Radio România Internațional

Tag: munte

  • Retrospectiva turistică

    Retrospectiva turistică

    Destinațiile au fost dintre cele mai diverse, pentru a acoperi o gamă cât mai largă de gusturi. Ne-am plimbat pe cei mai înalți munți din România, am vorbit despre meșteri și meșteșugari, sate străvechi, dar am vizitat și castele renumite. Nu am uitat nici de tratamentul balnear în centre de tradiție din România, dar nici de stațiunile de la malul românesc al Mării Negre.

    Am deschis seria călătoriilor din 2024 la doar 161 de kilometri de București, unde se întinde orașul de la poalele Tâmpei, Brașov. Cunoscut pentru Biserica Neagră, cel mai mare edificiu de cult în stil gotic din sud-estul Europei, pentru străduțele cu aer medieval și pentru numeroasele sale restaurante și cluburi, orașul poate fi destinația ideală de city-break. Ne-am îndreptat, apoi, spre Iași, fost capitală a provinciei Moldova timp de aproape 300 de ani.

    Tot în estul României, am descoperit frumusețile de pe Valea Trotușului, printre care Palatul Ghika de la Comănești, construit în 1890 sub semnătura arhitectului Albert Galleron, cel care a construit Ateneul Român și clădirea Băncii Naționale a României. Castelele Peleș și Pelișor au intrat și ele în atenția noastră, într-o rubrică specială dedicată orașului Sinaia, locul reședinței de vară a familiei regale a României din 1887 și până în 1947.

    Ne-am oprit, apoi, pe pârtiile de schi și de snowboard din stațiunea montană Bușteni. Am vorbit despre oferta dedicată iubitorilor sporturilor de iarnă, dar și despre cel mai mare și mai valoros monument al stațiunii, unic in țară: Crucea Eroilor Neamului, construită între anii 1926-1927, prin grija Majestății Sale, Regina Maria. Am încheiat sezonul de iarnă cu Ruta cultural-turistică a muzeelor în aer liber din România, dezvoltată la nivel național și recunoscută de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, lansată în România având în vedere numărul mare al turiștilor care au manifestat interes pentru aceste obiective.

    În prima săptămână a primăverii, am aflat că județul Buzău și-a câștigat denumirea de „mica Românie”, datorită diversității formelor de relief întâlnite aici. Am cunoscut mai bine această zonă pitorească, dar și plină de legende. Apoi, am călătorit cu mocănița, pe o cale ferată îngustă, îngrijită de voluntari, care unește polul turistic Sibiu de comunitățile rurale de pe Valea Hârtibaciului.

    Din centrul României, ne-am îndreptat spre una dintre cele mai vechi stațiuni balneare din Europa, atestată în jurul anului 150. Situată în sud-vestul României, stațiunea Băile Herculane oferă o gamă variată de proceduri de tratament. Pe lângă calitatea terapeutică deosebită a apelor minerale, aerul puternic ionizat echilibrează sistemul nervos și asigură un somn odihnitor. De aici, ne-am îndreptat spre cetatea Alba Carolina. În Alba-Iulia, turiștii sunt fascinați de istoria celei mai mari fortificații Vauban din România. Aspectul său stelar, cu șapte colțuri, înseamnă totodată șapte bastioane uriașe, care pot fi observate și azi așa cum erau la început.

    N-am uitat nici de Harghita, județul prietenos cu familiile. Aici există un parc pentru mângâierea animalelor. Contactul cu animalele poate avea un caracter terapeutic, iar, în acest parc, găsiți căprioare, cai islandezi sau iepuri. Din centrul României, am pornit pe Ruta cultural-turistica „Porțile Transilvaniei”. Aceasta are o lungime de 1.141 de km, iar cele peste 100 de obiective turistice cu valoare culturală, incluse în acest program, pot fi vizitate pe cale rutieră, în decurs de 16 zile. Nu în ultimul rând, invitația pentru a sărbători Paștele a fost în nordul României, în Bucovina și în Maramureș.

    Castelul Corvinilor, monumentul de arhitectură gotică, civilă și militară cel mai bine păstrat din centrul și din sud-estul Europei, a fost propunerea noastră la început de mai. Situată în vestul României, construcția impunătoare este una dintre principalele atracții turistice din zonă. Am revenit, apoi, în București unde am aflat despre trei tururi inedite: Comunism versus monarhie, Centrul vechi și Dracula, Centrul Vechi și comunismul.

    La începutul verii, aflam că litoralul românesc al Mării Negre se schimbă în bine de la an la an. V-am prezentat câteva dintre cele mai noi hoteluri și investiții, care să vă asigure o vacanță cât mai plăcută. Am dedicat o rubrică și unicei stațiuni maritime din România cu izvoare minerale, sulfuroase și mezotermale: Mangalia. De aici, ne-am îndreptat spre Delta Dunării, unde v-am prezentat o formă de turism prietenoasă cu mediul înconjurător: turismul sustenabil sau ecologic.

    Pe de altă parte, Delta Dunării face parte și din Ruta cultural-turistică „Merele de Aur”, după cum am aflat dintr-o altă rubrică. Aceasta cuprinde destinații precum Bucovina, Mărginimea Sibiului, Târgu Jiu și Oradea. Destinațiile sunt premiate de Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism cu trofeul „Mărul de aur”.

    Povestea Vinului și turismul speologic în Munții Aninei au fost următoarele propuneri, după care ne-am oprit pe șoseaua situată la cea mai mare înălțime din România: Transalpina.

    Spre finalul anului am vorbit despre turismul activ. Această formă de turism atrage tot mai mulți vizitatori în România datorită peisajelor spectaculoase și a diversității activităților în aer liber. Munții Carpați sunt o destinație preferată pentru drumeții, alpinism și escaladă, cu trasee de toate gradele de dificultate. Nu în ultimul rând, sărbătorile de iarnă le-am petrecut, pe rând, în Banatul Montan, dar și în Maramureș.

    Anul 2025 se anunță cel puțin la fel de interesant și de plin de călătorii. Vă așteptăm alături de noi pentru a cunoaște destinații de vacanță, proiecte interesante, locuri inedite și oameni primitori.

    La mulți ani!

  • Sfaturi de la salvamontişti pentru turiștii care merg la munte: Echipaţi-vă adecvat, gheaţa nu iartă!

    Sfaturi de la salvamontişti pentru turiștii care merg la munte: Echipaţi-vă adecvat, gheaţa nu iartă!

    ”Dacă vă pregătiţi să mergeţi la munte iarna, nu uitaţi: muntele e un loc minunat, dar nu un podium de modă. Adidaşii cool, blugii rupţi, UGG-urile pufoase, paltoanele elegante şi gleznele ‘libere şi fericite’ sunt absolut perfecte pentru oraş. Pe munte? Sunt bilete directe spre hipotermie, alunecări, entorse şi, în unele cazuri, o întâlnire rapidă cu echipa Salvamont. Da, ştim, paltonul de blană arată superb în poze, dar vă asigurăm că nu vă ajută să schiaţi mai bine şi nici să evitaţi să vă ciocniţi de alţii când vă daţi cu sania. Iar adidaşii, oricât de ‘grip’ vi s-ar părea în reclame, au o relaţie extrem de alunecoasă cu gheaţa. În plus modelul ‘AIR’ nu vă dă aripi pe pârtie!. Aşa că un mic reminder: ghete de iarnă – da! Pantaloni de iarnă – da! Blugi, trening, ghete de oraş? NU! Înţelegem, moda e importantă, dar siguranţa ar trebui să fie şi ea pe listă, undeva, înaintea acesteia”, se arată vineri pe pagina de Facebook a Salvamont Braşov.

