Radio România Internațional

Tag: Muntii Macinului

  • Vacanță în județul Tulcea

    Vacanță în județul Tulcea

    Ne îndreptăm azi
    spre sudul României și ajungem în Dobrogea, unde ne așteaptă situri arheologice
    cu o istorie fascinantă, chei de o deosebită frumusețe, mănăstiri vechi de sute
    de ani și rezervația Biosferei Delta Dunării. Vom porni din reședința de județ,
    Tulcea, supranumită orașul de la porțile Dunării, către cele mai interesante
    atracții turistice ale zonei.


    Horia Teodorescu,
    președintele Consiliului Județean Tulcea, spune că porțile de intrare în Delta
    Dunării, Murighiol, Mahmudia și Jurilovca, se află în aria județului Tulcea și
    că sunt și ele destinații în sine. Însă, cum ar arăta programul unui turist
    care ar dori să viziteze județul Tulcea?

    L-aș caza pentru a petrece o zi în
    municipiul Tulcea, pentru a vedea obiectivele turistice de aici: Muzeul de
    Artă, Acvariul, Muzeul de Etnografie, Casa Avramide și multe altele locuri care
    pot acoperi o zi întreagă. Apoi, l-aș urca într-o șalupă, sunt destule mijloace
    de transport, atât ale operatorilor publici cât și privați, și aș merge în
    Delta Dunării.

    Cred că Sulina, Mila 23, Crișan și celelalte localități au
    pensiuni deosebite unde l-aș caza și de unde aș începe periplul către
    frumusețile Deltei Dunării. O plimbare în Delta Dunării ar fi o prioritară
    pentru a vedea tot ce e frumos. Nu putem vorbi despre o excursie de o zi sau
    două, fiindcă ar fi insuficiente. Pădurea Letea, Carormanul, Sulina și Farul
    Vechi de aici, în curs de finalizare ca obiectiv turistic, canalele din Delta Dunării,
    satele din Delta Dunării cu tradițiile lor și cu gastronomia locală,
    recunoscută în România și nu numai, ar oferi turistului ca trei zile să aibă o
    ședere plăcută și să rămână cu amintiri
    deosebite din Delta Dunării.

    Putem include în program și bird-watching,
    plimbări cu lotca, cu bărci electrice sau cu bărci cu motoare de capacitate
    mică. Bineînțeles, turiștii vor fi însoțiți de ghizi. Am reușit să ridicăm
    ștacheta și în această zonă și să avem ghizi pregătiți, care pot oferi multe
    informații.


    Toată lumea se
    raportează la perla coroanei, care este Delta Dunării, însă județul Tulcea poate
    oferi și alte destinații extraordinare, care ar merita să facă parte dintr-un
    pachet de vacanță. Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea,
    ne recomandă și o excursie pe cei mai scunzi munți din România, dar și cei mai
    plini de viață, Munții Măcinului. Cu o istorie impresionantă, se consideră că
    au făcut parte dintr-un lanț muntos străvechi, cu altitudini de 3.000 de metri,
    care străbătea Europa de la vest la est. Din acesta au mai rămas martore
    colinele din Dobrogea, Scoția și Bretania. În prezent, aici, există mai multe
    trasee turistice, majoritatea fiind de dificultate medie.

    Horia Teodorescu: Județul Tulcea poate oferi turiștilor o gamă diversificată de
    obiective turistice, o parte dintre ele unice datorită specificului zonei. Avem
    triunghiul mănăstirilor. Avem trei mănăstiri extraordinare: Mănăstirea
    Celic-Dere, Mănăstirea Saon și Mănăstirea Cocoș. De asemenea, cramele din
    județul Tulcea pot fi vizitate și ați putea începe cu Crama Măcin, pentru
    degustări, Crama Niculițel. Avem o serie de crame foarte importante, cu vinuri
    deosebite la Babadag, la Baia. Și nu putem uita Munții Măcinului. Din punctul
    meu de vedere, pot oferi turiștilor oportunități de petrecere a timpului liber:
    mountain bike sau drumeții. Sunt cei mai bătrâni munți ai României.


