Tag: munca in UE

  • Câți angajați au salarii mici în UE

    Câți angajați au salarii mici în UE

    Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) a publicat a finalul lunii un studiu privind ponderea angajaților cu salarii mici, cei care câștigă două treimi sau mai puțin din câștigul salarial brut mediu pe oră în țara în care lucrează. Potrivit datelor colectate în 2022, 14,7% dintre cetățenii cu locuri de muncă în Uniunea Europeană aveau venituri mici, în scădere cu 1,5 puncte procentuale față de 2018 (16,2%).

    Proporția lucrătorilor cu salarii mici a variat semnificativ între cele 27 de state membre. În România, aproape unul din patru angajați se afla în această situație în 2022 (23,9%). Aceasta este a doua cea mai mare pondere din UE, după cea a Bulgariei(26,8%). Letonia (23,3%), Grecia (21,7%), Estonia (21,2%) și Cipru (20,0%) au mai înregistrat ponderi mari.

    La polul opus, Portugalia a avut cei mai puțin angajați cu salarii mici (1,8%). Suedia (4,1%), Finlanda (6,5%), Italia (8,8%), Slovenia (9,4%) și Franța și Danemarca (ambele cu 9,7%) au avut ponderi mai mici de 10%.

     

    Ponderea angajaților cu salarii mici (2022) / Sursa: Eurostat

     

    În rândul femeilor din UE, ponderea lucrătorilor cu salarii mici a fost de 17,1%, în timp ce ponderea în rândul bărbaților a fost 12,6%. Și aici, procentele sunt în scădere față de 2018: 18,2% pentru femei, respectiv 12,5% pentru bărbați.

    Pe grupe de vârstă, ponderea cea mai mare se înregistrează în rândul tinerilor, Astfel, 25,2% dintre angajații sub 30 de ani aveau salarii mici în 2022. Procentul scade la jumătate în rândul angajaților cu vârste între 30-49 de ani (12.1%), dar și în rândul lucrătorilor cu vârsta de cel puțin 50 de ani (13.4%).

    Potrivit aceluiași studiu Eurostat, un nivelul de educație scăzut crește probabilitatea pentru cei aflați în câmpul muncii de a obține venituri sub două treimi din salariu mediu brut. Astfel, 27,5% dintre angajații din UE cu un nivel scăzut de educație aveau salarii mici. Ponderea scade la 17,5% pentru cei un nivel mediu de educație și numai 4,8% dintre cei cu un nivel ridicat de educație aveau astfel de salarii.

    Datele au fosta analizate și pe domeniile de activitate, iar cea mai mare pondere a lucrătorilor cu salarii mici înregistrat în sectorul serviciilor de cazare și de alimentație (35,1%), urmat de cel al serviciilor administrative și de suport (32,3%), care includ și persoanele angajate prin agenții de muncă temporară.

    Tipul contractului joacă, de asemenea, un rol important: dintre angajații cu un contract de muncă pe durată determinată, 27,2% erau lucrători cu salarii mici, comparativ cu 12,6% dintre cei cu un contract pe durată nedeterminată.

    În România, salariul minim a înregistrat cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, cu o medie de 13,7% în ultimul deceniu. Cu toate acestea, România se află în continuare pe lista statelor membre cu cel mai mic salariu minim brut.

     

    .

  • Condiții de muncă mai transparente și mai previzibile pentru lucrătorii din UE

    Condiții de muncă mai transparente și mai previzibile pentru lucrătorii din UE

    Comisia Europeană anunță că statele membre au avut timp până pe 1 august să transpună în legislația națională Directiva privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă, o etapă importantă pentru o Europă socială puternică.

    Astfel, 182 de milioane de lucrători din Uniunea Europeană vor avea dreptul la o mai mare previzibilitate în ceea ce privește condițiile lor de muncă, de exemplu privind sarcinile de serviciu și timpul de lucru. De asemenea, aceștia vor avea dreptul să primească în timp util informații complete cu privire la aspectele esențiale ale muncii lor, cum ar fi locul de muncă și remunerația.

    Prin Directiva privind condițiile de muncă, lucrătorii din UE vor beneficia de următoarele drepturi:

    – informații complete cu privire la aspectele esențiale ale muncii lor, comunicate rapid și, atenție, în scris;
    – durata perioadei de probă de la începutul unui contract de muncă, nu va putea depăși șase luni;
    – posibilitatea de a exercita în paralel o altă activitate profesională pentru un alt angajator; orice restricții ale acestui drept trebuie să fie justificate prin motive obiective;
    – comunicarea în avans, într-un termen rezonabil, a orelor și zilelor de referință în care munca va trebui să fie efectuată – în special pentru lucrătorii cu programe de lucru imprevizibile și în caz de muncă la cerere;
    – măsuri care să prevină recurgerea abuzivă la contracte de muncă cu zero ore de lucru;
    – de asemenea, lucrătorii au dreptul să primească un răspuns scris la o cerere de transfer către un alt loc de muncă mai sigur.