    Salvatorii montani avertizează turiştii să nu urce până în vârf de munte dacă nu au o pregătire fizică bună.


    ”Dacă nu aveţi o pregătire fizică bună, nu urcaţi până în vârf. Nu e nicio ruşine să vă bucuraţi de o pârtie mai accesibilă, dar e ruşinos (şi periculos) să puneţi pe toată lumea în pericol din cauza lipsei de pregătire. Vă rugăm, apelaţi la un instructor autorizat dacă nu ştiţi să schiaţi! Nu la prietenul care ‘ştie el bine’ şi nici la tutorialele de pe YouTube. Acestea nu sunt o soluţie mai ales dacă schiaţi cu telefonul în mână pentru a nu rata vreun pas. Tutorialele live sunt distractive, dar poate ar fi mai bine să le urmăriţi acasă, nu în timp ce coborâţi”    , precizează sursa citată.

    Salvamontistii vin cu un mesaj şi pentru părinţi.

    ”Dragi părinţi, vă rugăm să nu fiţi iresponsabili! Asiguraţi-vă că cei mici sunt echipaţi corespunzător şi evitaţi să îi puneţi în pericol. Niciun compromis în alegerea echipamentul lor nu merită riscul unei accidentări. Respectaţi regulile şi ‘Decologul Schiorului’, păstraţi distanţa şi controlaţi-vă viteza. Nimeni nu vrea să fie ‘omul rachetă’ care îşi încheie ziua cu o vizită la urgenţe”, mai spun reprezentanţii Salvamont Braşov.

    Gheaţa nu iartă! – este avertismentul salvamontiştilor.

    ”Dacă vreţi să aveţi o zi frumoasă pe munte şi să ne vedem doar în poze, nu şi pe targă, lăsaţi ‘fashion week’ acasă şi echipaţi-vă adecvat. Gheaţa nu iartă – indiferent de brandul de pe talpa încălţărilor!”, mai arată sursa citată.

  • Semenic

    Semenic

    Astăzi vă invităm în Munţii Banat din Carpaţii Occidentali, unde turiştii se pot bucura de un prelungit sezon de schi, şi anume în staţiunea Semenic. Datorită climatului montan, caracterizat prin temperaturi foarte scăzute şi datorită celor aproximativ 1.400 metri altitudine la care sunt amenajate pârtiile, zăpada este prezentă aici în timpul sezonului rece în cantităţi însemnate. Staţiunea Semenic este situată la 40 kilometri de oraşul Reşiţa şi cam tot atât de oraşul Caransebeş, accesul făcându-se printr-o reţea de drumuri ce pătrund adânc în zona montatnă.

    Staţiune perfectă pentru sporturile de iarnă, Semenic îşi aşteaptă vizitatorii cu cinci pârtii de schi, de niveluri de dificultate diferite, atât pentru începători, cum este pârtia Casa Baraj, de la Văliug, cât şi pentru cei avansaţi, cum sunt pârtiile Crucea de Brazi, Slalom Uriaş, Goznuţa şi pârtia Semenic-Văliug, cea mai lungă pârtie din ţară, de aproximativ 5, 8 kilometri.

    Alin Victor Buran este administratorul unei şcoli de schi din staţiune şi ne-a confirmat că la Semenic deja se schiază: “Se schiază, condiţiile sunt decente, nu optime, dar sperăm că până în pragul sărbătorilor va mai fi un val de ninsori, avem şanse destul de mari şi ulterior acestui val, sigur, condiţiile vor deveni optime. Avem două pârtii, accesibile pentru toate nivelurile de pregătire. Şi pe lângă acest lucru, vă aşteptăm şi cu foarte multă voie bună!”

    Pârtiile sunt deservite de 3 instalaţii de teleschi, iar Pârtia Văliug este deservită de telescaun şi are şi instalaţie de iluminat nocturnă, pentru cei ce doresc să se bucure de schi noaptea. Telescaunul pe care îl găsim în staţiune este primul telescaun construit în ţara noastră, şi a fost fabricat de uzinele din Reşiţa. El are o lungime de 2972 metri, întinzandu-se între localitatea Văliug şi Vârful Piatra Groznei. Pârtia Casa Baraj, de lângă Lacul Gozna din localitatea Văliug are instalaţie de nocturnă şi poate fi deservită de tunuri de zăpadă artificială.

    Aici turiştii se pot bucura de aer curat şi privelişti extraordinare şi pot defăşura diverse activităţi: schi sau snowboard, derdeluş şi drumeţii. Alin Victor Buran a revenit cu o invitaţie:

    “Aşteptăm pe toată lumea la orele noastre de schi şi nu numai, aşteptăm orice pasionat sau nepasionat al muntelui, aşteptăm copii, adulţi, orice tipologie de om, indiferent de vârstă sau de înclinaţie, îi aşteptăm la munte! Chiar am dori să popularizăm ieşitul pe timpul iernii la munte, chit că mergem cu sania, sau să bem doar o cafea, un ceai, sau să ne jucăm cu familia! Vrem să repopularizăm activităţile pe munte pe timp de iarnă şi nu numai! Invit pe toată lumea cu mare drag, cât mai des şi în număr cât mai mare, să ni se alăture pe munte!”

    În staţiune, turiştii se pot caza la pensiuni şi cabane, unde oferta gastronomică este bogată în mâncăruri tradiţionale, specifice Banatului de munte: precum şoncul (jambon pregătit la fum), părădaisa (popular, pentru roşie cu telemea), zupă de găină cu tăieței de casă, papricaș de crumpi (găluşti) cu carne, fasole frecată cu prăjeală de ceapă și boia de piparcă (ardei iute), clătite la tigaie, tăieței storși cu mac și nucă sau gomboți cu prune (găluşte cu prune), dulcețuri şi băuturi făcute în casă.

  • Alpin Film Festival 2024

    Alpin Film Festival 2024

    Alpin Film Festival, cel mai mare eveniment cultural dedicat iubitorilor de munte, natură şi aventură din România, are loc în perioada 17 – 22 septembrie, în Braşov, Predeal şi Râşnov. Sloganul Festivalului este „Atitudine la Altitudine!”.

     

    A 9-a ediţie aduce în prim-plan o selecţie de filme premiate internaţional şi invitaţi speciali de renume mondial, conferinţe, workshop-uri şi activităţi interactive care promovează turismul durabil şi respectul fată de natură, celebrând frumuseţea şi provocările vieţii montane. În 2024, Alpin Film Festival s-a conturat printr-o selecție de 41 de filme spectaculoase, completată de 25 de evenimente conexe și prezența, la festivalului, a peste 50 de invitați de renume.

     

    Festivalul se aliniază la standardele internaţionale prin competiţiile sale de filme dedicate tematicii montane şi aventurii, explorând relaţia omului cu natura în două categorii: Competiţia Internaţională şi Competiţia Românească de Film Montan.

     

    Gala de deschidere Alpin Film Festival 2024, găzduită la Centrul Cultural Reduta din Braşov, este inaugurată de proiecţia documentarului ‘Nouă Sălbăticie’/ ‘A New Kind of Wilderness’ – Norvegia, regia Silje Evensmo Jacobsen, câştigătorul Marelui Premiu al Juriului Sundance Film Festival 2024. Gala de Închidere, din 21 septembrie, va aduce un alt film premiat internațional, „Full Circle” (SUA), în regia lui Josh Berman, câștigător al Marelui Trofeu Banff 2023.

     

    Pe 17 septembrie, Jim Herrington, celebrul fotograf american, participă la lansarea expoziției „The Climbers” în Piața Sfatului, o colecție de fotografii remarcabile, care surprind spiritul alpinismului.

