Radio România Internațional

Tag: muncitori romani

  • Ambasada României la Viena s-a autosesizat în cazul românilor care muncesc în Austria

    Ambasada României la Viena s-a autosesizat în cazul românilor care muncesc în Austria

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că, în urma apariţiei în mass-media a unor informaţii referitoare la situaţia unor români care lucrau la o fermă agricolă din landul Austriei Inferioare. Românii semnalau condiţii dificile de muncă şi nerespectarea, de către angajator, a clauzelor contractuale, Ambasada României la Viena s-a autosesizat şi a întreprins demersuri, în regim de urgenţă, atât pe lângă autorităţile locale, cât şi pe lângă sindicatele specifice, solicitând verificarea aspectelor semnalate şi remedierea acestora.

    Reprezentanţii misiunii diplomatice au contactat unul dintre cetăţenii români angajaţi în cadrul fermei menţionate pentru a obţine detalii suplimentare cu privire la problemele cu care se confruntă aceştia.

    Ca urmare a demersurilor întreprinse de Ambasada României la Viena, autorităţile austriece au răspuns prompt, Inspecţia Muncii din landul Austriei Inferioare efectuând un control la ferma în cauză în data de 16 iunie. Raportul acestui control urmează să fie publicat, precizează MAE.

    Misiunea diplomatică a întreprins demersuri şi în cazul românului, angajat într-o altă fermă din Republica Austria, care a reclamat nerespectarea clauzelor contractuale de către angajatorul austriac. Misiunea diplomatică a sesizat autorităţile competente austriece, solicitând verificarea aspectelor semnalate.

    Ambasada României la Viena este în dialog constant atât cu cetăţenii români din cadrul celor două ferme, cât şi cu autorităţile austriece, în vederea verificării aspectelor semnalate şi a remedierii acestora şi este pregătită să acorde asistenţa consulară conform competenţelor legale şi cu stricta respectare a legislaţiei naţionale şi a statului de reşedinţă.

    sursa: agerpres

  • Violeta Alexandru: După discuţiile pe care le-am avut au şi venit primele decizii în Guvernul german

    Violeta Alexandru: După discuţiile pe care le-am avut au şi venit primele decizii în Guvernul german

    Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, și Inspectorul general de stat, Mihai Nicolae Ucă, au făcut, între 18 – 20 mai 2020, o vizită de lucru în Germania, pentru a verifica condiţiile românilor care muncesc ca lucrători sezonieri în agricultură.

    La 24 de ore după discuţiile pe care le-am avut au şi venit primele decizii în Guvernul german, Astfel că de la 1 ianuarie 2021 în industria cărnii la nivelul angajatorilor din acest domeniu nu se va mai lucra prin subcontractori, a subliniat Violeta Alexandru.

    Regimul de protecţie socială pe care îl ofereau subcontractorii, prin comparaţie cu contractorul principal, era diferit. Ministrul Muncii şi-a asumat o asemenea schimbare, iar de la începutul anului viitor se vor vedea schimbări importante pentru condiţiile de muncă din abatoare. Este vorba despre obligaţia care le-a fost conferită contractorilor de a notifica autorităţile cu privire la condiţiile de cazare şi de transport pentru muncitorii din străinătate, pentru cei care lucrează în aceste abatoare.

    S-a instituit obligaţia marcării digitale a orelor de lucru pentru evitarea oricăror neînţelegeri cu privire la acest aspect. Există în practică, lucru constatat de mine, anumite nemulţumiri din partea românilor noştri care ţin o anumită evidenţă a timpului de lucru şi care, spun dânşii, nu ar coincide fidel cu situaţia pe care o au angajatorii.

    Pentru eliminarea oricăror neînţelegeri pe acest subiect, de la începutul anului viitor, va fi obligatorie marcarea digitală a orelor de lucru. Până atunci, prin implicarea activă a asociaţiilor industriilor de profil, se vor folosi aceste recomandări pentru a genera cadrul necesar în vederea luării deciziilor de la începutul anului viitor, a declarat ministrul muncii de la București.

    Violeta Alexandru a spus că omologul său a anunţat că va intensifica controalele la nivelul angajatorilor din Germania, atât în industria cărnii cât şi în agricultură, cele două domenii principale care au făcut obiectul mai multor informaţii de presă în ultima perioadă, în legătură cu relaţiile angajatori-angajaţi.



