Radio România Internațional

Tag: muntii Padurea Craiului

  • Ruta bisericilor de lemn din Bihor

    Ruta bisericilor de lemn din Bihor

    În aceste zile de vară, cu temperaturi ridicate, destinaţiile de vacanţă devin parcă mai atractive dacă ne apropiem de natură, dacă avem parte de liniştea şi răcoarea pădurii, în locuri în care este mult mai uşor de respectat distanţarea impusă de pandemia de coronavirus. Judeţul Bihor are o bogată ofertă balneară datorită izvoarelor de apă termală, precum şi o impresionantă ofertă culturală din partea municipiului Oradea. La acestea se adaugă posibilităţile de a petrece o vacanţă activă în zona montană a judeţului, mai precis în Munţii Pădurea Craiului, unde pot fi vizitate şi multe peşteri modelate de ape în relieful carstic.



    Gabriel Bonaciu este un bun cunoscător al zonei şi un promotor al eco-destinaţiei Pădurea Craiului sugerează ca una dintre activităţi să fie cea de explorare a peşterilor “În judeţul Bihor, în ecodestinaţia Pădurea Craiului organizăm ture de speoturism în peșteri spectaculoase cum ar fi Peștera Vântului, Peștera Gălășeni, Ciur Ponor. Musafirii noștri primesc echipament de protecție, sunt ghidați de ghizi de speoturism prin galeriile cavernelor. Cu această ocazie descoperă lumea subterană cu formele carstice create natural și care au o fragilitate aparte. În zilele călduroase, caniculare, intrarea într-o peșteră este mai mult decât reconfortantă.”



    Locuitorii satelor din zona montană au ridicat de-a lungul secolelor biserici ortodoxe de lemn, care astăzi pot fi văzute şi chiar vizitate, pe un itinerariu denumit “Ruta bisericilor de lemn din judeţul Bihor”. Este un proiect recunoscut recent de Ministerul economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, care administrează şi sectorul turismului. Iniţiatorul acestui proiect, “Ruta bisericilor de lemn din judeţul Bihor” este Gabriel Bonaciu, care ne-a oferit detalii:



    “Tot aici, în Bihor, în Pădurea Craiului organizăm vizite culturale la bisericile de lemn ortodoxe, vechi de sute de ani, ocazie cu care turiștii află de la preoți istoria locului, află despre cultura popular românească, despre tehnicile folosite în construcția edificiilor de străbunii noștri. Fiecare vizită culturală este condimentată cu un ospăț în aer liber, cu așa numitele brunch-uri, în timpul cărora locuitorii din Valea Crișului, comuna Bratca îndrumați de preotul paroh Nicolae Duluș Gaboraș astern pe masă mâncăruri tradiționale preparate cu produse de sezon. Tot în acest context turiștii se pot plimbă cu căruța trasă de cai, socializează cu lumea arhaică, iar copii se pot bucura nestinhjeriți de mișcare în aer liber și fructe proaspete. De asemenea organizăm pentru turiști ateliere interactive de olărit, pictură pe lemn reciclat și tâmplărie.Tinerii meșteri populari creează împreună cu grupruile de turiști oale din lut, pictează pe lemn reciclat motive tradiționale sau cioplesc în lemn obiecte care rămân amintiri palpabile.”



    Această rută a bisericilor de lemn din judeţul Bihor include 9 monumente istorice, aflate la Beznea, Valea Crișului, Gheghie, Luncșoară, Boianu Mare, Vârciorog, Tilecuș, Fânațe și Mănăstirea Izbuc. Pentru promovarea acestei rute va fi creat un logo şi vor fi realizate hărţi şi broşuri de prezentare a acestor biserici de lemn.



