarul pentru Protecția Limbii de Stat, Taras Kremin, transmite Agenția BucPress, care preia o postare pe Facebook a reprezentanţei diplomatice a ţării noastre la Kiev. Potrivit acesteia, cei doi oficiali au avut “o discuție deschisă și pragmatică” privind modalitățile de asigurare a funcționării limbii de stat, precum și despre necesitatea conservării identității și protejării drepturilor persoanelor aparținând minorității românești din Ucraina. Ambasadorul României a evidențiat principiile, valorile și standardele europene în materie şi a oferit ca exemplu drepturile extinse de care se bucură etnicii ucraineni în România, atât în ceea ce privește cultura, educația și mass-media, cât și din punct de vedere politic. Reprezentanţii celor aproape 410.000 de români din statul vecin au deplâns faptul că unele Legi adoptate în ultimii doi ani de Rada Supremă de la Kiev conţin prevederi cu impact negativ asupra accesului la educaţie în limba maternă. De asemenea, Uniunea Europeană i-a solicitat Ucrainei să pună în aplicare recomandările Comisiei de la Veneția în această speţă și să le garanteze dreptul la educaţie în limba maternă membrilor minorităților naționale. Recent, şi preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a pronunţat în favoarea unei legi care vizează soluționarea problemelor legate de identitatea minorităţilor naţionale şi de egalitatea în drepturi.



    Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, a avut o întrevedere cu preşedintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, în cadrul căreia a fost discutată şi situaţia vizelor de muncă pentru lucrătorii români în Regatul Unit. “Am abordat şi o problemă stringentă a comunităţii româneşti din Regatul Unit, pentru că este foarte clar că drepturile românilor trebuie protejate. Sunt convins că vom găsi cele mai bune variante pentru vizele de muncă ale lucrătorilor români”, a spus Ciolacu. Recent, guvernul de la Londra a aplicat o reducere de 55 de lire sterline a costului vizei de muncă pentru lucrătorii din 22 de state ale UE, semnatare ale Cartei Sociale Europene din 1961. România, Bulgaria, Estonia, Lituania şi Slovenia s-au alăturat grupului în 1996, atunci când această cartă a fost revizuită, însă Marea Britanie nu a ratificat noua variantă, astfel că reducerea valorii taxei s-a făcut exclusiv pentru grupul ţărilor semnatare ale Cartei din 1961.



    Volumul “Capitolul lipsă — Dragoste și dramă în România interbelică” de Miriam Yahil-Wax a fost prezentat de reprezentanţa în Israel a Institutului Cultural Român în cadrul seriei “Cafeneaua online”. Evenimentul, desfăşurat în limba ebraică, a avut loc la 23 februarie pe pagina de Facebook a ICR Tel Aviv. Invitaţii directorului Institutului, Martin Salamon, au fost autoarea cărţii, criticul de film Dan Romașcanu, istoricul Raphael Vago şi omul de teatru Maya Levy-Yaron. Miriam Yahil-Wax este o figură cunoscută în lumea teatrală și culturală israeliană. Deţine un doctorat în teatrologie obținut la Universitatea Stanford, este dramaturg și autoare de proză și poezie, lector la Universitatea din Tel Aviv, regizor și director de repertoriu al câtorva dintre cele mai prestigioase teatre din Israel. Ediția originală a cărții “Capitolul lipsă – Dragoste și dramă în România interbelică” a fost declarată de ziarul Haaretz cea mai bună apariție editorială a lunii noiembrie 2017. Ulterior, volumul a fost tradus în limba engleză, iar în 2020 a apărut și versiunea în limba română. Înregistrarea “Cafenelei online” poate fi urmărită pe pagina de Facebook a ICR Tel Aviv.