    Se efectuează controale, dar ritmul lor va fi mult accelerat, ca urmare a sesizărilor pe care le-am făcut şi pe care le-aţi făcut dumneavoastră, românii, urmând ca între mine şi domnia sa (ministrul german al Muncii, n.r.) să existe un dialog constant în viitoarea perioadă, pentru a mă informa asupra rezultatelor acestor verificări. Nu în ultimul rând, fac precizarea că ministrul m-a asigurat că va acorda o atenţie sporită condiţiilor de sănătate ale românilor.

    Am convenit împreună că va dispune verificări cu privire la contractul general pentru asigurarea serviciilor medicale pentru toţi angajaţii din agricultură, respectiv industria cărnii şi că, în funcţie de aceste verificări, mă va informa în consecinţă.

    Contractul general pentru asigurarea serviciilor medicale asigură un pachet minimal de servicii, urmând ca în situaţia în care un angajat, un român, care lucrează în fermă sau în abator şi care are din păcate o situaţie de infectare cu Corona, să fie preluat de instituţiile medicale din Germania, a mai precizat Violeta Alexandru.

    Potrivit ministrului Muncii, condiţiile de muncă sunt decente la multe dintre fermele, respectiv abatoarele din Germania. Am vorbit direct cu românii. Sunt oameni care merg de 7-8 ani în Germania să lucreze şi care mi-au spus că sunt trataţi decent, cu respect. Îşi primesc banii la timp, au condiţii decente de cazare, condiţii aferente activităţii pe care o desfăşoară, respect din partea angajatorilor şi că nu se regăsesc în mesajul public transmis de o parte de clasa politică din România, că sunt exploataţi de angajatorii Germania.



    Violeta Alexandru a subliniat că a avut o serie de discuţii în ferme, unde a văzut condiţii decente, dar și că anumite aspecte ar putea fi îmbunătățite.

    Eu nu pot să pun o etichetă asupra angajatorilor germani cum că ar exploata cetăţeni români sau ar exploata cetăţeni străini în activităţile specifice pentru că nu este adevărat. Am văzut condiţii decente şi am văzut condiţii care pot fi îmbunătăţite. De aceea, unul din lucrurile cu privire la care am fost recunoscătoare ministrului Muncii din Germania, domnul Hubertus Heil, a fost legat de afirmaţia pe care şi-a asumat-o şi a făcut-o în spaţiul public şi, anume, că este jenat de condiţiile din unele ferme şi că se va implica personal şi prin echipa pe care o coordonează pentru ca acestea să fie îmbunătăţite.

    O asumare la acest nivel, în urma dialogului pe care l-am avut, arată că între Guvernul României, Ministerul Muncii şi Guvernul Germaniei prin Ministerul de resort există în acest moment o atenţie concentrată pe condiţiile de muncă ale celor care lucrează în Germania, în primul rând pentru românii noştri pentru că, fără falsă modestie, practic, acest subiect a fost adus în atenţia publică din Germania, ca urmare a vizitei pe care am organizat-o, respectiv ca urmare a consistenţei dialogului pe care l-am avut.

  • Doi români, muncitori la o companie de prelucrare a cărnii din Olanda, infectaţi cu SARS-CoV-2

    Doi români, muncitori la o companie de prelucrare a cărnii din Olanda, infectaţi cu SARS-CoV-2

    Potrivit Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Ambasada României la Haga s-a autosesizat în urma informaţiilor apărute în mass-media locală referitoare la testarea pozitivă pentru infecţia cu COVID-19 a mai multor lucrători ai unei companii de prelucrare a cărnii din localitatea Groenlo, provincia Gelderland, Olanda, şi a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile locale şi pe lângă reprezentanţii companiei în cauză pentru a verifica dacă printre persoanele testate pozitiv sunt şi cetăţeni români.

    Conform datelor preliminare obţinute de către misiunea diplomatică, în cadrul companiei respective îşi desfăşoară activitatea aproximativ 270 de cetăţeni români, iar printre persoanele infectate se regăsesc şi doi cetăţeni români. Starea de sănătate a celor doi cetăţeni români confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19 este bună, aceştia fiind asimptomatici. Numărul total al angajaţilor diagnosticaţi cu COVID-19 urmează să fie comunicat după finalizarea tuturor procedurilor de testare şi centralizare a rezultatelor’, anunţă MAE.

