Radio România Internațional

Tag: Muntii Macin

  • Primăvară în Munţii Măcin

    Primăvară în Munţii Măcin

    O zonă tentantă pentru drumeție este nordul Dobrogei, mai precis Munții Măcin. Sunt cei mai vechi munţi de pe teritoriul României şi sunt erodaţi astfel încât acum au o altitudine comparabilă cu a dealurilor, însă vizitatorii pot descoperi aici peisaje deosebite şi forme geologice uluitoare. Toate aceste atracţii naturale se află în Parcul Naţional Munţii Măcinului, care se întinde pe o suprafaţă de peste 11 mii de hectare.

    O vizită în această zonă ar putea să înceapă la Centrul de Informare și Promovare Turistică din oraşul Măcin. Vizitatorii pot găsi aici materiale de prezentare, precum și informații legate de obiectivele turistice ale zonei. Directorul Centrului de Informare și Promovare Turistică Măcin, Dan Staicu, explică de ce este tentantă această zonă cu aspect deluros din nordul Dobrogei

    „Zona turistică Măcin a devenit destul de ofertantă datorită traseelor de drumeție, cât și celorlalte posibilități pe care le oferă zona, de vizitare a cetăților romane Dinogeția, Troesmis. Și, dacă vorbim acum de trasee din Munții Măcin, putem să spunem că ne oferă un peisaj fantastic. Unicitatea peisagistică este dată de formațiunile megalitice granitice și de contrastul dintre peisajul de stepă de pe creste și vegetația forestieră de la baza munților. Putem să spunem că ne-am bucurat până la această dată de flora spontană și aici am întâlnit brândușa vărgată (Crocus reticulatus – lat.), brândușa aurie (Crocus chrysanthus – lat.). Întâlnim încă și ghiocelul (Galanthus plicatus – lat.), ruscuța de primăvară (Adonis vernalis – lat.), dedițelul (Pulsatilla alba – lat.). Sunt plante pe care le găsim pe traseele din Munții Măcin și care ne bucură privirea.”

    În Munții Măcin sunt 14 trasee de vizitare, toate ușor de parcurs. Pe aceste trasee se poate intra din mai multe localități, din orașul Măcin, din comuna Greci sau din comuna Cerna. În această perioadă, zona Munților Măcin capătă tot mai multe culori și mai multe nuanțe de verde, oferind peisaje superbe. Au început să apară fluturii și din ce în ce mai multe păsări migratoare. Directorul Centrului de Informare și Promovare Turistică Măcin, Dan Staicu, ne-a făcut o recomandare referitoare la traseele turistice

    „Cel mai spectaculos traseu din Munții Măcin, datorită formațiunilor megalitice, este și va rămâne traseul Culmea Pricopanului. Aici turiștii pot vedea în fiecare lună a anului aceste formațiuni megaliste care creează un peisaj superb. Apoi dacă vorbim despre zona în perioada de primăvară acum este un traseu cum este Cozluk, care oferă un peisaj fantastic datorită vegetației.”

    Pe traseul Culmea Pricopanului, care are ca poartă de intrare orașul Măcin, turiștii pot întâlni forme din piatră, modelate de natură, care poartă nume precum „Sfinxul dobrogean”, „Ţestoasa”, „Mormântul uriașului”, „Ouăle de dinozaur”. După ce vor crește temparaturile, vizitatorii vor putea vedea o specie protejată din Parcul Naţional Munţii Măcinului și anume broasca ţestoasă dobrogeană (Testudo graeca ibera – lat). Este o specie de uscat, declarată monument al naturii, care s-a adaptat habitatelor aride, cum sunt cele din această parte a României.

    Pe lângă drumeţii, turiştii pot vizita mănăstirile din zonă şi se pot opri pentru o degustare de vinuri la una dintre cramele de aici. De asemenea, vizitatorii pot rămâne peste noapte la una dintre pensiunile aflate în localităţile din jurul Parcului Naţional Munţii Măcinului.

  • În Munţii Măcinului

    În Munţii Măcinului

    O zonă tentantă pentru drumeție este nordul Dobrogei, mai precis Munții Măcin. Sunt cei mai vechi munţii de pe teritoriul României şi sunt erodaţi astfel încât acum au o altitudine comparabilă cu a dealurilor, însă vizitatorii pot descoperi aici peisaje deosebite şi forme geologice uluitoare. Toate aceste atracţii naturale se află în Parcul Naţional Munţii Măcinului, care se întinde pe o suprafaţă de peste 11 mii de hectare. Pe lângă drumeţii, turiştii pot vizita mănăstirile din zonă şi se pot opri pentru o degustare de vinuri la una dintre cramele de aici. Vizitatorii pot campa în spaţii special amenajate sau pot rămâne peste noapte la una dintre pensiunile aflate în localităţile din jurul Parcului Naţional Munţii Măcinului.