    Institutul Cultural Român “Dimitrie Cantemir” din Istanbul prezintă online, pe 25 februarie, un material video despre influența otomană în viața culturală și socială din Țările Române, la sfârşitul secolului al 18-lea și în secolul al 19-lea. Filmul, realizat de istoricul și antropologul Adrian Majuru, director al Muzeului Municipiului București, prezintă evoluţia socială a bucureştenilor şi aduce în prim-plan oameni, locuri și spații din București, oraș care mai bine de un secol a balansat între Orient și Occident. Producţia a fost tradusă și subtitrată în limba turcă. Proiectul este realizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului București și are scopul de a scoate în evidenţă influențele și legăturile istorice și culturale dintre România și Turcia. Filmul va putea fi urmărit pe pagina de Facebook și pe canalul YouTube ale ICR Istanbul.

  • Condițiile pentru a lucra în Regatul Unit de la 1 ianuarie 2021

    Condițiile pentru a lucra în Regatul Unit de la 1 ianuarie 2021

    Cetățenii români care doresc să lucreze, să studieze, să dezvolte propria afacere sau să locuiască în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, la fel ca toți ceilalți cetățeni europeni, vor avea nevoie de viză conform noii legi de imigrare bazată pe sistemul de puncte, informează Ambasada României la Londra.

    Datorită spectrului larg de meserii pe care o acoperă, probabil cea mai accesată va fi viza de lungă durată pentru Lucrători calificați (Skilled Workers), în care se încadrează toți cetățenii români care dețin o diplomă de bacalaureat și toți absolvenții de studii superioare studiilor liceale (aici se pot încadra toți cei cu o calificare – instalatori, frizeri, cofetari, ospătari, contabili, medici, ingineri etc).

    Viza de muncă pentru cetăţenii UE care intenţionează să lucreze în Regatul Unit se acordă după atingerea unui nivel de 70 de puncte, care reprezintă un total obţinut din îndeplinirea unor criterii.


    *Primele 50 de puncte se obțin prin îndeplinirea unor cerințe (obligatorii):

    -20 de puncte – oferta de muncă din partea unui angajator (sponsor) cu sediul în UK, autorizat de Ministerul de Interne britanic (Home Office), la nivelul de calificare corespunzător;

    -20 de puncte – nivelul școlarizării – minim nivelul RQF3/nivelul A (în România, Bacalaureat)

    -10 puncte – nivelul de limba engleză – nivelul minim este intermediar B1 (aşa cum este definit în Cadrul Comun European de Referinţă pentru limbi străine). Detalii aici: https://www.coe.int/en/web/common-european-framework-reference-languages/table-1-cefr-3.3-common-reference-levels-global-scale

    **Celelalte 20 de puncte se obțin prin îndeplinirea unor condiții specifice:

    -20 puncte – salariul minim relevant – 25.600 GBP/an sau salariul corespunzător funcției, oricare dintre cele două este mai mare.

    https://www.gov.uk/government/publications/skilled-worker-visa-going-rates-for-eligible-occupations/skilled-worker-visa-going-rates-for-eligible-occupation-codes

    -locul de muncă este într-un domeniu deficitar pe piața muncii;

    -deține diplomă de doctorat într-un domeniu relevant pentru locul de muncă.

    Pentru încadrarea cu salariul minim național de 20.480 GBP nu se acordă puncte. Doar în cazul în care aplicantul este persoană nou-intrată pe piaţa muncii din Marea Britanie, va fi punctat dacă va obține salariul minim de 20.480 GBP.

    Solicitanţii vor plăti o taxă pentru viză. Lista taxelor poate fi consultată la:

    https://www.gov.uk/government/publications/visa-regulations-revised-table/fees-5-october

    Sursa: AMBASADA ROMÂNIEI în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

  • Noile reglementări privind lucrătorii străini în Marea Britanie

    Noile reglementări privind lucrătorii străini în Marea Britanie

    Guvernul britanic a prezentat miercuri liniile generale ale noului sistem privind imigraţia, ce va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021, când se încheie perioada de tranziţie post-Brexit.