     

    Alpin Film Festival 2024 oferă o ocazie specială de întâlnire cu artistul Dorin Crețu, rezident în Franța, invitat să expună colecția sa de grafică și pictură „Muntele”.

    Festivalul include și activități sportive interactive precum ateliere de cățărare și de orientare în labirint sau o sesiune de Yoga of Presence.

  • Călbălăki la amari şi la munti

    Călbălăki la amari şi la munti



    Ca tru cathi an tru aestă pirioadă, litoralu românescu la Amarea Lae easti distinația preferată a unui mari numiru di români: pi 15 di agustu s’yiurtuseaşti Dzuua ali Marină, a deapoa weekend-ul prilundzitu di anlu aestu fu ună furñie ma multu ti alidzearea a stațiunilor di la mealu ali amari. Datili ofiţiale spunu că pisti 120 di ñilli di turiști suntu tora la amari tru minivacanţa di Sămta Maria. Gradlu di acăţari locărli tru unităţile di cazare di pi litoral trecu di 90%, iara multi hoteluri, pensiuni ică vile suntu la capaţitate maximă, acă păhadzlli suntu pi nai ma analtulu nivel. Mamaia, Eforie Nord şi Neptun suntu locărli cu nai ma marea călbălăki tru staţiuni, iara turiștilli suntu ditu tute zonele a văsiliillei. S’ţănu evenimente pi tutu litoralu: festivalurli di muzică aducu ñilli di tiniri pi plajele ditu Venus şi Vama Veche, iara serli di teatru, muzică şi balet suntu caplu di afiş tru Mamaia şi Constanţa, iu Corlu Manrigal ndreadzi un şingiru di spectacole pi Faleza-a Cazinoului.



    Evenimentele ahurhiră di ndauă dzăli și va sducă ninti tută stămăna. Tentrul di griutate a manifestărlor organizate di Forţele Navale Române tră sărbăturisirea a Dzuuăllei ali Marină va s’hibă pi 15 di agustu, Custanţa. Marinarllii militari va s’prezintă, după ună absenţă di patru ani, Exerciţiul demonstrativ cu numa “Forţele Navale Române 2023”, pi sţena maritimă di dinintea a Comandamentului Flotei. După alocuţiunile a persoanilor ufiţiali şi serviciul religios, va s’hibă lansate, tru apa ali amari, ancore di lilici ti aduţeari aminti eroilli marinari, cari ş-lu dormu somnul di daima tru ahăndusimea a apilor. Zeul Neptun va s’alăncească ditu largul ali amari pritu ună poartă di apă, asiguripsită di remorchere. Va s’hibă data aşi nkisita a demonstraţiilor, unăoară cu salutlu di dişcllideari a exerciţiului executat di elicoptere şi ambarcaţiuni rapidi, cari va s’poartă hlamburili ali Românie, Alianţ4llei Nord-Atlantice şi Uniunillei Europeane. Dupu aestu momentul va s’facă urdinarea a Pamporillei-şcoală “Mircea”, Ambasadorlu Onorific ali României pi amărli şi oceanele a lumillei, avânda cadeţllii di la Academia Navală “Mircea cel Bătrân” pi vergi. Publiclu va s’poată s’hărsească di pi falezele ditu Constanţa şi Mangalia cu exerciţiile demonstrative a forţilor navale şi defilarea a dzăţ di pampori militare, deadunu cu aeronavi şi elicoptere, militari ditu structurli ali apărari naţională, ama şi a văsiliiloru partenere ditu cadrul Alianţăllei.



    Tru porturli turistiţi va s’hibă organizate agiocuri şi concursuri marinăreşti, iara seara, după ritrădzearea cu torţi a marinarilor, autorităţile locale va s’ndreagă un spictacol multimedia realizat tru premieră tru România cu agiutorul dronelor luñinoase şi artificiilor. Ministerlu di Interne dimăndă că li cirscu dispozitivele di aradă publică, maxus tru zonili cu călbălăki, tru condiţiile tru cari tru tută văsilia va s’hibă organizate evenimente cu public tru numiru mari. Inclusiv tru zona montană cătă iu dusiră, tut aşi, mulţă români tră s’arihătipsească di dzălili adyi ali minivacanță di Sămta Maria.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Aglomeraţie la mare şi la munte

    Aglomeraţie la mare şi la munte

    Ca în fiecare an în această perioadă, litoralul românesc la
    Marea Neagră este destinația preferată a unui mare număr de români: pe 15
    august se serbează Ziua Marinei, iar weekend-ul prelungit de anul acesta a fost
    un motiv în plus pentru alegerea stațiunilor de la malul mării. Datele oficiale arată că peste 120 de mii de turiști se
    află acum la mare în minivacanţa de Sfânta Maria. Gradul de ocupare în
    unităţile de cazare de pe litoral depăşește 90%, iar multe hoteluri, pensiuni
    sau vile sunt la capacitate maximă, în pofida prețurilor aflate la cel mai
    ridicat nivel. Mamaia, Eforie Nord şi Neptun sunt cele mai aglomerate staţiuni,
    iar turiști sunt din toate zonele țării. Au loc evenimente pe întreg litoralul:
    festivalurile de muzică atrag mii de tineri pe plajele din Venus şi Vama Veche,
    iar serile de teatru, muzică şi balet ţin capul de afiş în Mamaia şi Constanţa,
    unde Corul Mandrigal oferă o serie de spectacole pe Faleza Cazinoului.

    Evenimentele
    au început de câteva zile și vor continua toată săptămâna. Centrul de greutate
    al manifestărilor organizate de Forţele Navale Române pentru sărbătorirea Zilei
    Marinei va fi pe 15 august, la Constanţa. Marinarii militari vor prezenta, după
    o absenţă de patru ani, Exerciţiul demonstrativ întrunit Forţele Navale
    Române 2023, pe scena maritimă din faţa Comandamentului Flotei. După
    alocuţiunile persoanelor oficiale şi serviciul religios, vor fi lansate, în apa
    mării, ancore de flori în memoria eroilor marinari, care îşi dorm somnul de
    veci în adâncurile apelor. Zeul Neptun îşi va face apariţia din largul mării
    printr-o poartă de apă, asigurată de remorchere. Va fi dat astfel startul
    demonstraţiilor, odată cu salutul de deschidere a exerciţiului executat de
    elicoptere şi ambarcaţiuni rapide, care vor purta drapele României, Alianţei
    Nord-Atlantice şi Uniunii Europene. Momentul va fi urmat de defilarea
    Navei-şcoală Mircea, Ambasadorul Onorific al României pe mările şi
    oceanele lumii, având cadeţii de la Academia Navală Mircea cel
    Bătrân pe vergi. Publicul va putea admira de pe falezele din Constanţa şi
    Mangalia exerciţiile demonstrative ale forţelor navale şi defilarea a zeci de nave militare, alături de aeronave şi elicoptere, militari din
    structurile apărării naţionale, dar şi ai ţărilor partenere din cadrul
    Alianţei.

    În porturile turistice vor fi organizate jocuri
    şi concursuri marinăreşti, iar seara, după retragerea cu torţe a marinarilor,
    autorităţile locale vor oferi un spectacol multimedia realizat în premieră în
    România cu ajutorul dronelor luminoase şi artificiilor. Ministerul de Interne a
    anunţat că a sporit dispozitivele de ordine publică, mai ales în zonele
    aglomerate, în condiţiile în care în toată ţara vor fi organizate evenimente cu
    public numeros. Inclusiv în zona montană spre care s-au îndreptat, de asemenea,
    numeroși români pentru a se relaxa de zilele libere ale minivanței de Sfânta
    Maria.