    Misiunea diplomatică nu a recepţionat solicitări de asistenţă consulară din partea cetăţenilor români care îşi desfăşoară activitatea la compania respectivă.

    Ambasada României la Haga menţine legătura atât cu autorităţile locale, cât şi cu reprezentanţii companiei, fiind pregătită să acorde asistenţa consulară necesară, în limita competenţelor legale şi cu stricta respectare a măsurilor adoptate de autorităţile locale în contextul pandemiei de COVID-19.

  • MAE: Români confirmați cu COVID-19 la o companie din Dissen

    MAE: Români confirmați cu COVID-19 la o companie din Dissen

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a informat, joi, că sunt români printre persoanele confirmate cu COVID-19 care muncesc la compania de prelucrare a cărnii din localitatea germană Dissen. Prin Ambasada României la Berlin, s-a autosesizat ca urmare a informaţiilor apărute în mass-media locală referitoare la depistarea unor cazuri de infecţie cu COVID-19 în rândul mai multor lucrători ai unei companii de prelucrare a cărnii din localitatea Dissen, Landul german Saxonia Inferioară, şi a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile locale şi angajator pentru a verifica dacă printre persoanele infectate se regăsesc şi cetăţeni români.

    Datele preliminare, obţinute de reprezentanţii ambasadei, arată că printre persoanele confirmate cu COVID-19 care îşi desfăşoară activitatea la această companie se regăsesc şi cetăţeni români, iar, până la acest moment, nu există date concrete cu privire acestea, numărul total al angajaţilor diagnosticaţi urmând a fi comunicat în cursul zilelor următoare.

    Potrivit MAE, toate persoanele infectate suferă de o formă uşoară a bolii sau sunt asimptomatice şi beneficiază de sprijinul companiei angajatoare pentru procurarea produselor necesare în această perioadă. Conform datelor comunicate de misiunea diplomatică, demersurile autorităţilor germane competente pentru investigarea şi gestionarea situaţiei sunt în curs de derulare, iar compania cooperează îndeaproape cu autorităţile locale pentru a lua toate măsurile necesare în acest context.

    La nivelul Ambasadei României la Berlin nu au fost primite solicitări din partea cetăţenilor români care îşi desfăşoară activitatea la această companie. Ambasada menţine legătura atât cu autorităţile locale, cât şi cu reprezentanţii companiei, fiind pregătită să acorde asistenţa consulară necesară, în limita competenţelor legale şi cu stricta respectare a măsurilor adoptate în contextul pandemiei de COVID-19.

    MAE reiterează că misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate tratează ‘cu prioritate’ orice solicitare de sprijin din partea cetăţenilor români şi întreprind demersuri pentru soluţionarea fiecărei situaţii, în măsura posibilului, în contextul limitărilor impuse de pandemia de COVID-19. De asemenea, MAE recomandă cetăţenilor români care se află în străinătate şi se confruntă cu situaţii dificile, inclusiv cazuri în care drepturile acestora nu sunt respectate, să contacteze misiunea diplomatică sau oficiul consular cel mai apropiat.

  • Jurnal românesc – 15.04.2020

    Jurnal românesc – 15.04.2020

    Starea de urgenţă pe teritoriul României a fost prelungită cu 30 de
    zile. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că măsura este necesară pentru a
    putea fi luate în continuare cele mai eficiente măsuri de combatere a epidemiei
    de COVID-19. El a subliniat că pericolul pe care îl reprezintă noul coronavirus
    nu a trecut, iar relaxarea restricţiilor ar duce la o creştere vertiginoasă a
    cazurilor de infectare, la suprapopularea spitalelor şi la o presiune uriaşă pe
    sistemul sanitar. Nu ne putem permite niciun pas înapoi în contextul în
    care avem de-a face cu o răspândire intracomunitară, deocamdată limitată, dar
    foarte periculoasă,     a explicat Iohannis.