    Britanicii își propun prin viitorul cadru bazat pe un sistem pe puncte să privilegieze accesul lucrătorilor înalt calificaţi din lumea întreagă, nu doar a celor din ţările UE, şi să diminueze afluxul forţei de muncă ieftine şi slab calificate, foarte mulţi lucrători din aceste categorii fiind veniţi din ţările est-europene, informează Agerpres. Astfel, lucrătorii proveniţi din statele UE şi cei din afara UE vor fi evaluaţi conform aceloraşi criterii pentru a se determina dacă pot primi viza pentru a veni să muncească în Regatul Unit. Dar nu va exista un plafon numeric al beneficiarilor acestei scheme.



    Pentru a avea acces pe piața de muncă din marea Britanie, cetățenii UE trebuie să ateste competenţele profesionale specifice domeniului dorit, să vorbească limba engleză şi să deţină deja o ofertă de muncă cu un salariu anual de minim 25.600 de lire sterline (echivalentul a circa 30.820 de euro) sau peste pragul salariului de referinţă stabilit pentru domeniul vizat (going rate).



    Prin aceste condiţii, Marea Britanie își dorește să excludă lucrătorii slab calificaţi sau plătiţi cu salarii mici. Se pot califica totuşi pentru obţinerea vizei şi cei care au o ofertă de muncă cu un salariu sub cel menţionat anterior, dacă ei au calificări avansate în domeniul lor de specialitate sau dacă se angajează într-un sector în care în Regatul Unit există o criză de forţă de muncă.



    Totodată, toți lucrătorii străini vor trebui să obţină la evaluare cel puţin 70 de puncte pentru a obţine permisul de muncă în Regatul Unit.



    Sistemul acordă următorarele punctaje:


    – maxim 20 de puncte candidaţilor care au o ofertă salarială de minim 25.600 de lire sterline pe an sau peste going rate – se va lua în considerare valoarea cea mai mare dintre acestea -,

    – 10 puncte dacă oferta salarială este cu 10% sub 25.600 de lire sau going rate şi zero puncte dacă salariul coboară şi sub acest al doilea prag

    – dacă lucrătorul străin are o ofertă pentru un post într-un domeniu în care se găseşte greu forţă de muncă în Regatul Unit el va primi 20 de puncte.

    – relevanţa studiilor pentru postul solicitat va primi 10 puncte

    – dacă solicitantul are studii în domeniile ştiinţă, tehnologie, inginerie sau matematică, atunci el va primi 20 de puncte.

    – prezentarea ofertei de muncă venite din partea unui angajator britanic va primi 20 de puncte,

    – calificarea corespunzătoare postului tot 20 de puncte

    – nivelul corespunzător al cunoaşterii limbii engleze 10 puncte.



    Ministrul britanic de interne, Priti Patel, a declarat miercuri, în prezentarea acestor noi reguli că economia britanică nu mai trebuie să depindă de o forţă de muncă ieftină şi provenită din Europa, ci să se concentreze mai degrabă pe investiţii în tehnologie şi automatizare, îndemnând mediul de afaceri să se adapteze.



    Companiile britanice sunt îngrijorate de acest nou sistem, mai ales cele a căror activitate se bazează pe forţa de muncă ieftină şi slab calificată, cum ar fi construcţiile sau sectoarele agricol şi alimentar, precum şi domeniile cu deficit de forţă de muncă, cum este cazul sănătăţii. Acest nou sistem nu îi priveşte şi pe cetăţenii din statele UE care vor primi un statut de rezident în Regatul Unit.



    Circa 3,2 milioane de cetăţeni comunitari au cerut statutul de rezident permanent (settled status) sau de rezident temporar (pre-settled status). Termenul limită pentru depunerea acestor cereri este 30 iunie 2021 pentru cetăţenii europeni care se află pe teritoriul Regatului Unit până la finalul anului în curs.