    Una dintre
    caracteristicile distinctive ale județului Tulcea rămâne multiculturalitatea. Horia
    Teodorescu, președintele Consiliului Județean.

    În acest sens, există
    de aproximativ trei ani în municipiul Tulcea o asociație de management al
    destinației, care a reușit să promoveze extraordinar de bine județul nostru.
    Această asociație, un ONG, s-a axat pe promovarea multiculturalității și a
    aspectului multietnic. Avem 16 minorități care conviețuiesc într-o armonie
    perfectă. Am fost dați ca exemplu de bună conviețuire și bună practică,
    inclusiv la nivel european. De aici, și componenta de gastronomie, de tradiții,
    de exemplu, ale lipovenilor, ucrainenilor, aromânilor, grecilor, italienilor.


    Turismul rămâne o
    prioritatea a autorităților locale, aflăm de la Horia Teodorescu, președintele
    Consiliului Județean Tulcea.

    La nivelul județului Tulcea, am avut o
    strategie realizată de Banca Mondială cu două componente importante pentru
    dezvoltarea județului. Prima este turismul. Astfel, am reușit să identificăm
    prioritățile prin care noi putem să contribuim și să dezvoltăm în mod special
    turismul. Asta a determinat susținerea marilor proiecte privind
    accesibilitatea. Mă refer la pod, drum expres, zona de sănătate, Spitalul
    Județean, aeroport. Un turist, trebuie să ajungă ușor la o destinație, în scurt
    timp, în condiții bune și cât mai ieftin. Acum mai avem un proiect pe care sper
    să-l putem derula în doi, trei ani, privind accesibilitatea în Delta Dunării:
    nave noi, prietenoase cu natura. Este un proiect de mare anvergură care cred că
    și el va ridica standardul turismului în județul Tulcea. Un lucru ne este clar:
    trebuie să facem ceea ce fac marile țări cu o istorie în industria turismului.


    Invitația de final
    vă e adresată de către ghidul nostru de azi, Horia Teodorescu, președintele
    Consiliului Județean.

    Orice ocazie de a vizita județul Tulcea, cu
    toată oferta pe care am încercat în timpul scurt pus la dispoziție să o
    prezint, nu trebuie ratată. Îi invit pe turiști cu tot sufletul la noi, fiindcă
    nu vor regreta, au lucruri extraordinare de văzut, așa că le adresez tuturor
    care ne calcă pragul un bun venit. Poate că, în doi ani, vom reuși să terminăm
    și această poartă de acces în Delta Dunării, Portul Tulcea. Acesta va îmbrăca
    haine noi prin investiția care se face.


    Firmele
    de turism vă pot oferi prețuri actualizate ale programelor de vizitare și ale
    cazărilor. De asemenea, ar fi de reținut că primăvara este cel mai recomandat
    sezon pentru o vizită în Delta Dunării.

  • În Munții Măcinului

    În Munții Măcinului

    Ne îndreptăm azi
    către cei mai scunzi munţi din România, dar şi cei mai plini de viaţă: Munţii
    Măcinului. Cu o istorie impresionantă, se consideră că au făcut parte dintr-un
    lanţ muntos străvechi, cu altitudini de 3.000 de metri, care străbătea Europa
    de la vest la est. Din acesta au mai rămas martore colinele din Dobrogea,
    Scoţia şi Bretania. În prezent, există mai multe trasee turistice, majoritatea
    fiind de dificultate medie.


    Dan Staicu, directorul
    Centrului de Informare și Promovare Turistică Măcin, spune că suntem pe cel mai
    vechi teritoriu al României, lanțul muntos având o vechime de aproximativ 300
    de milioane de ani.

    Reprezintă o dovadă evidentă a orogenezei hercinice de la sfârșitul
    paleozoicului, având un aspect de aisberg, de insulă muntoasă. Deși cu greu se
    aseamănă cu niște formațiuni muntoase la ora actuală, având în vedere
    altitudinea redusă, Munții Măcinului sunt recunoscuți drept cei mai vechi din
    România, cel mai înalt vârf fiind vârful Țuțuiatu. Acesta se află în comuna
    Greci și are 467 de metri. Diversitatea peisagistică este dată de formațiunile
    megalitice și de un contrast între peisajul de stepă și de vegetația forestieră
    de la baza munților. Peisajul e presărat cu monoliți erodați a căror formă
    poate fi interpretată în funcție de imaginația fiecăruia.