    Directiva europeană mai prevede că lucrătorii trebuie să beneficieze de formare obligatorie gratis asigurată de angajator.

    Noile reguli vor contribui la garantarea unor locuri de muncă de calitate, la asigurarea unei anumite stabilități pentru lucrători și le va permite acestora să își planifice viața, declară comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit.

    Statele membre au avut ca termen 1 august pentru transpunerea acestei directive. Ca etapă următoare, Comisia Europeană va evalua conformitatea măsurilor naționale notificate de fiecare stat membru și va lua măsuri dacă este necesar.


  • Jurnal românesc – 11.01.2018

    Jurnal românesc – 11.01.2018

    Miniştrii de externe român şi ucrainean, Teodor Meleşcanu şi Pavlo Klimkin, au participat, joi, la ceremonia de inaugurare a unei noi şcoli româneşti în localitatea Iordăneşti, regiunea Cernăuţi. La eveniment au participat şi miniştrii educaţiei din România şi Ucraina, Liviu Marian Pop şi Lilia Grinevici, ambasadorul român la Kiev, Cristian-Leon Ţurcanu, ambasadorul ucrainean la Bucureşti, Oleksandr Bankov, precum şi autorităţi locale şi regionale din nordul Bucovinei. Festivităţile au început cu intonarea imnurilor de stat ale Ucrainei şi României, după care oficialii ucraineni şi români au susţinut discursuri adresate elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor din Iordăneşti. Teodor Meleşcanu a declarat, la Cernăuţi, că România va acorda burse de merit elevilor de etnie română din Ucraina.


    În cadrul evenimentului, Meleşcanu i-a felicitat pe locuitorii din Iordăneşti cu prilejul deschiderii noii şcoli şi a declarat că “România nu îi va uita niciodată pe cei care sunt vorbitori de limbă română şi fac parte din etnia românească”. “Guvernul român a depus şi va depune eforturi pentru a se asigura că elevii care studiază bine primesc burse” — a subliniat Meleşcanu, adăugând că profesorii, de asemenea, se vor putea recalifica în România, Bucureştiul urmând să iniţieze un astfel de demers. Amintim că, în versiunea adoptată de Parlamentul de la Kiev şi promulgată, în septembrie 2017, de preşedintele Petro Poroşenko, noua lege a educaţiei limitează sever accesul minorităţilor etnice la învăţământul în limba maternă. Comunitatea românească din Ucraina este formată din aproape jumătate de milion de persoane.



    Angajatorii din Spaţiul Economic European (SEE) oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 903 locuri de muncă vacante pentru lucrătorii români, cele mai multe în Portugalia, Spania şi Malta, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). În Portugalia sunt disponibile 330 de posturi pentru culegător de zmeură, mure şi afine, în timp ce în Spania sunt vacante 150 de posturi de agricultor, 10 de sudor, 3 de tehnician şi un post de montator structuri (panouri) metalice. De asemenea, în Malta, angajatorii pun la dispoziţie 155 de locuri de muncă, dintre care 150 pentru şofer de autobuz şi cinci pentru specialist vânzări televizate. Lista ţărilor în care sunt vacante locuri de muncă prin intermediul reţelei Eures România mai cuprinde: Germania, Marea Britanie, Cehia şi Slovenia, Belgia, Finlanda, Luxemburg, Norvegia şi Lituania. Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele accesând www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă.



    România rămâne destinaţia preferată a moldovenilor pentru petrecerea Revelionului pe rit vechi, mai ales pentru că este aproape şi deja cunoscută, au precizat, pentru agenţia de ştiri AGERPRES, reprezentanţii Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova. Potrivit acestora, bugetul pentru Revelionul pe rit vechi începe de la 300 – 350 euro, maximum 500 – 600 euro/familie. Trendul pentru anul acesta este turismul balneo. Pe lângă Valea Prahovei şi Poiana Braşov, care rămân în topul destinaţiilor preferate de moldoveni, noutatea este dată de faptul că au existat cereri pentru Băile Felix, Sovata, Slănic Moldova şi Călimăneşti — Căciulata — mai precizează reprezentanţii Asociaţiei. Revelionul pentru creştinii ortodocşi de rit vechi este sărbătorit în noaptea de 13 spre 14 ianuarie. El este sărbătorit în România în comunităţile de ruşi, lipoveni, ucraineni şi sârbi.