Radio România Internațional

Tag: munti

  • Spre crestele montane!

    Spre crestele montane!

    Când ne gândim la munţii României este vorba despre arcul Munților Carpați. În centrul teritoriului se află Podișul Transilvaniei, înconjurat de lanțurile muntoase ale Carpaților: Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Munții Apuseni sau Carpații Occidentali. Carpații sunt munți cu atitudine mijlocie, care se ridică până la peste 2.500 m, altitudinea maximă fiind de 2.544 m, în vârful Vârful Moldoveanu din Munții Făgăraș.

    Cristi Miculescu, de la asociaţia “Spre vârf”, ghid montan și instructor de schi, ne-a spus ce activităţi pot fi practicate în munţii noştri:

    “Ascensiune montană, ture, expediții, tabere pentru copii, ateliere montane de vară și de iarnă și expediții undeva în sus. Merită să mergem oriunde în natură. Și începem cu natura, care poate să însemne un deal, undeva la marginea oraşului  sau Moldoveanu (n.r. Vârf de 2544 m). Multă lume vede doar Moldoveanu, când spunem la munte. Pentru noi, la munte înseamnă și Bucegii, și Făgărașul, și Craiu și Măcinu, care are doar câteva sute de metri.”

     

    L-am întrebat pe Cristi Miculescu  ce excursie ar sugera pentru un începător: “Pentru orice turist începător pe care nu îl cunosc și despre care nu știu ce poate şi, poate, nu știe nici el de ce e în stare, că de cele mai multe ori nici ei nu știu, l-aş duce în Piatra Craiului,  la Cabana Curmătura, pentru că e una din cabanele frumoase şi l-aş duce la Lacul Bâlea, unde se ajunge destul de uşor şi de acolo poţi pleca, în funcţie de nivelul turistului, şi în alte locuri. Şi l-aș duce la cabana Mama Oara,  unde poți merge cu trenul, după care iei un taxi și mai faci 2 ore pe jos.  Iar pentru o tură de o zi, multe din cele de care am vorbit sunt ture de o zi. Ciucașul, iarăși, este accesibil la o zi, Bucegii, pentru că ai ieșire foarte repede la drum.”

     

    Ce ar trebui să știm înainte de a ne aventura spre vârf, ne-a spus tot Cristi Miculescu : “Vremea este schimbătoare, avem site-uri, dacă spui că te-a luat prin surprindere, ai tu o problemă! Îmbrăcămintea trebuie să fie adecvată. Începem cu bocanci, e bine să ai și o pelerină de ploaie. oferi pernă. De multe ori oferiți ture cu însoțitor? Chiar  recomand, mai ales începătorilor, turele de o zi cu ghid autorizat, pentru că e mult mai sigur!”

     

    Lanterna şi beţele de track-ing sunt un plus, precum şi o bună înţelegere a faptului că muntele cere disciplină. Toate acestea sunt însă cu prisosiţă contrabalansate de peisajele fantastice pe care munţii noştri le oferă!

  • Crucea de pe Caraiman

    Crucea de pe Caraiman

    Crucea de pe vârful Caraiman, din Carpaţii Meridionali a fost ridicată în cinstea Eroilor Neamului şi inaugurată pe 14 septembrie 1928. Aşezată pe un soclu de beton, este construită din oţel, atinge 39,37 metri înălţime şi are o deschidere a braţelor de aproape 15 metri. Anul trecut a fost desemnată oficial de către cei de la Guiness Book drept cea mai înaltă cruce din lume, înălţată la peste 2291 de metri altitudine. Alexandru Bartoc este preşedintele Fundaţiei culturale omonime şi fiul unuia dintre voluntarii ce au pus umărul la construirea Crucii de pe Caraiman. El povesteşte cum au ajuns experţii de la Guiness Book în Caraiman: Ideea mi-a venit după ce a murit tatăl meu, în 1995. El a avut dorinţa să se facă ceva pentru a se consolida crucea. Tata nu şi-a dorit să fie în Cartea Recordurilor. El era aproape sigur că e cea mai mare cruce din lume, eu acum am dovedit-o prin materialele pe care le-am adunat. Dar important este să facem consolidarea acestei cruci care are 85 de ani şi nu s-a făcut încă nimic pentru ea.”