  • Janneke Klop, o olandeză îndrăgostită de munții din România, stabilită într-un sat din Hunedoara

    Janneke Klop, o olandeză îndrăgostită de munții din România, stabilită într-un sat din Hunedoara

    Din Olanda
    în Munții Carpați ar putea fi titlul unui film care să descrie viața lui
    Janneke Klop, invitata ediției de astăzi a rubricii Expat în România. Janneke s-a născut în Olanda în 1986. A crescut
    acolo, a urmat studii, a început o carieră, a lucrat și în Belgia, însă în 2005
    viața i s-a schimbat radical, pentru că a călătorit în România, unde s-a simțit
    mai bine decât acasă. Atunci participa la o serie de tabere finanțate de
    Uniunea Europeană. Așa a ajuns să exploreze munții.


    Și-a dat demisia de la job-ul pe care
    îl avea, un job care îi plăcea foarte mult și pe care îl făcea cu pasiune în
    Belgia. Lucra pe atunci la o librărie dedicată călătoriilor, însă pasiunea
    adevărată, de fapt, era pentru România și Janneke abia aștepta să se întoarcă
    în țara care o chema înapoi.


    Peste câțiva ani a luat decizia
    radicală de a se muta în România și de a trăi într-un sat din Hunedoara, din
    Munții Șureanu – satul Romoșel de pe lângă Orăștie. Și-a continuat pasiunea de
    a explora munții românești. În 2020 a publicat și o carte care se cheamă chiar
    așa- Munții din România (The Mountains of
    Romania), care a apărut la editura britanică Cicerone. Janneke Klop ne
    povestește pentru început cum a fost întâlnirea cu România și ce a fascinat-o
    atât de mult, încât a ales să se mute aici.




    La prima mea
    vizită aici în România a fost iubire la prima vedere. Am stat lângă Brașov, în
    localitatea Săcele și îmi amintesc că în prima dimineață când am deschis
    geamul, am văzut Piatra Mare și am simțit că vreau să mă duc acolo. În general,
    în România, imediat m-am simțit mai liberă, mai sănătoasă și mai fericită. Nu
    știu de ce, acum România este elementul meu. Aerul proaspăt și munții sălbatici
    din România sunt elementul meu. Este o combinație a mai multor factori, cred.





    Janneke spune că s-a regăsit pe sine
    în munții din România și că cel mai mult apreciază liniștea și senzația de
    libertate pe care i-o oferă natura din România și viața molcomă de la țară. Cum
    a făcut trecerea de la viața de oraș?




    Nu a fost dificil pentru mine. În primul rând, niciodată nu am locuit într-un oraș foarte
    mare. Am studiat în orașul Leiden, în Olanda, un oraș cu o universitate veche,
    cea mai veche din Olanda. Deci am stat într-un oraș mic și drăguț, iar după studii
    m-a mutat în Ghent, în Belgia, oraș care mi s-a părut prea mare. Înca avem un
    apartament acolo, dar eu personal am decis că probabil voi sta cel mai mult
    timp aici, în Romoșel, în România, pentru că mă simt acasă aici. Deja am scris
    ghidul The Mountains of Romania, pentru care am stat foarte, foarte mult timp
    pe munte între 2016 și 2019. În fiecare an, în fiecare sezon de drumeții am
    stat patru până la șase luni în România. Nu am fost pe munte în fiecare zi, dar
    foarte mult timp am fost sus cu cortul meu și am făcut ture montane singură.
    Pentru mine solitudinea este un concept foarte important, pentru mine e mai
    sănătos dacă stau într-un mediu mai liniștit, deci a fost o tranziție graduală.
    În timp m-am gândit că trebuie să găsesc o bază permanentă aici, pentru că nu
    pot să stau pe munte tot timpul.


    Janneke Klop are și un proiect de slow travel, călătorie pe îndelete, care
    se numește Welcome to my garden. Acum
    ea locuiește într-o casă tradițională românească, veche de 100 de ani, în acest
    sat din Hunedoara împreună cu soțul său. Împreună organizează tururi ghidate
    pentru oameni care vor să exploreze muntele. Ce anume le spune Janneke despre
    România turiștilor și iubitorilor muntelui? Ce trebuie să știe neapărat despre
    țara care a adoptat-o?


    Da, ai spus
    frumos că România m-a adoptat, e țara din inima mea. E foarte important de
    știut că România este o țară foarte deosebită, face parte din Europa, dar cumva
    este total diferită de Europa de Vest. România are foarte multă natură
    neatinsă, sălbatică, pe care nu o mai avem în altă parte. În Elveția sau în
    Olanda totul este foarte organizat, există legislație pentru fiecare centimetru
    pătrat. Aici, în România există mai multă libertate. Dacă vrei să te duci pe
    traseu, în afară de parcurile naturale, poți să-ți ridici cortul oriunde vrei.
    Este important ca, dacă vii în România, să ai un pic de răbdare și să fii un
    pic flexibil. Ai nevoie de o inimă aventuroasă.


    Oamenii din
    România sunt foarte deschiși, foarte calzi și foarte ospitalieri. Fără
    ospitalitatea românilor nu cred că aș fi putut să scriu ghidul meu, cartea mea,
    așa bine.





    Lui Janneke îi place mult să scrie și
    atunci când are timp, așterne poveștile pe care le trăiește sau le întâlnește
    în România pe blog-ul său, Roamaniac.com, care este un joc de cuvinte.




    Da, Roamaniac!
    Sunt o munțomană, pot să zic că sunt o maniacă și iubesc România, deci o maniacă
    față de România. Deci roaming și România sunt incluse în numele blogului meu și
    pagina de Facebook și Instagram.




    Janneke este încântată de viața ei
    din România și spune că nu are niciun drept să dea sfaturi sau să critice ce se
    întâmplă aici. Am insistat, însă, să aflu ce ar vrea să vadă îmbunătățit în
    România:




    Ați auzit
    deja că iubesc natura și cred că împreună trebuie să protejăm natura un pic mai
    bine. Din păcate, în România, pe munte, dar și lângă drumuri publice în general
    este lăsat foarte mult gunoi și asta e foarte păcat.


    Deci vreau
    să-i încurajez pe toți cei care vizitează România- participați într-un proiect
    de ecologizare! Alt lucru important este, dacă vrem să păstrăm natura, că
    trebuie să plantăm mai mulți copaci, trebuie să reîmpădurim România împreună.


  • Sfaturi pentru iubitorii muntelui

    Sfaturi pentru iubitorii muntelui

    Căderile de zăpadă de la finalul lunii ianuarie au revigorat parţial
    practicarea sporturilor de iarnă în România, în suferinţă din caza
    temperaturilor crescute din prima parte a iernii. În unele staţiuni montane
    doar pârtiile de la mare înălţime au devenit practicabile la un nivel bun pentru
    schiori. Primăriile şi salvamontiştii au atenţionat asupra riscului mare de
    producere a avalanşelor în afara pârtiilor amenajate pe domeniul schiabil. Zonele
    în care se poate schia au fost clar marcate, delimitate, iar turiştii au fost
    avertizaţi că, dacă depăşesc aceste indicatoare, stratul de zăpadă va fi
    insuficient pentru a avea stabilitate şi riscurile de accidentare sunt foarte
    mari. Salvamontiştii atrag atenţia asupra riscului de avalanşă, de la
    altitudini mai mari de 1.600 de metri, deoarece, din cauza vântului puternic
    s-au format cornişe de zăpadă. Salvamontiştii recomandă grijă la deplasările pe
    văile abrupte, mai ales în zona de creastă, cu pantă mai mare de 35 de grade.