    Sursa: Agerpres

  • Jurnal românesc – 17.02.2020

    Jurnal românesc – 17.02.2020

    Prim-ministrul interimar Ludovic Orban a participat la Conferinţa de Securitate de la Munchen, unde a reiterat legitimitatea deplină a aspiraţiilor României de accedere la spaţiul Schengen, în condiţiile în care ţara noastră îndeplineşte “de multă vreme” criteriile tehnice de aderare. Şeful guvernului a apreciat că refacerea funcţionalităţii depline a spaţiului europen de liberă circulaţie este esenţială pentru asigurarea securităţii interne a Uniunii Europene. În acest sens, el a subliniat rolul extrem de important al României în apărarea unui segment semnificativ al frontierei blocului comunitar şi s-a declarat convins că atitudinea statelor membre care se opun încă aderării României se va schimba. În marja reuniunii de la Munchen, Ludovic Orban s-a întâlnit cu premierul Olandei, Mark Rutte, în contextul aniversării a 140 de ani de la stabilirea legăturilor diplomatice dintre cele două ţări. Cu acest prilej, premierul român i-a transmis omologului olandez că obiectivul României este finalizarea procesului de aderare la spaţiul Schengen, în condiţiile în care Amsterdam-ul a blocat, în mod repetat, demersurile Bucureştiului. În prezent, există 26 de membri cu drepturi depline ai spațiului Schengen, 22 de state membre ale UE şi Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein, cu statut de asociat. Decizia de aderare a României la acest spaţiu poate fi luată doar cu unanimitatea voturilor statelor membre.



    Românii au devenit a doua cea mai mare naționalitate străină din Austria, potrivit Oficiului de statistică de la Viena. Numărul românilor a ajuns la 123.461, la 1 ianuarie 2020, în creştere cu 10.777 faţă de anul trecut. Astfel, comunitatea românească a depăşit-o pe cea sârbă, care numără 122.364 de persoane, şi pe cea turcă, formată din 117.640 de oameni. Cei mai mulţi cetăţeni străini din Austria sunt germanii, al căror număr a depăşit 200.000. Conform datelor statistice, în Austria locuiesc aproape 1,5 milioane de străini, care reprezintă 16,7% din totalul populației ţării.



    Guvernul le oferă câte 100.000 de euro românilor din diaspora care revin acasă pentru a-și deschide afaceri. Executivul a anunţat că, prin programul “România te aşteaptă”, a alocat 30 de milioane de euro pentru afaceri noi fondate de românii de peste hotare. Ministrul interimar al Fondurilor Europene, Ioan-Marcel Boloș, a declarat că programul îşi propune să sprijine “acţiunile antreprenoriale ale celor care sunt plecaţi din ţară” şi să le ofere acestora o nouă ocazie să se întoarcă în România. Executivul vrea astfel să convingă 180 de români din diaspora să revină acasă pentru a-și deschide afaceri, în special în domeniul tehnologiilor de vârf, ceea ce ar putea duce la crearea a 1.000 de locuri de muncă. Totodată, Boloş a anunţat că instituţia pe care o conduce are în pregătire 10 apeluri de proiecte, cu o valoare totală de 250 de milioane de euro, care urmează să fie lansate în perioada februarie-martie 2020. Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, prin programele Start-up și Diaspora Start-up, ambele începute în 2016, au fost acordate până în prezent fonduri europene în valoare de 135 de milioane de euro pentru înființarea a aproximativ 8.700 de firme. Dintre acestea, 1.000 de companii au fost fondate de români din diaspora.



    Cetățenii europeni, inclusiv românii, vor trebui să câștige minimum 23.000 de lire sterline pe an pentru a li se permite să lucreze în Marea Britanie după încheierea perioadei de tranziţie post-Brexit, prevăzută pentru 1 ianuarie 2021. Excepție vor face cei care obțin statutele de rezident sau pre-rezident, scrie ziarulromânesc.net, care prezintă un proiect de lege al imigraţiei pe care ministrul de Interne britanic, Priti Patel, l-ar putea face public săptămâna aceasta. Potrivit acestuia, salariul limită va varia în funcție de sectorul de activitate. Astfel, pentru anumite domenii, pragul salarial va fi mai mic cu condiţia ca solicitantul să obțină un punctaj mai mare conform unei noi scheme de imigraţie. În acelaşi timp, în domenii unde salariul minim depăşeşte 23.000 de lire sterline pe an, imigranţii vor trebui să facă dovada unui câştig mai mare pentru a li se permite să lucreze în Regatul Unit. Recent, prim-ministrul britanic Boris Johnson a declarat că nu vor fi făcute concesii şi că îşi dorește ca în Marea Britanie să sosească doar imigranți calificați. De cealaltă parte însă, Comitetul consultativ pentru migrație a avertizat că un sistem de imigraţie bazat pe punctaje poate afecta creșterea economică și nu va avea efectul scontat în ceea ce priveşte locurile de muncă disponibile pentru lucrătorii britanici.