    De altfel, există și
    12 trasee de drumeție. Cel mai spectaculos ar fi Culmea Pricopanului, spre o
    culme formată acum 250 de milioane de ani. De altfel, peisajul din Masivul
    Pricopanul care este și cel mai spectaculos este caracterizat din diverse
    formațiuni granitice, stânci și panorame vaste asupra Depresiunii Măcin, asupra
    Dunării, a Depresiunii Luncavița. Panorama este frumoasă chiar și către orașele
    Galați, Brăila și Reni. De-a lungul traseului se poate admira peisajul alpin cu
    stânci rotunjite și cu forme bizare. O formă bizară pe acest traseu este și
    Sfinxul Dobrogean pentru care vin cei mai mulți dinte turiști.


    Traseele
    turistice au dificultate mică și medie și pot fi parcurse într-o singură zi,
    cel mai lung fiind de 12 km. Este o arie protejată care are aproximativ 0,05 %
    din suprafaţa României, respectiv 11.000 de hectare. Totuși, aici găsim peste
    jumătate dintre speciile de plante din țară. De exemplu, dacă în România sunt
    aproximativ 3.300 de specii de plante, în Munţii Măcinului găsim în jur de 1.900-2.000 de specii de
    plante.


    Sunt informații pe care le puteți
    afla și la Centrul de Informare Turistică Măcin, care oferă tuturor
    vizitatorilor hărți, pliante și toate informațiile necesare pentru a vizita
    zona. Dan Staicu, directorul centrului:

    De asemenea, le putem recomanda ghizi de
    turism, deoarece pe lângă Munții Măcinului, un obiectiv în sine, mai există și
    alte obiective turistice. Avem cetatea romano-bizantină Dinogeția. Aceasta
    este situată pe o fostă insuliță și e numită de localnici bisericuța. Apoi, pe
    malul Dunării, se poate vizita Cetatea Troesmis, care a fost ridicată de romani
    pe locul unei cetăți getice. De-a lungul perioadei antice, a fost un important
    punct strategic în Ponticele lui Ovidiu. Ulterior, așezarea a fost și lagăr al
    Legiunii a V-a Macedonia.

    Tot în zonă se poate vizita Lacul Iacobdeal. Este un
    lac de carieră, format în urma unei explozii pentru exploatarea granitului.
    Luciul de apă are o suprafață de aproximativ un km și o adâncime de 30 de m. Se
    dezvoltă și acolo un spațiu de campare. În zona noastră avem și triunghiul mănăstirilor. Dintre
    acestea, aș aminti Mănăstirea Cocoș, întemeiată în 1833 de trei călugări români
    veniți de la Muntele Athos. Apoi, Mănăstirea Saon, ridicată în 1846, în timpul
    stăpânirii otomane. Mănăstirea Celik Dere seamănă cu un sat de gospodării împrăștiate,
    având chiar și un muzeu și un atelier de pictură religioasă și de țesut
    covoare. Aici se găsesc și exemplare vechi de carte românească. Un alt obiectiv
    care merită vizitat este crama dobrogeană Pivnița lui Terente. Aceasta e în
    circuitul turistic și oferă doritorilor degustări de vinuri obținute în cea mai
    veche podgorie din Dobrogea.


    Dacă vinurile nu
    vă conving, atunci trebuie să știți că Dobrogea își atrage turiștii în primul
    rând prin multiculturalitate. Comunitățile etnice care locuiesc în acest spațiu sunt un
    exemplu de conviețuire. Turci, tătari, greci, armeni sau evrei, toți și-au
    adus contribuția la prosperitatea zonei.
    Și și-au lăsat și o amprentă gastronomică.

    Dan Staicu, directorul Centrului de
    Informare și Promovare Turistică Măcin, despre feluri de mâncare cu care se
    mândresc locuitorii.