    După şase ani de muncă şi căutări, după trei dosare stufoase realizate de experţi acreditaţi, iată că, în vara lui 2013, Alexandru Bartoc şi-a văzut în sfârşit visul cu ochii: Crucea Eroilor Neamului a intrat în Guiness Book. Un record ce la momentul respectiv a fost trecut cu vederea din lipsă de fonduri şi care a stârnit întâmplător interesul opiniei publice din România abia la începutul acestui an: Promovarea acestui record s-a făcut întâmplător. La Muzeul de Istorie a României s-a lansat în decembrie o carte despre Regina Maria. Şi eu m-am gândit să donez muzeului o medalie, un plic şi o copie după certificatul de la Guiness. Toţi mă întrebau de ce am făcut eu acest demers şi le-am răspuns tuturor: pentru ca guvernul şi Ministerul culturii să se sensibilizeze şi să se gândească la faptul că ar trebui să dea bani pentru consolidarea acestui monument” .



    Din păcate, ministerul Culturii figurează printre cele mai sărace din ţară, afirmă primarul Buşteniului, Emanoil Savin. Prin urmare, acesta a decis să acceseze fonduri europene nerambursabile, în încercarea de a salva acest monument emblematic pentru România care, în cei doi ani şi patru luni cât a durat construcţia sa, a mobilizat o mulţime impresionantă de voluntari adunaţi la poalele muntelui. Emanoil Savin spune că voluntarii au venit mai ales din patriotism: Ştiau cu toţii că această cruce a fost iniţiată de Regina Maria în urma unui vis pe care l-a avut. Se făcea că Bucegii erau acoperiţi de sânge şi atunci regina a spus că este sângele eroilor căzuţi în timpul primului război mondial. Şi i-a povestit visul Regelui Ferdinand şi, în foarte scurt timp, nici nu apucase să se topească zăpadă că au şi început să lucreze, în mai 1926, la fundaţia crucii.”



    Alexandru Bartoc povesteşte că, deşi absolut impresionantă, această cruce a fost la un pas de a fi mutilată de comunişti: Lucrul pe care nu l-am găsit scris nicăieri, dar pe care l-am aflat de la bătrâni este că s-a încercat aruncarea ei în aer. Apoi, în 1972, primarul de la acea vreme al Buşteniului a încercat să-i taie braţele şi să pună în vârf o stea. Dar s-a îmbolnăvit subit şi noul edil a renunţat la idee. S-o fi gândit că e vreun semn şi a lăsat crucea cum era.”



    Din păcate şi autorităţile române ale ultimilor ani au lăsat-o tot cum era, deşi, la optzeci şi cinci de ani, Crucea de pe Caraiman este o doamnă venerabilă ce ar avea o nevoie imperioasă de îngrijire. Totuşi, Fundaţia culturală Bartoc nu este singura organizaţie care a manifestat un interes crescut pentru soarta Crucii de pe Caraiman. În anul 2009, filiala Prahova a organizaţiei internaţionale Rotary a lansat oficial o campanie de strângere de fonduri cu scopul de a sprijini viitoarele lucrări de consolidare precum şi introducerea în circuitele turistice internaţionale a acestui simbol românesc, după cum îl numeşte Marian Ilie de la Clubul Rotary Valea Prahovei: Noi vrem indicatoare legate de acest record începand din oraş şi continuând spre staţia de telecabină până sus, la Babele. Vrem afişe bilingve explicative legate de monument, o placă bilingvă de informare, vrem să refacem traseul de la cabana Babele până la monument ca să fie accesibil diverselor categorii de turişti. Sperăm să amenajăm şi un mini muzeu şi o terasă panoramică. Intenţionăm să construim şi un lift interior aşa cum a fost prevăzut iniţial şi să iluminăm arhitectural monumentul ca Tour Eiffel-ul.”



    În momentul de faţă, în lipsa tuturor dotărilor menţionate mai sus, Crucea, deşi înscrisă în Cartea Recordurilor, nu este vizitată pe an decât de vreo zece, douăzeci de mii de turişti, cu toate că, de fapt, numărul acestora ar putea fi cu mult mai mare.