  • Londra pregăteşte Brexitul

    Londra pregăteşte Brexitul

    Votul de anul trecut al Marii Britanii în favoarea ieşirii din Uniunea Europeană nu trebuie interpretat ca o respingere a Uniunii, ci doar ca o dorinţă a ţării de a-şi exercita vocaţia ei universală, de a se deschide mai mult către lume. Acesta este, în esenţă, mesajul pe care primul ministru britanic conservator, doamna Theresa May, l-a prezentat la Forumul Economic Mondial de la Davos. La numai două zile după ce a vorbit, la ea acasă, despre strategia unui Brexit dur, şefa Cabinetului din Downing Street a încercat, în Elveţia, să liniştească elita economică mondială. Dar ce doreşte Londra exact?



    O ruptură clară şi netă de Uniunea Europeană, ceea ce presupune inclusiv ieşirea de pe piaţa unică, la care, totuşi, va dori să aibă un acces cât mai mare, în condiţiile în care 44% din exporturile britanice din 2015 au mers către ea. O rămânere pe această piaţă însumând 500 de milioane de consumatori ar fi incompatibilă cu prioritatea numărul unu a britanicilor: controlul mai strict al imigraţiei europene. Marea Britanie – spune Theresa May – este deschisă şi tolerantă, dar mesajul cetăţenilor ei a fost foarte clar, şi anume că, prin Brexit, trebuie controlat numărul de europeni care decid să vină la ei în ţară.



    Ce se va întâmpla cu noi? Cu pensiile noastre? Cu copiii noştri? Sunt tot atâtea întrebări pe care şi le pun atât cele 3 milioane de expaţi europeni din Marea Britanie, cât şi cei până la 2 milioane de britanici din UE. Vor avea nevoie de vize, de permis de muncă, de autorizaţii de şedere sau vor trebui, pur şi simplu, să îşi facă bagajele? Deocamdată, nimic nu e mai incert, dar pentru România, perspectiva punerii în discuţie a principiului liberei circulaţii a lucrătorilor comunitari este de neconceput.



    Apoi, premierul britanic vorbeşte de ‘un nou acord’ vamal cu Uniunea Europeană. Una peste alta, potrivit dnei May, succesul Uniunii Europene este în interesul Londrei, astfel încât Marea Britanie va rămâne cel mai bun prieten şi vecin al partenerilor ei europeni. În paralel, Marea Britanie va privi dincolo de frontierele Uniunii Europene, sperând să devină o mare naţiune comercială la nivel mondial prin semnarea propriilor acorduri cu ţări din Commonwealth, cu Statele Unite ale Americii şi cu giganţii asiatici.



    În plus, Regatul Unit, care a fost atât de des în avangarda schimbărilor economice şi sociale, îşi va intensifica noul rol asumat de cel mai puternic avocat pentru afaceri, pieţe şi comerţ liber oriunde în lume – mai afirmă doamna Theresa May. Numai timpul va putea spune în ce măsură dorinţa britanicilor de a ieşi puternici din Uniunea Europeană va fi încununată de succes! Cel târziu la finele lunii martie, guvernul de la Londra trebuie să declanşeze oficial procedura de divorţ. Va fi preludiul unor negocieri dure cu Bruxelles-ul şi cu partenerii europeni, negocieri estimate, în cel mai bun caz, la doi ani.