    O vizită în această zonă ar putea să înceapă la Centrul de Informare și Promovare Turistică din oraşul Măcin, unde turiștii vor găsi materiale de prezentare şi vor obţine informații privind traseele turistice. Detalii despre aceste trasee ne-a oferit directorul Centrului de Informare și Promovare Turistică Măcin, Dan Staicu: În Munții Măcin sunt 14 trasee. Poartă de intrare pe trasee au mai multe localități. Se poate intra pe traseu și din dreptul localității Măcin pentru ceea de înseamnă Culmea Pricopanului ca traseu sau Valea Jijilei, apoi Comuna Greci este poartă de intrare pentru mai multe trasee Traseul Tuțuiatu, traseul Dealul cu Drum”, apoi traseul Cozluk. Altă poartă de intrare este comuna Cerna, unde avem traseu Crapcea și Valea Vinului. Sunt trasee destul de interesante mai ales acum pentru perioada asta de vară pentru că merg mai mult prin pădure. Gradul lor de dificultate este unul mediu. Ca și durată, ar trebui să luăm în considerare că, pe drumul pe care vom merge, trebuie să ne și întoarcem și asta înseamnă în jur de 7 ore.”



    Cele mai înalt vârf din Munţii Măcin este Ţuţuiatu, cu o altitudine de 467 de metri, aflat pe Culmea Pricopanului. De pe Culmea Pricopanului se pot vedea oraşele Brăila, Galaţi şi Măcin, precum şi cursul Dunării. Pentru cei care doresc să admire stânci cu forme ciudate, modelate de natură, atunci ar trebui să urmeze traseul care urcă spre Culmea Pricopanului. Dan Staicu: Cel mai spectaculos traseu din punctul de vedere al monoliților care au diverse forme este traseul Culmea Pricopanului care are ca poartă de intrare orașul Măcin. Aici pot întâlni “Sfinxul dobrogean”, “Ţestoasa”, “Mormântul uriașului”, “Ouăle de dinozaur”. Sunt monoliți care au luat diverse forme. Trebuie să ținem cont că acești munți au o vechime de peste 300 de milioane de ani.“



    Pe trasee, vizitatorii pot întâlni exemplare rare de floră şi de faună, între care broasca ţestoasa dobrogeană (Testudo graeca ibera – lat), o specie de uscat, declarată monument al naturii, care s-a adaptat habitatelor aride. Potenţialul turistic al Munţilor Măcin este pus acum în evidenţă şi datorită noului pod suspendat peste Dunăre, recent inaugurat, care, la rândul lui, a devenit o atracţie turistică. Podul asigură o legătură rapidă între Brăila şi Măcin. Cu o lungime de 2 km, la 38 de metri deasupra apei și cu patru benzi, acest pod suspendat este cel mai mare din România, cel mai mare peste Dunăre și al treilea pod suspendat ca mărime din Uniunea Europeană.






  • Trasee turistice în Munţii Măcin

    Trasee turistice în Munţii Măcin


    O zonă tentantă pentru drumeție, la început de toamnă este nordul Dobrogei, mai precis Munții Măcin. Chiar dacă au o altitudine comparabilă cu a dealurilor, Munții Măcin oferă peisaje deosebite și forme geologice uluitoare pe care le puteți descoperi urmând trasee ușoare. O deplasare în acest areal poate fi combinată cu o excursie sau cu o vacanţă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, una dintre marile atracţii turistice ale României. Directorul Centrului de Informare și Promovare Turistică Măcin, Dan Staicu, a prezentat un traseu care urmează Culmea Pricopanului:


    “Vizita ar trebui să înceapă la Centrul de Informare și Promovare Turistică, unde turiștii vor găsi informații și materiale de prezentare, realizate cu ajutorul Primăriei Măcin. Apoi, în vecinătatea orașului, Culmea Pricopanului este un traseu marcat cu bandă albastră, care începe undeva în apropierea Măcinului, din Drumul Național 2D, în dreptul unei troițe de lemn. Durata efectivă de marș a traseului este de 4 ore de drumeție lejeră, la care se adaugă pauze pentru fotografie și odihnă.