  • Pădurea Craiului

    Pădurea Craiului

    Vă propunem astăzi încă o destinaţie de ecoturim. Mergem, aşadar, în
    judeţul Bihor, în Munţii Pădurea Craiului. Aici, în inima muntelui, ghidul
    nostru, Andrei Acs, ne spune cum a crescut acestă destinaţie şi ce poate ea să
    ofere azi: Pădurea Craiului devine o destinaţie de
    ecoturism, în ultima vreme a crescut foarte mult din punctul de vedere a
    calităţii serviciilor pe care le oferă şi în acelaşi timp al numărului de
    obiective pe care turiştii le pot vizita
    în zonă. De exemplu putem aminti Peştera Meziat, Peştera cu cristale din Mina
    Farcu, peştera de la Vadu Crişului, dar şi multe alte obictive de exterior, cum
    ar fi Cheile Văii Cuţilor, Cheile Lazur. Zona oferă o sumedenie de trasee de
    drumeţie care sunt potrivite atât pentru familii cu copii, cât şi pentru
    turişti mai antrenaţi, oferă peste 300 de kilometri de trasee de cicloturism
    marcate în teren. Avem trasee de Via Ferrata, căţărare şi speoturism, adică
    peşteri neamenajate, care se pot vizita cu ghid.


    Zona se promovează şi prin tricouri, fie cu ghete de miner, fie cu un urs
    pe bicicletă, simboluri ale zonei. Andrei Acs, ghid în destinaţia ecoturistică
    Pădurea Craiului, ne propune o vizită la Mina Farcu, peştera cu cristale şi ne
    povesteşte: A fost o exploatare de bauxită începută în
    anii 1980, în 1989 o galerie s-a prăbuşit, care a oprit toată activitatea aici.
    Minerii în timp ce săpau au străpuns peretele galeriei de mină şi astfel s-a
    descoperit peştera. În 2012, când am început amenajarea peşterii pentru
    vizitare, erau aruncate toate obiectele folosite la minerit pe aici pe jos,
    prin galerie, am luat toate obiectele pe care le-am găsit, le-am recondiţionat
    puţin şi le-am pus într-o oarecare ordine, în galeria unde puteţi vizita muzeul
    minier.Toate obiectele expuse au plăcuţe indicatoare, aşa că puteţi să vedeţi
    la ce erau folosite. Suntem într-un sistem de galerii care totalizează un
    kilometru şi jumătate,pe aici se cobora şi trăgeau vagoneţii cu scripete.


    Ghidul nostru ne-a recomandat să ne bucurăm privind structurile de cristale
    pe care specialiştii le studiază şi astăzi pentru a le înţelege formarea: O să intrăm în rezervaţia cu cristale, e tapetată toată peştera acolo
    cu cristale, acolo o să vedem şi ceea ce noi considerăm simbolul peşterii: un
    cristal în formă de libelulă. Mai departe, pe circuitul turistic, e o zonă
    protejată a peşterii, în care se analizează şi azi cum cresc cristalele şi ce
    metode trebuie să găsim pentru ca să le protejăm.



    Andrei Acs ne-a spus că, pentru a cunoaşte zona,
    există activităţi care se pot face într-o singură zi, dar sunt şi programe care
    se pot desfăşura de-a lungul unei săptămâni întregi.

  • Munţii Pădurea Craiului

    Munţii Pădurea Craiului

    Vă propunem astăzi încă o destinaţie de ecoturism. Mergem, aşadar, în
    judeţul Bihor, în Munţii Pădurea Craiului. Aici, în inima muntelui, ghidul
    nostru, Andrei Acs, ne spune cum a crescut acestă destinaţie şi ce poate ea să
    ofere azi:


    Pădurea Craiului devine o destinaţie de
    ecoturism, în ultima vreme a crescut foarte mult din punctul de vedere a
    calităţii serviciilor pe care le oferă şi în acelaşi timp al numărului de
    obiective pe care turiştii le pot vizita
    în zonă. De exemplu putem aminti Peştera Meziat, Peştera cu cristale din Mina
    Farcu, peştera de la Vadu Crişului, dar şi multe alte obictive de exterior, cum
    ar fi Cheile Văii Cuţilor, Cheile Lazur. Zona oferă o sumedenie de trasee de
    drumeţie care sunt potrivite atât pentru familii cu copii, cât şi pentru
    turişti mai antrenaţi, oferă peste 300 de kilometri de trasee de cicloturism
    marcate în teren. Avem trasee de Via Ferrata, căţărare şi speoturism, adică
    peşteri neamenajate, care se pot vizita cu ghid.