    Salvamontiştii le recomandă turiştilor să fie prudenţi dacă intenţionează
    să vină la munte şi să ţină cont că timpul de parcurgere a unui traseu creşte
    din cauza condiţiilor meteo şi a faptului că iarna se înserează mai devreme.
    Salvamontiştii sfătuiesc turiştii să-şi descarce şi să-şi activeze aplicaţia de
    telefonie mobilă dezvoltată pentru serviciile Salvamont, iar la nevoie să apese
    butonul de panică, ceea ce va permite identificarea lor pe trasee şi o
    recuperare mai uşoară de către salvatori.


    Pe de altă parte, jandarmii montani acţionează zilnic în zona staţiunilor
    şi pe traseele turistice. Ei le recomandă iubitorilor muntelui să se informeze
    asupra itinerariului propus, a gradului de dificultate, a condiţiilor
    meteorologice locale şi să consulte prognoza meteo înainte de a pleca la drum;
    să aibă echipament adecvat zonei de munte; să solicite informaţii Jandarmeriei
    Montane şi Serviciului Salvamont; să folosească numai traseele marcate şi să
    urmărească marcajele de pe traseu; să nu hrănească animalele sălbatice şi să nu
    se apropie de acestea. Jandarmii montani recomandă turiştilor care doresc să se
    deplaseze la munte să aibă autovehiculele echipate pentru condiţii de iarnă
    (anvelope de iarnă, lanţuri, nisip, lopată).


    În cazul unor situaţii de dificultate sau de risc turiştii pot solicita
    ajutorul autorităţilor prin intermediul numărului unic pentru apeluri de
    urgenţă 112. Pentru informaţii şi semnalarea unor probleme legate de traseele
    montane sau urgenţe, turiştii pot să sune şi la Dispeceratul Naţional Salvamont
    la 0725.826.668. Turiştii în dificultate
    sunt sfătuiţi să apeleze cu încredere la jandarmii montani şi
    salvamontişti, să respecte indicaţiile acestora, specificând datele de
    identificare ale persoanei care anunţă, ce s-a întâmplat, câte persoane au
    nevoie de ajutor şi locul unde sunt persoanele aflate în dificultate.


  • Trasee de escaladă

    Trasee de escaladă


    Indiferent de vreme şi indiferent de anotimp, escalada este un sport ce poate fi practicat de cei ce aspiră spre înalt, la propriu, existând multe săli amenajate cu pereţi de escaladă. Totuşi nimic nu se poate compara cu plăcerea practicării escaladei în natură, motiv pentru care am vorbit cu Mircea Struţeanu, instructor de escaladă, pentru a primi câteva recomandări de locuri unde ne putem bucura de acest sport în aer liber.


    “Sunt multe lucruri care sunt importante şi anume unde locuieşte fiecare. Sunt zone de căţărat foarte frumoase în jurul marilor oraşe, dar şi în jurul tuturor oraşelor, şi al Bucureştiului şi al Timişoarei şi al Iaşului şi al Clujului şi al Braşovului. Eu, din Bucureşti fiind, de aici îmi gândesc toate excursiile, prin urmare cred că cel mai mult mă îndrept către Valea Prahovei. O să vă spun câteva locuri cu “faleze”, locurilor de căţărat pentru escaladă le spunem “faleze”, care în general, pe Valea Prahovei sunt din calcar, cu o singură excepţie, cea de la Buşteni, unde e conglomerat. Ar fi la Sinaia, la Buşteni, la Predeal şi la Timişul de sus, în munţii Piatra Mare. Şi mai e o zonă la Moroieni, care e sub Sinaia, spre Târgovişte unde e o faleză de calcar foarte frumoasă. Astea sunt preferatele mele.”



    Şi cum înainte de pandemie se organizau concursuri de escaladă şi cu participare internaţională în ţara noastră, l-am întrebat pe Mircea Struţeanu cum a schimbat pandemia ritmul acestor manifestări:


    “Ele se fac, pandemia a fost doar o pauză, dar ele îşi revin. Cele mai multe concursuri sunt indoor, în săli din interior, care se împart în săli de bouldering, cu trasee scurte şi, în general, acrobatice şi săli de escaladă , cu trasee mai lungi, unde se pune baza pe cursivitate şi pe rezistenţă. Şi este cel puţin un concurs care se ţine anual, la Herculane, care e o zonă fantastică, poate cea mai frumoasă zonă de escaladă a României, relief impresionant şi cascade şi pădure luxuriantă, natură bogată, e superb acolo. La stâncă, doar la Herculane! Şi mai există concursuri ocazionale, dar acesta este de douăzeci de ani, e un concurs de prestigiu.”



    Ce ar trebui să ştie doritorii unui sejur de escaladă în natură?


    Mircea Struţeanu: “Eu aş recomanda să înceapă prin a merge la o sală de căţărat, e un nucleu al oamenilor interesaţi de aşa ceva şi acolo afli tot, de la a la z: unde se merge, ce e bine să ai la tine, ce să nu ai, care sunt perioadele cele mai bune, care este specificul stâncii respective, dificultăţi, pericole, sunt foarte multe aspecte.”



    Mircea Struţeanu ne-a recomandat ca perioade bune de escaladă primăvara şi toamna, ţinând desigur cont şi de microclimatul zonelor.





  • Sfaturi pentru iubitorii muntelui

    Sfaturi pentru iubitorii muntelui


    Pentru că iarne este prezentă în România, mai ales în zonele montane, salvamontiştii fac din nou apel la iubitorii muntelui să fie atenţi şi să respecte regulile, atunci când vor să facă trasee pe munte.



    Înainte de a porni pe munte, cei care vor să facă excursia sau drumeţia trebuie să se informeze asupra traseului propus şi a condiţiilor meteo şi trebuie să urce pe munte doar cu echipament adecvat anotimpului rece. Nu trebuie să vă lipsească lanterna, trusa de prim-ajutor şi telefonul mobil; nu porniţi singuri la drum şi fără a informa despre intenţia dumneavoastră o persoană cunoscută, avertizează salvatorii montani.



    În cazul în care întâlniţi animale sălbatice, nu vă apropiaţi de ele pentru a face fotografii sau pentru a le hrăni. Folosiţi doar traseele marcate, nu vă abateţi de la traseu, evitaţi scurtăturile. Este nevoie de foarte multă atenţie în zona de creastă, deoarece nu există coeziune în stratul de zăpadă. Evitaţi vâlcelele unde zăpada are acumulări considerabile şi se pot produce avalanşe. Evitaţi practicarea sporturilor de iarnă in aceste zone, mai spun salvatorii.



    În cazul apariţiei unei situaţii periculoase, persoanele aflate pe munte sunt sfătuite insistent să solicite sprijinul jandarmilor prin intermediul numărului unic pentru apeluri de urgenţă 112 sau să se adreseze direct jandarmilor aflaţi în patrulare.



    Dispeceratul Național Salvamont are numărul de telefon 0725.826.668, iar persoanele în pericol sunt sfătuite să apeleze cu încredere echipele Salvamont, singurele structuri abilitate legal pentru intervenție în salvarea montană. Apelul de salvare trebuie să conțină: datele personale ale celui care efectuează apelul, natura accidentului sau a evenimentului (accident, bolnavi, rătăciți), locul și ora producerii evenimentului și numărul de persoane afectate, starea accidentaților sau a bolnavilor (diagnosticul prezumtiv, starea funcțiilor vitale), condițiile meteorologice locale.