    Preşedintele a spus că în pofida
    restricţiilor fără precedent adoptate de statele lumii, nu există semne certe
    ale unei încetiniri a ritmului evoluţiei pandemiei la nivel global. Este
    absolut evident că ne luptăm cu o epidemie extrem de greu de controlat, chiar
    şi în contextul adoptării încă de acum o lună a unor măsuri de distanţare
    socială fără precedent. Cu siguranţă că fără aceste măsuri de izolare ne-am fi
    confruntat cu o explozie a cazurilor imposibil de gestionat,     a afirmat
    Klaus Iohannis.

    Decretul prezidenţial de prelungire a stării de urgenţă a fost
    publicat în Monitorul Oficial şi va fi supus joi votului parlamentului. În
    cazul în care legislativul nu îl aprobă, preşedintele va trebui să-l revoce,
    iar măsurile prevăzute de acesta vor înceta.





    Pe perioada stării de urgenţă preţurile la medicamente şi aparatură
    medicală, la alimentele de strictă necesitate şi la serviciile de utilitate
    publică pot fi plafonate, a declarat preşedintele Klaus Iohannis. El a anunţat
    că în decretul privind prelungirea cu 30 de zile a stării de urgenţă a fost
    adăugată o menţiune specială pentru situaţia în care se va constata o scădere a
    preţurilor la energie electrică şi gaze naturale pe pieţele regionale, situaţie
    în care guvernul va lua măsurile necesare astfel încât aceste scăderi să
    se reflecte în preţul plătit de consumatorii din România    . Iohannis a
    precizat că şcolile rămân închise şi că, în măsura posibilităţilor, se pot
    organiza activităţi didactice online.

    Preşedintele a reluat îndemnul adresat
    românilor de a rămâne acasă de Paşte şi de a respecta restricţiile impuse de
    autorităţi. Fac un apel la toţi cei care cred că lucrurile nu sunt atât
    de grave şi continuă să ignore reglementările autorităţilor. Nu păcăliţi
    instituţiile statului, vă păcăliţi singuri! Îi păcăliţi pe cei dragi vouă, pe
    copiii, părinţii şi bunicii voştri pe care îi puneţi în pericol pentru că
    nesocotiţi măsuri luate pentru protejarea vieţii voastre şi a semenilor voştri.
    (…) Nu vă expuneţi şi nu îi expuneţi pe cei de lângă voi! Fiţi responsabili şi
    solidari! (…) Staţi acasă pentru a nu ajunge pe un pat de spital!,     a
    declarat Iohannis.




    Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a anunţat că a solicitat o
    discuţie cu omologul din Germania, pentru a-i transmite rugămintea să acorde
    atenţia cuvenită condiţiilor de muncă pentru muncitorii români. Ministrul a
    subliniat că între ea şi Ambasada României la Berlin, respectiv ataşatul de
    muncă din Germania, este o comunicare permanentă în această perioadă, în
    contextul plecări mai multor mii de români la muncă, în străinătate. Avem
    datoria să facem mai mult pentru ca românii să ia în considerare ofertele de
    muncă din ţară, dar nu voi lua niciodată o măsură, cât de mică, pentru a pune o
    piedică în calea celor care doresc să muncească, să câştige un ban cinstit
    oriunde în Europa. Este decizia lor,     a declarat Violeta Alexandru.

    Ea
    susţine sunt mulţi români care merg de ani buni în anumite locuri din
    străinătate, să muncească, având contactele stabilite. Este cazul celor
    din parcarea Aeroportului din Cluj Napoca, persoane care şi-au stabilit singure
    condiţiile de muncă, direct cu angajatorul. Plec de la premisa că niciun
    angajator nu vrea să îi îmbolnăvească, ci îi vrea apţi de muncă şi că românii
    care pleacă au reţinut apelul autorităţilor de a îşi lua măsuri de protecţie.
    Pericolul nu a trecut,     a precizat ministrul.

    Violeta Alexandru a mai spus
    că Inspecţia Muncii a efectuat 345 de controale în ianuarie şi
    februarie.Când românii ajung în ţara de destinaţie, instituţiile de
    control de acolo verifică dacă prevederile contractului se respectă
    întocmai,     a explicat aceasta. Proiectul Fair Mobilitat, care îşi propune
    să protejeze drepturile sezonierilor din Germania, a pus la dispoziție linia
    telefonică gratuită în limba română pentru muncitorii români aflați în situații
    dificile. Aceştia pot primi consiliere la 0800 000 56 02.