    Formațiunile geologice spectaculoase, care s-au format acum 255 de milioane de ani vor încânta imaginația turistului cu forme, parcă din altă lume, iar creasta masivului Pricopanul va oferi panorame vaste asupra depresiunii Măcin, Dunării, depresiunii Luncavița și orașelor Galați, Brăila și Reni. Dintre formațiunile bizare pe care le întâlnim pe acest traseu amintim “Sfinxul dobrogean”, monoliții erodați tip Babele și în această arie întâlnim și plante foarte rare, de importanță internațională precum “Clopoțelul dobrogean”, “Garofița pitică”. În acest habitat întâlnim și reptile precum țestoasa dobrogeană și gușterul dobrogean. Țestoasa este, de altfel, și protejată de lege.”



    Deşi nu sunt acoperiţi cu suprafeţe întinse de păduri, Munţii Măcin şi zonele de luncă din jurul acestora oferă adăpost şi altor mamifere mari, precum căpriorul, vulpea, şacalul auriu şi mistreţul.



    Pentru cei interesaţi nu doar de o simplă drumeţie, ci de o vacanţă în zona Munţilor Măcin, trebuie adăugat că în oraşul Măcin şi în localitatea Greci, unul dintre punctele de plecare în drumeţii, există câteva unităţi de primire turistică. De asemenea, Regia Națională Parcul Național Munții Măcinului a amenajat un spațiu de campare chiar la poalele muntelui, într-o zonă numită “Fântâna de leac”. Conform Directorului Centrului de Informare și Promovare Turistică Măcin, Dan Staicu, drumețiile în Munții Măcin sunt recomandate în perioada primăverii și a toamnei. Urmând un alt traseu care porneşte din localitatea Greci, turiștii pot ajunge pe cel mai înalt vârf din Munții Măcin



    “Un alt punct de atracție al zonei este Vârful Țuțuiatu, pe care îl găsim pe traseul care poartă același nume. Acest traseu pornește din centrul localității Greci și este marcat cu, cu triunghi albastru. Pe acest traseu, pe partea vestică a Munților Măcin, întâlnim și cel mai înalt vârf din Munții Măcin, cum v-am spus, Vârful Țuțuiatu, 467 de metri, care a luat naștere acum aproximativ 295 de milioane de ani. Panorama oferită de pe vârf este vastă și spectaculoasă. Observăm de aici Culmea Pricopanului și vârfurile crestei principale a Munților Măcinului, orașele Galați, Măcin, Brăila, depresiunea Greci, vârful Iacobdeal și rezervația naturală Chervan Tulcea.


    Tot de aici observăm și brațul Dunării vechi, brațul Măcin cum i se spune acum. În zona împădurită de pe acest traseu găsim peisaje de pădure balcanică, mediteraneană și central-europeană. Primăvara, în lunile aprilie – mai, putem admira pe acest traseu bujorul dobrogean care este protejat de lege. Pe acest traseu, Regia Națională a Parcului Național Munții Măcinului a amenajat două locuri de campare, unul la Izvorul Italienilor, al doilea la Valea Seacă. Turiștii care ajung în această zonă se pot caza atât în Măcin, cât și în Luncavița pentru că traseul pleacă din Greci și ajunge în zona Cetățuia – Luncavița sau în pensiunile din Greci unde mai există spații de campare.”



    În Munții Măcin sunt 12 trasee de drumeție, de dificultate mică și medie, care pot fi parcurse într-o singură zi, cel mai lung având 12 km. Nu este nevoie să mergi cu rucsacul în spate pentru a remarca întinsele suprafeţe acoperite de viţă-de-vie şi, din loc în loc, cramele în care pot fi degustate vinuri de calitate. Cu detalii, directorul Centrului de Informare și Promovare Turistică Măcin, Dan Staicu


    “Dacă tot vorbim de cei mai mulți munți din România, podgoria Sarica Niculițel este cea mai veche din Dobrogea și are trei centre viticole: Măcin, Niculițel și Tulcea. La Măcin putem descoperi secretele cramei la o degustare de vinuri din cele mai alese. Aici veți afla povestea direct de la cei care îl produc, oameni care pun suflet în arta producerii vinului. Pe parcursul degustării, aflați povești frumoase despre istoria vinului de la Măcin, despre tehnici de fabricație, despre cum se servesc vinurile, cum se identifică soiurile și cum se asociază vinurile cu mâncarea. În podgorie cultivă soiuri, și românești, și internaționale, iar dintre cele românești amintesc Feteasca Regală, Feteasca Albă, Tămâioasa Românească, Feteasca Neagră.”



    Pe lângă vinuri şi gastronomia locală, Dobrogea atrage prin tradiţii, prin legende şi, mai ales, prin multiculturalitate. În Dobrogea convieţuiesc nu mai puţin de 18 comunităţi etnice, cele mai numeroase fiind cele de turci, tătari, ruşi lipoveni, greci, bulgari şi italieni.