    Informațiile trebuie să fie cât mai complete și precise. Persoana care va realiza apelul va rămâne într-o zonă cu semnal GSM pentru verificarea veridicității apelului de salvare și menținerea contactului permanent până la sosirea echipelor de salvare. După efectuarea apelului de salvare, salvamontiştii sfătuiesc persoanele în pericol să stea într-o zonă cu semnal GSM pentru menținerea contactului permanent cu echipele de salvare până la sosirea acestora, să acorde primul ajutor persoanelor accidentate sau bolnave, să se adăpostească în caz de vremea rea și să se protejeze termic, să observe continuu starea funcțiilor vitale ale persoanelor accidentate sau bolnave.






  • Facilităţi pentru călătoria cu trenul

    Facilităţi pentru călătoria cu trenul

    Operatorii de transport feroviar de călători au introdus în circulaţie numeroase
    trenuri care asigură legături directe şi rapide cu staţiunile de pe Valea Prahovei, de la Marea Neagră sau în Delta Dunării, pe
    relaţiile Bucureşti Nord – Braşov, Bucureşti Nord – Constanţa, Bucureşti Nord -
    Mangalia sau Bucureşti Nord – Medgidia – Tulcea.


    Astfel, peratorul naţional de transport feroviar CFR Călători a introdus în
    circulaţie 54 de trenuri (Regio Expres, Interegio şi Regio) pentru călătoria pe
    Valea Prahovei, iar operatorii privaţi alte 24 de garnituri. Pentru legăturile
    directe din toată ţara cu staţiunile de la Marea Neagră şi cu Delta Dunării,
    CFR Călători a pus deja în circulaţie 40 de trenuri, oferta de călătorie spre
    Litoral fiind completată cu alte 20 de garnituri ale operatorilor privaţi. Pentru
    staţiunile de pe Valea Prahovei sau Litoralul românesc calea ferată, comparativ
    cu celelalte mijloace de transport, reprezintă o variantă ecologică, rapidă şi
    confortabilă de călătorie, viteza maximă de circulaţie a trenurilor pe relaţia
    Bucureşti – Braşov fiind de 140 km/oră, iar între Bucureşti şi Constanţa de 160
    km/oră, spun reprezentanţii companiei care administrează infrastructura
    feroviară publică. CFR recomandă călătorilor să circule cu trenul, durata
    călătoriei pe calea ferată, până la Constanţa sau Braşov, fiind de două ore, în
    condiţiile în care deplasarea cu autoturismul spre destinaţiile respective
    durează de multe ori sensibil mai mult din cauza aglomeraţiei de pe şosele.


    CFR Călători a anunțat lansarea, din 24 iunie, a aplicației mobile CFR
    Călători mersul trenurilor și bilete online care este disponibilă deocamdată pentru
    telefoane cu sistemul de operare Android (minim Android 5.1). Prin aplicație
    utilizatorii au acces la achiziționarea biletelor standard, dus-întors, dar și
    la selectarea paturilor pentru vagoanele de dormit sau tip cușetă și la
    adăugarea biletelor pentru animale de companie sau de bicicletă. Aplicația este
    disponibilă în testare deschisă pentru o perioadă de 30 de zile și va fi
    îmbunătățită în funcție de recomandările clienților.


    În context, agențiile de turism din România sunt tot mai interesate să
    colaboreze cu CFR Călători pentru vânzarea de bilete online în trafic intern,
    dar și pentru închirierea unui tren în regim charter şi organizarea unor trasee
    şi circuite. Peste 315 agenţii de turism au, până în prezent, încheiate contracte
    de comision pentru vânzarea biletelor CFR în trafic intern sistem online, deoarece
    transportul cu trenul este, de multe ori, ales de către turiştii români şi
    străini atunci când se deplasează în România, a anunţat Asociaţia Naţională a
    Agenţiilor de Turism.


  • Cum pot fi ținuți urșii la adăpostul pădurii?

    Cum pot fi ținuți urșii la adăpostul pădurii?

    Pădurile
    românești sunt, de secole, casă primitoare pentru urșii bruni: potrivit World
    Wild Fund România, din cele aproximativ 18 mii de exemplare existente în toată
    Europa, circa 8 mii trăiesc în Munții Carpați și peste 6 mii pe teritoriul
    României. Este cea mai mare populație de urs brun de pe bătrânul continent. Livia
    Cimpoeru, specialist în comunicare al organizației neguvernamentale pe
    proiectele vizând carnivorele mari, ne pune în temă. ʺUrsul este o bogăție
    naturală a României. Nu putem ignora acest aspect și cred că toată lumea este
    de acord cu faptul că aceste bogății naturale trebuie protejate, pentru că ele
    se pierd și, cumva, trebuie să ne asumăm responsabilitatea că acțiunile
    noastre, ceea ce consumăm sau ceea ce facem afectează bunăstarea și
    viabilitatea acestor resurse naturale.ʺ


    Doar că dezvoltarea
    infrastructurii de transport, a celei urbane sau rurale, tăierile legale sau
    ilegale de păduri ori supraexploatarea resurselor naturale, de exemplu a
    ciupercilor sau a fructelor de pădure, au făcut, în timp, ca ursul, omnivor, să
    fie atras de zonele cu acces facil la surse de hrană din regiunile populate de
    oameni. În consecință, unii urși devin o amenințare și mulți consideră că
    trebuie uciși. Nimic mai fals, spune Livia Cimpoeru, în viziunea organizației
    pe care o reprezintă, WWF România, un echilibru om-animal fiind perfect
    posibil.

    ʺAcest echilibru se va putea asigura numai în
    momentul în care noi vom înțelege, ca națiune, ca popor care ocupă acest spațiu
    binecuvântat cu o biodiversitate extraordinară, că noi suntem singurii, repet,
    singurii, care putem să protejăm aceste bogății. Câtă vreme noi vom da vina pe
    urs sau pe lup sau pe alte animale că există aceste conflicte om-faună
    sălbatică, nu vom ajunge nicăieri. Ursul este un animal sălbatic, el nu are
    noțiunea de ʹbineʹ și de ʹrăuʹ, drept urmare el nu poate lua decizii, nu poate
    face politici ș.a.m.d. Noi suntem specia gânditoare, cea care poate să abordeze
    în mod inteligent aceste, să zicem, neplăceri sau conflicte și să găsească
    soluții la ele. Activitățile noastre au un impact evident asupra urșilor și
    majoritatea covârșitoare a conflictelor om-urs sunt create de om.ʺ


    În Uniunea
    Europeană, urșii sunt protejați prin Directiva Habitate care îi include pe
    lista speciilor de animale protejate ce nu pot fi vânate în scop de agrement
    sau, cum se mai spune, la trofeu. Însă unele țări, inclusiv România, se folosesc
    în mod curent de articolul 16 din Directivă care permite derogări privind
    vânarea unui număr limitat de exemplare, în speță a celor periculoase pentru
    om.


    Recenta împușcare
    a ursului Arthur, considerat regele urșilor din România datorită dimensiunilor
    și posturii sale impresionante, a făcut înconjurul planetei. În România, a
    repus pe tapet modul, în viziunea multora defectuos, în care autoritățile naționale
    protejează aceste mamifere din vârful lanțului trofic. De fapt, Arthur ar fi
    fost ucis în cadrul unei partide de vânătoare la trofeu, în baza unei derogări eliberate
    pentru omorârea altui exemplar care provocase pagube în gospodăriile unor
    oameni. Ce ar trebui făcut pentru ca astfel de practici să devină istorie? Din
    nou, Livia Cimpoeru, de la WWF România.