    Ministrul de externe maghiar, Péter Szijjártó, a anunţat că opt
    puncte de trecere a frontierei româno-ungare sunt în prezent deschise pentru
    cei care fac naveta între cele două ţări. Este vorba despre Petea-Csengersima,
    Urziceni-Vállaj, Săcuieni-Létavértes, Borş-Ártánd, Salonta-Méhkerék,
    Vârşand-Gyula, Nadlac-Nagylak şi Cenad-Kiszombor.

    Oficialul maghiar a spus că
    cei care locuiesc în Ungaria sau în România au posibilitatea să treacă
    frontiera dintre cele două state pentru a se deplasa la locul de muncă dacă
    acesta se află la o distanţă de 30 de kilometri de graniţa comună.

    El a
    precizat că vieţile comunităţilor care se află de o parte şi de alta a
    frontierei se află într-o legătură strânsă, iar pe lângă protejarea sănătăţii
    oamenilor este importantă şi menţinerea capacităţii de funcţionare a
    economiilor. Acordul dintre Bucureşti şi Budapesta prevedea, iniţial,
    menţinerea deschisă a trei puncte de trecere a frontierei pentru navetişti,
    însă experienţa pozitivă de până acum a înlesnit deschiderea altor cinci.

  • Efectele economice ale migraţiei

    Efectele economice ale migraţiei

    Să găseşti un angajat care să ştie meserie este o adevărată provocare pentru România. Un barometru relativ recent relevă că ţara a ajuns să treacă prin cea mai gravă criză de forţă de muncă din istoria recentă, după ce numeroşi muncitori calificaţi au plecat să lucreze peste hotare pentru salarii mai mari, în timp ce, acasă, productivitatea muncii este încă redusă, iar firmele evită să investească foarte mult în angajaţi.



    Dintre statele europene, România a înregistrat cea mai mare creştere a salariului minim în ultimii zece ani, de circa 200%. Cu toate acestea, nivelul salarial e în continuare incomparabil mai mic decât cel din ţările occidentale. Apoi, investiţiile s-au concentrat, în ultimii ani, în Bucureşti şi în alte câteva oraşe mari ale României, astfel că necesarul de forţă de muncă a urmat această tendinţă.



    Zonele unde funcţionează cele mai puţine firme de Human Resources sunt şi cele de unde au plecat cei mai mulţi români în special în Occident — în sudul şi în estul ţării. În aceste condiţii, un alt semnal de alarmă priveşte evoluţia discrepantă a economiei la nivel regional, altfel spus faptul că România creşte cu mai multe viteze, ceea ce poate duce la consecinţe extrem de grave din punct de vedere social.



    Într-un top al penuriei de meseriaşi români, pe primul loc se află electricienii, sudorii şi mecanicii, urmaţi de ingineri mai ales civili, chimişti şi mecanici. Este nevoie, de asemenea, de şoferi îndeosebi de camioane, curierat, maşini-unelte şi transport în comun, de medici şi asistenţi medicali, dar şi de cercetători sau manageri de proiect.



    Acestea fiind spuse, miniştrii europeni de Finanţe din Uniunea Europeană, reuniţi, la finele săptămânii trecute, la Bucureşti, la ECOFIN, au discutat, între altele, despre impactul mobilităţii forţei de muncă asupra erodării bazei de impunere în ţara de origine. În opinia ministrului român de resort, Eugen Teodorovici, ţările europene din care pleacă mulţi angajaţi spre restul Uniunii — România nefiind singura în această situaţie — ar trebui să se gândească la un pachet agresiv de măsuri care să conducă la o soluţie pentru mobilitatea forţei de muncă.



    Eugen Teodorovici a explicat că libera circulaţie a adus mari beneficii economice. Lucrătorii mobili contribuie la PIB-urile ţărilor de origine şi ţărilor-gazdă şi, în cele mai multe cazuri, au un rol semnificativ în rotunjirea câştigurilor celor rămaşi acasă. Totuşi mobilitatea poate avea şi efecte negative, ducând la exodul creierelor şi stopând creşterea potenţială. Or, în viitorul apropiat, prioritară ar trebui să fie găsirea unei soluţii comune la nivel european şi implementarea unui instrument care să ajute la rezolvarea acestui fenomen. Urgenţa se impune, pentru că, dacă tendinţa din ultimii 10 ani se va perpetua, problema va deveni destul de gravă.