    Noi suntem și la Dunăre, și la munte, deci
    oferta gastronomică e interesantă. Se mândresc cu baclavale, fiindcă am fost
    mult timp sub dominație musulmană. Apoi, avem borșul de pește și pastrama de
    capră sau de oaie care e specifică acestei zone, gătită într-un anumit mod.


    Pentru a petrece
    un sejur în zonă, va trebui să vă rezervați locurile de cazare din timp. Deși
    pensiunile sunt foarte primitoare și vă vor asigura un sejur cât se poate de
    plăcut, numărul acestora nu este foarte mare. De la Dan Staicu, directorul
    Centrului de Informare și Promovare Turistică Măcin aflăm și perioada optimă de
    vizitare.

    Primăvara și toamna e cel mai indicat, fiindcă verile sunt foarte
    călduroase la noi și secetoase, iar pe trasee nu se găsesc multe izvoare. În
    privința cazării, există o pensiune la Măcin și se mai dezvoltă încă două. În comuna Greci, care
    este și poartă în Parcul Național Munții Măcinului sunt deja două agropensiuni.
    Există și la Luncavița trei agropensiuni. Capacitatea acestora de cazare nu
    este foarte mare, aproximativ patru camere. În Luncavița găsim și mai mulți meșteri populari. Aceștia lucrează în
    lut și papură. Ei pot fi vizitați la Centrul de Informare Turistică de acolo.


    În Munții
    Măcinului, există peste 1.000 de specii de fluturi, 37 de specii protejate la nivel
    internaţional de păsări răpitoare și o varietate de ecosisteme: de la pajişte de
    stepă, stânci, până la pădure umedă şi semiumedă şi pădure de fag. Acestea,
    ospitalitatea localnicilor, dar și gastronomia diversă vă vor asigura un sejur
    de neuitat.

  • Dealul Consul, inclus în traseele turistice

    Dealul Consul, inclus în traseele turistice

    Parcul Naţional Munţii Măcinului este o arie protejată de
    interes naţional, situată în partea sud-estică a României, în Dobrogea. A fost declarat Rezervaţie a Biosferei în anul 1998, fiind unicul parc naţional
    din ţară ce protejează suprafeţe importante de vegetaţie stepică. Intâlnim aici
    stepa pontico-balcanică cu o vegetaţie foarte rară la nivel european.
    Unul din principalele argumente pentru constituirea Parcului Naţional îl
    costituie numărul foarte ridicat de specii de plante ameninţate cu dispariţia
    din care multe sunt întâlnite în România doar în Dobrogea, majoritatea nefiind
    protejate în alte rezervaţii naturale. In aceşti munţi, nu departe de comuna
    Izvoarele, se află Dealul Consul, un pisc de piatră vulcanică pe care
    autorităţile vor să-l includă în acest an într-un circuit turistic. Vor fi
    realizate patru noi trasee turistice care includ situri arheologice, obiective
    religioase şi multe multe peisaje. Dealul Consul are o altitudine de 333 de
    metri şi a fost declarat rezervaţie naturală odată cu Poiana Regelui Ferdinand
    I, din Niculiţel, în anul 1927.

    Aflăm mai multe de la directorul Parcului
    Naţional Munţii Măcinului, Viorel Roşca: Dealul Consul, care este punct de
    plecare pentru primul traseu: Consul, Alba, Valea Teilor, este una
    din cele două rezervaţii declarate de Regina Maria în anul 1927. A fost o decizie luată în urma unei deplasări,
    cu un an în urmă (1926), a unui alai cu regele Ferdinand, cu regina Maria şi cu
    principesele. Au plecat pe o navă din
    Olteniţa si au ajuns şi pe aceste meleaguri dobrogene, pe Braţul Măcin. Au fost
    fermecaţi de aceste tărâmuri de basm, cum le numeau ei, dar şi de
    bogata vegetaţie. La Dealul Consul, Regina Maria a găsit un loc minunat
    pentru pictură. Aici există o interferenţă dintre plantele de stepă şi plantele
    de umiditate, pentru că se află şi râul Taiţa care se varsă în Marea Neagră şi
    îi dă un aspect deosebit, atât peisagistic, cât şi ştiinţific. Regina Maria
    fiind însoţită de un farmacist îl tot întreba de aceste
    plante şi peisaje minunate, iar acesta îi explica că sunt plante rare care se
    întâlnesc, multe din ele, numai în Dobrogea. Iată avem onoarea să
    includem acest deal într-un traseu turistic ce sigur va trezi interesul
    iubitorilor de frumos.     Munţii Măcinului pot fi vizitaţi pe jos, călare sau cu
    bicicleta. Trasele de cicloturism au dificultate medie şi fac legătura între
    localităţile limitrofe parcului. Pe creste şi la poalele munţilor sunt cetăţi
    antice şi mânăstiri ce constituie puncte de interes pentru ecoturism şi turism
    religios, pe lângă cel peisagistic.