    ʺNoi, încă din 2009 și pe tot parcursul
    anilor următori, am solicitat îmbunătățirea legislației prin care se emit aceste
    derogări pentru relocare și ʹrecoltareʹ (acesta este termenul tehnic pentru
    împușcare a urșilor), pentru că de când s-au emis aceste ordine de derogare,
    începând din 2017, dacă nu mă înșel, ordinele nu au precizat clar ce se
    întâmplă cu carcasele de urs, cine este implicat în procesul de ʹrecoltareʹ sau
    relocare, care este destinația și care este beneficiarul final al animalelor împușcate.
    În 2019 am cerut să nu mai existe în acțiunile de ʹrecoltareʹ alte persoane
    decât personalul tehnic al asociațiilor de vânătoare și, astfel, să fie
    înlăturate aceste suspiciuni că procesul de ʹrecoltareʹ este, de fapt, o
    vânătoare la trofeu deghizată. Iarăși, am mai cerut ca exemplarele-problemă să
    fie marcate și monitorizate activ pentru a înlătura orice suspiciune cu privire
    la extragerea exemplarului care provoacă probleme.

    Iar cazul ursului Arthur
    este foarte edificator în această discuție. Iarăși, nu înțelegem de ce, de ani
    de zile, nu sunt înființate echipe de intervenție rapidă care să poată acționa
    în astfel de cazuri. Adică, până să împușcăm acel urs, hai să vedem și alte
    variante care pot fi eficiente și să existe aceste echipe de intervenție peste
    tot unde, evident, există populație de urs semnificativă. Noi, la ora actuală,
    nu numai că nu avem o monitorizare reală, pe baze științifice, a populației de
    urs din România, dar nici măcar a populației de urs habituată – termen, în
    jargonul nostru, pentru urșii care, din cauza neglijenței umane, au ajuns, cu
    timpul, să asocieze omul cu sursa lui de hrană și să își facă mereu drum către
    zonele locuite.ʺ


    Între timp,
    pe fondul scandalului ʹArthurʹ, Ministerul Mediului de la București a anunțat
    că legislaţia privind împuşcarea urşilor care reprezintă un pericol pentru
    comunităţi a fost schimbată. Astfel, dacă înainte exista un termen de 60 de
    zile de la eliberarea documentelor privind avizarea ʹrecoltăriiʹ până la punerea
    ei în aplicare, iar legislaţia nu prevedea clar cine putea împuşca animalul, acum
    exemplarele periculoase pot fi ʹextraseʹ în cel mult 15 zile, numai de către
    personalul tehnic al asociaţiei care a primit derogarea. Decizia este
    binevenită, dar nu suficientă spune Livia Cimpoeru.

    ʺPe lângă aceste
    măsuri oarecum pompieristice, să mai calmăm opinia publică, mai trebuie luate
    și altele, astfel încât, pe termen lung, să ajungem la o coexistență armonioasă
    cu ursul. Mă refer aici și la implementarea, la susținerea financiară a fermierilor
    sau a gospodăriilor din zonele populate de urși, astfel încât acei oameni să
    își poată cumpăra garduri electrice, câini de pază, care să le apere animalele,
    gospodăriile ș.a.m.d. Aceste măsuri au fost anunțate, anul trecut, de fostul
    ministru Alexe, noi ne-am bucurat foarte tare când dumnealui a anunțat că
    ministerul urmează să lanseze un program de finanțare a acestor măsuri de
    prevenție, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată și nu înțelegem de ce.ʺ


    World Wild Fund
    România mai spune și că, la ora actuală, Ministerul Mediului dispune de
    suficiente date de la care se poate porni pentru a fi elaborate hărți ale
    zonelor de risc, care să fie puse la dispoziția specialiștilor,
    administrațiilor locale și a publicului larg, astfel încât aceștia să știe foarte
    clar unde sunt cele mai mari probleme. Totodată, ONG-ul este parte a unui
    proiect internațional finanțat din fonduri europene – ʹEuro Large Carnivoresʹ -
    prin care să fie îmbunătățită coexistența dintre oameni și animale prin
    cooperare transfrontalieră și comunicare. Chiar dacă nu toate măsurile luate în
    alte țări se pot aplica și în România, cu siguranță ele ar putea fi adaptate la
    specificul național. Cu alte cuvinte, idei există și nu sunt puține. E nevoie,
    însă, de voință politică pentru a le pune în practică.


  • Buşteni

    Buşteni

    Vă invităm astăzi pe Valea Prahovei,
    una dintre cele mai cunoscute zone din ţară, unde vă propunem o oprire în
    staţiunea Buşteni, cunoscută şi sub denumirile perla de sub Craiaman sau
    poarta Bucegilor. Situată la doar două ore cu maşina de Bucureşti şi aşezată
    la poalele munţilor Bucegi, staţiunea Buşteni îşi aşteaptă vizitatorii în toate
    anotimpurile.


    Mihai Coleşi,
    coordonator al centrului de promovare turistică Buşteni, ne-a spus de ce merită
    să venim la Buşteni, chiar şi vara. Şi vara Buşteniul oferă turiştilor
    numeroase atracţii. Chiar în aceste zile, la Castelul Cantacuzino din Buşteni,
    este expoziţie Van Gogh. Este cea de-a patra într-un ciclu de expoziţii care a
    început acum un an, au mai fost Salvador Dali, Pablo Picasso, Marc Sagall, iar
    acum, Vincent Van Gogh. Asta ca atracţie pentru iubitorii de artă. Turiştii
    sunt foarte interesaţi de traseele montane oferite de staţiunea Buşteni, vor să
    vadă Sfinxul, să vadă Crucea (Eroilor Neamului) de pe muntele Caraiman şi,
    bineînţeles, că sunt atraşi de răcoarea care este în păduri şi pe traseele
    montane.


    Buşteniul se
    prezintă în faţa iubitorilor muntelui cu nu mai puţin de 200 de trasee marcate,
    destinate tuturor iubitorilor de drumeţii. Revine cu detalii Mihai Coleşi: Sunt şi trasee mai scurte, mai lungi, cu urcare cu telecabina. Sunt
    trasee uşoare, cum ar fi cel către Cascada Urlătoarea, care poate fi străbătut
    într-o oră, mergând uşor, până la cele mai dificile, cum ar fi Jepii Mici,
    Jepii Mari. Există şi trasee mai lungi, trasee către Vârful Omu (2505 m),
    trasee de 6-7 ore, din Buşteni. Depinde şi de condiţia fizică a turiştilor. Dar
    există şi trasee uşoare, prin păduri. Toate marcajele sunt refăcute de către
    echipa Salvamont a oraşului. Atracţia principală vine din răcoarea oferită de
    pădure, pentru că sunt văi, cum este celebra Vale Albă, unde încă mai e
    zăpadă.



    Dar şi pentru aceia care ar prefera să rămână la
    poalele munţilor o simplă plimbare bine dispune prin peisajul spectaculos
    oferit de vârful Caraiman, dar şi de casele şi vilele cochete, cu arhitectură
    rustică de aici. În oraş, pot fi vizitate Casa memorială a scriitorului Cezar
    Petrescu şi
    Castelul Cantacuzino. Tot la la Buşteni
    se află
    biserica mănăstirii Zamfira, prima biserică pictată în întregime de marele
    pictor român Nicolae Grigorescu, la vârsta de 18 ani sau Biserica Domnească din Buşteni, ctitorită în
    1889 de Regele Carol I şi Regina Elisabeta.