    Viorel Roşca: Zona Munţilor Măcin, în
    general, reprezintă o alternativă turistică unică în care pot fi admirate
    peisaje arhaice sculptate de vânt de 500 de milioane de ani încoace. Dar
    partea de fundament geologic, important din punct de vedere ştiinţific, susţin
    o altă bogăţie neasemuită, cum ar fi cea dată de elementele de vegetaţie.
    Intâlnim poiene sângerii cu bujorul românesc sau cu bujorul de stepă,
    frăsinelul, garofiţe de stâncă, specii de orhidee, irişi deosebiţi. Deci
    sunt zone pe care încercăm să le promovăm pentru publicul larg iubitor de frumos,
    de recreere şi linişte, pentru că, până în prezent, Munţii Hercinici sunt
    cunoscuţi mai mult pentru lumea ştiinţifică, pentru masteranzi, doctoranzi care
    găsesc aici tărâmuri de explorat şi care pot dezvălui încă multe taine din
    punct de vedere ştiinţific. Mai întâlnim aici
    o specie de codiţa şoricelului pitică, de 15 cm, dar numai dacă o atingi
    emană un miros puternic ca de mosc, alături de brânduşa aurie, avem şi o
    specie numită Talpa Leului care este o raritate. Arealul natural al
    acestei specii este în Anatolia – Turcia sau Iran. O specie interesantă
    este cărpiniţa (Carpinus
    orientalis) care îşi desfăşoară coroana
    globuloasă, ca o umbrelă protectoare asupra celorlalte plante în timpul arşiţei şi cu
    rădănicile care se întind pe o rază de 25 de metri fixând vegetaţia şi solul pe
    Dealul Consul. Iarba de aur este o altă specie care apare ca un crâmpei
    reprezentativ din ceea ce înseamnă bioregiunea stepică a Dobrogei.



    Varietatea de ecosisteme terestre, forestiere sau stâncoase,
    combinate cu prezenţa unor ecosisteme acvatice din apropiere, oferă în Munţii
    Măcinului, condiţii favorabile pentru existenţa unui număr mare de specii şi
    exemplare de păsări. Munţii Măcinului reprezintă de asemenea o verigă
    importantă a căilor de migraţie care urmează cursurile râurilor Prut şi
    Siret. Numeroase păsări migratoare tranzitează acest coridor. Găsim aici şi cea mai
    importantă zonă de cuibărit din Dobrogea pentru păsările de pradă. În
    crăpăturile stâncilor din Munţii Măcinului cuibăreşte şoimul
    dunărean (Falco cherrug), una din cele mai periclitate specii din
    România, dar şi şorecarul mare (Buteo rufinus). Viorel Roşca: Munţii Măcinului
    reprezină un coridor inestimabil pentru migraţie, migraţia păsărilor răpitoare
    mari. De pe Muntele Consul se pot vedea aproape de timpul sezonului turistic
    păsări importante rare: acvila ţipătoare mică, şorecarul, acvila mică,
    viesparul sau vulturul şerpar. Toate acestea pot fi admirate cu un binoclu din
    dotarea personală sau pus de dispoziţie de Administraţia parcului. Avem şi
    două peşteri şi două specii de lilieci din care una este foarte rară. De aceea
    în această zonă, care este un adevărat laborator natural, trebuie practicat un
    turism responsabil.




    Administraţia Parcul Naţional Munţii Măcinului
    speră ca minimum 15 mii de persoane să viziteze anul acesta această arie
    protejată. Deja, în perimetrul parcului sunt amenajate şapte locuri de campare,
    iar în acest an vor fi date în folosinţă primele 80 de locuri de cazare în
    localităţile
    Isaccea, Cetăţuia şi Traian.

  • Vizitaţi România…Pe cal

    Vizitaţi România…Pe cal

    Astăzi vă invităm să descoperiţi România pe cal. O experienţă care vă dă
    ocazia să vă relaxaţi în compania unui nou prieten şi să exploraţi zone mai
    greu accesibile altfel.


    Şi pentru că vorbim despre un tip de turism mai nou intrat în gusturile
    oamenilor, dar şi în oferta operatorilor de turism, am întrebat-o pe Florina
    Ioanid, organizatoarea primului Forum pentru turism ecvestru în România, ce ne
    poate spune despre nişa pe care o reprezintă turismul ecvestru. Este într-o continuă creştere, chiar în ultimii ani pensiunile s-au
    dezvoltat pe această nişă. Turismul ecvestru înseamnă şi vizitarea obiectivelor
    turistice din traseele ecvestre, se pot vizita biserici fortificate, se poate
    opri la muzeele etnografice de pe trasee, chiar avem un pachet turistic în care
    avem incluse şi vizite la muzeele respective, lăsăm caii să pască. Se pot face
    lucruri foarte interesante, spre exemplu, turismul ecvestru înseamnă şi cine
    câmpeneşti, prânzuri în natură. Este altceva.


    Turismul ecvestru din ţara noastră s-a dezvoltat adesea ca alternativă
    ecoturistică pentru creşterea prosperităţii comunităţilor din interiorul
    ariilor protejate, în scopul sprijinirii conservării naturii pe termen mediu şi
    lung. Astfel au fost alese parcurile Munţii Măcinului, Apuseni, Munţii Rodnei
    şi Călimani pentru dezvoltarea turismului ecvestru, deoarece aici există deja
    mici nuclee de centre de activităţi ecvestre atât în directa administrare a
    parcurilor, cât şi în comunităţile locale. Care sunt cele mai ofertante zone
    pentru practicarea turismului ecvestru am aflet tot de la Florina Ioanid: Zonele cele mai ofertante sunt zona Transilvaniei şi zona Munţilor
    Apuseni. Mai avem pachete turistice pentru Bucovina, pentru Maramureş, dar şi
    pentru Muntenia, pentru că şi aici în sud se poate face turism ecvestru. Se fac
    trasee pe lângă zona Călăraşi, chiar şi în jurul Bucureştiului, depinde unde
    vrea turistul.


    Pachetele turiştilor interesaţi de turismul ecvestru se fac doar
    personalizat, ţinând cont de detalii precum nivelul de pregătire în călărie,
    dar şi înălţimea şi greutatea turistului, necesare pentru a configura traseul,
    majoritatea orelor fiind petrecute în şa. Odată acestea stabilite, piscuri
    înalte de munte sau poteci înguste flancate de versanţi abrupţi, vă aşteaptă.
    Dar şi sate răsfirate în vârfuri de munte, tradiţii autentice păstrate nealterate
    de sute de ani, hrană organică şi vinuri delicioase, în funcţie de zona aleasă.
    Florina Ioanid ne-a povestit cum un tur călare a fost pretextul descoperirii
    vieţii la stână şi a bucatelor preparate aici. Am făcut în luna mai
    primul infotrip ecvestru şi am mâncat tradiţionalul Balmoş (mămăligă fiartă în
    zer de oaie, cu caş adăugat la fierbere), pe care îl recomand tuturor celor
    care vizitează zona Munţilor Apuseni. Bineînţeles că zona Munţilor Apuseni a
    oferit şi vizită la stână, prepararea cărnii la ceaun şi altor preparate
    tradiţionale româneşti, cu specific



    Pachetele de turism ecvestru pot include cazare
    la cort, cabană rustică sau pensiune şi masă completă.Este necesar minimul de echipament adecvat pentru munte, constând în bocanci,
    haină impermeabilă şi haine călduroase. Recomandate sunt şi jambierele şi
    mănuşile de călărie, precum şi ochelarii de soare şi folosirea unei creme de
    protecţie solară