  • Jurnal românesc – 27.10.2014

    Jurnal românesc – 27.10.2014

    Persoanele care nu îşi plătesc datoriile la bănci riscă să ajungă rapid în situaţia de a fi executate silit, ceea ce poate duce, între altele, la blocarea conturilor. Săptămâna trecută a intrat în vigoare o modificare a Codului de procedură civilă care scurtează drumul către executarea silită. Concret, procedura prin care sunt executaţi silit datornicii nu va mai trece prin instanţă, pe la un judecător, ci va fi decisă şi aplicată de un executor judecătoresc. Vizate sunt cele peste 650 de mii de persoane care au restanţe la credite. Este vorba, în principal, de cei care au împrumuturi la bănci şi de cei care au maşini luate în leasing. Modificarea a fost propusă de mai mulţi parlamentari, fiindcă, susţin ei, instanţele sunt sufocate de astfel de dosare.




    Institutul Cultural Român şi Parlamentul României, prin Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor, organizează un concurs de desene/pictură. Concursul, cu tema “Ţara din suflet — Patria Română“, le este dedicat copiilor românilor din diaspora. O parte din lucrări vor fi expuse la sediul Institutului Cultural Român din Bucureşti, în perioada 28 octombrie — 4 noiembrie.




    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, face, până marţi, o vizită în Italia. El a participat, duminică, la manifestarea “România din suflet”, care a avut loc in Piaţa Carlo Alberto din Torino. Alte repere pe agenda sa, întrevederi cu reprezentanţi ai mediului asociativ din Torino şi Florenţa şi o discuţie cu preşedintele regiunii Toscana, Enrico Rossi. Anterior, ministrul Stanoevici a vizitat Austria, unde, între altele, s-a întâlnit cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti şi a vizitat parohiile ortodoxe româneşti din Graz şi Knitellfeld.




    Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc şi Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism au anunţat lansarea celei de-a XII-a ediţii a programului special “O săptămână la munte”, care se va derula în perioada 2 noiembrie – 19 decembrie. Programul îşi propune să promoveze turismul montan pentru un număr cât mai mare de români, la tarife cu până la 50% mai mici faţă de tariful de recepţie din această perioadă. Pentru 2014, hotelierii au introdus facilitatea prin care copiii de până în 7 ani pot beneficia de gratuitate, în cazul în care sunt cazaţi în camera părinţilor. De programul special “O săptămână la munte” pot profita şi cetăţenii Republicii Moldova.




    România va derula, anul viitor, un program naţional de vaccinare împotriva bolii limbii albastre, a anunţat ministrul agriculturii, Daniel Constantin. El a amintit că, potrivit regulamentelor internaţionale, anumite state din afara Uniunii Europene pot interzice, pentru doi ani, importurile din România. O decizie în acest sens a fost, deja, luată de Iordania. Potrivit datelor Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, până la mijlocul acestei luni, numărul animalelor afectate de boala limbii albastre a ajuns la peste 1.800, în cele 26 de judeţe în care au fost înregistrate focare. Circa 400 de animale au murit, deja, din cauza acestei boli, au precizat autorităţile.

  • Turism de aventură

    Turism de aventură

    Chiar dacă vremea e în răcire, nu înseamnă că nu trebuie să ne mai bucurăm de drumeţie. Este timpul pentru turismul de aventură. Oferta pentru turismul de aventură din România s-a dezvoltat rapid în ultimii ani, iar firmele specializate sunt tot mai multe. Puteţi petrece astfel momente de neuitat în echipă, însoţiţi de instructori autorizaţi, alegând activităţi diferite, în funcţie de sezon.



    Dan Panţuru, coordonator activităţi outdoor, face o trecere în revistă a ofertelor de specialitate: ”Ofertele sunt multe. Încercăm să-i scoatem pe turişti din zona de confort, adică asfaltul, şi să descoperim cu totul altceva. România aşa cum o ştim noi. Avem absolut toate ingredientele necesare pentru un turism de aventură fenomenal în România, avem munte, apă, tot ce ne trebuie pentru orice tip de activitate outdoor.”



    În zona Râşnov sau Braşov, în locuri precum Cheişoara, Lempeş, Bunloc sau Poiana Braşov, se organizează activităţi de tip parapantă, tiroliană, căţărare pe plasă orizontală sau verticală. Dan Panţuru: Dacă discutăm de sporturi de aer, este ţara parapantei. Putem să zburăm în parapantă în tandem, cu un instructor profesionist, care să ne ajute să ne ridicăm la altitudine mare şi să vedem ce înseamnă zborul cu parapanta. Avem opţiuni de zbor cu avioane ultra-uşoare, asta înseamnă să trecem peste crestele munţilor şi să facem nişte fotografii fabuloase de sus sau cu balonul cu aer cald, care e iarăşi o experienţă fenomenală. Dacă vorbim de sporturile montane, în categoria asta se încadrează tiroliene, rapel, căţărare, sporturi care presupun să fii la înălţime.”



    Un alt atu al României sunt apele năvalnice de munte pe care se pot practica sporturi precum raftingul sau caiacul, precum şi deschiderea la Marea Neagră. Dan Panţuru: Trecem la categoria sporturi de apă, unde avem foarte multe sporturi. Aş vrea să insist pe rafting, care este un sport fenomenal, plin de adrenalină, un sport care poate fi practicat pe mai multe râuri din România, eu aş recomanda în special Buzăul şi Jiul, două opţiuni interesante. Buzăul este opţiunea cea mai interesantă pentru noi, fiindcă e un râu pe care se poate practica raftingul pe tot parcursul anului, mai puţin poate în sezonul rece. Apoi, dacă suntem tot în zona sporturilor de apă, să vorbim de caiac, bineînţeles, care poate fi practicat pe râurile noastre de munte din România, vorbim de yachting, care poate fi practicat pe Marea Neagră, vorbim şi de scufundări.”



    Fără pregătire prealabilă sau o condiţie fizică deosebită vă puteţi bucura de aventură pe drumuri de munte, mai greu accesibile Cum, ne spune tot Dan Panţuru: Ajungem în zona sporturilor terestre, aici opţiunile sunt numeroase, vorbim de raiduri off-road cu maşini 4X4, care ne permit să accesăm zone dificile în care altfel nu am putea ajunge cu piciorul. Dacă tot vorbim de munte, nu trebuie uitat mountain-bike-ul, ce înseamnă o plimbare cu bicicleta pe cărări de munte. Haideţi să ne gândim şi la ATV: e o activitate destul de populară în România.”




    De asemenea, pentru turiştii mai aventuroşi, dar şi mai bine pregătiţi fizic, sunt organizate acţiuni de descoperire a peşterilor mai puţin umblate. Dan Panţuru: Dar există şi alte opţiuni: de ce să nu intrăm şi în măruntaiele pământului? De ce să nu încercăm şi speologia? Suntem fericiţi din acest punct de vedere, avem o grămadă de peşteri care pot fi vizitate, cu apă sau fără. Zona Apuseniului este fabuloasă din acest punct de vedere, dar şi în zona Braşovului se află o peşteră deosebit de interesantă, numită Valea Cetăţii, unde în afară de zona comercială, există o zonă care poate fi practicată cu ghizi speologi, care este foarte interesantă pentru că intri pe o parte a muntelui şi ieşi pe cealaltă. Fabulos!”



    Pentru fiecare activitate se asigură instructori calificaţi, cu experienţă în activitatea montană, şi echipamentele necesare.



    În munţi, până la altitudini de 2500 de metri, sunt organizate şi ascensiuni pedestre, iar iarna, schi offpiste, ture de schi randonne, ture cu snowmobile, toate acestea în cadrul unor programe de una sau mai multe zile, unde veţi descoperi şi alte modalităţi de a vă bucura de senzaţia de libertate şi aventură.