    Zona se promovează şi prin tricouri, fie cu ghete de miner, fie cu un urs
    pe bicicletă, simboluri ale zonei. Andrei Acs, ghid în destinaţia ecoturistică
    Pădurea Craiului, ne propune o vizită la Mina Farcu, peştera cu cristale şi ne
    povesteşte: A fost o exploatare de bauxită începută în
    anii 1980, în 1989 o galerie s-a prăbuşit, care a oprit toată activitatea aici.
    Minerii în timp ce săpau au străpuns peretele galeriei de mină şi astfel s-a
    descoperit peştera. În 2012, când am început amenajarea peşterii pentru
    vizitare, erau aruncate toate obiectele folosite la minerit pe aici pe jos,
    prin galerie, am luat toate obiectele pe care le-am găsit, le-am recondiţionat
    puţin şi le-am pus într-o oarecare ordine, în galeria unde puteţi vizita muzeul
    minier.Toate obiectele expuse au plăcuţe indicatoare, aşa că puteţi să vedeţi
    la ce erau folosite. Suntem într-un sistem de galerii care totalizează un
    kilometru şi jumătate,pe aici se cobora şi trăgeau vagoneţii cu scripete.


    Ghidul nostru ne-a recomandat să ne bucurăm privind structurile de cristale
    pe care specialiştii le studiază şi astăzi pentru a le înţelege formarea: O să intrăm în rezervaţia cu cristale, e tapetată toată peştera acolo
    cu cristale, acolo o să vedem şi ceea ce noi considerăm simbolul peşterii: un
    cristal în formă de libelulă. Mai departe, pe circuitul turistic, e o zonă
    protejată a peşterii, în care se analizează şi azi cum cresc cristalele şi ce
    metode trebuie să găsim pentru ca să le protejăm.



    Andrei Acs ne-a spus că, pentru a cunoaşte zona, există activităţi care se
    pot face într-o singură zi, dar sunt şi programe care se pot desfăşura de-a
    lungul unei săptămâni întregi.

  • Atracţii turistice în judeţul Bihor

    Atracţii turistice în judeţul Bihor

    Astăzi mergem în nord-vestul României, în judeţul
    Bihor. Pornim din Oradea, un oraş vechi, cu o arhitectură surprinzătoare. La
    numai 20 de kilometri de graniţa cu Ungaria, la o distanţă relativ egală faţă
    de Viena, Praga sau Bucureşti, oraşul cu străduţe înguste, tipic medievale,
    poate fi o destinaţie romantică perfectă. Fără a impresiona prin mărime sau
    opulenţă, clădirile din Oradea s-au remarcat dintotdeauna prin frumuseţea lor.


    De la Dumitru Naneş, istoric, am aflat că, de
    secole, municipiul Oradea a reprezentat un punct important de referinţă pentru
    zonă, fiind cel mai important centru cultural şi comercial. În Evul Mediu, în cetatea oraşului
    exista un observator astronomic, iar astronomii care lucrau acolo foloseau
    meridianul Oradei ca meridian zero. Rămâne monumentul reprezentativ pentru
    Oradea, pentru dezvoltarea istorică a oraşului şi în acelaşi timp pentru judeţ.
    O bună parte din istoria judeţului a gravitat în jurul acestui ansamblu, atât
    la începuturi, în primele secole de existenţă, în secolul XI, jumătatea
    secolului al XVI-lea, când a fost centru spiritual, religios şi în ultima
    perioadă centru cultural renascentist, cât şi în secolele următoare, spre
    zilele noastre ca importantă fortificaţie militară transilvăneană.


    În Oradea, Biserica cu lună este un adevărat
    giuvaer arhitectonic, ridicat la 1784. Catedrala Adormirea Maicii
    Domnului sau Biserica cu lună, cum a mai fost denumită, are un turn care
    se înalţă la 55 de metri deasupra solului. Mulţi au fost cei care s-au minunat de
    o sferă, cu diametru de 3 metri, prinsă în clădire, sub orologiul din turn.
    Aceasta este vopsită jumătate negru, jumătate auriu, şi reprezintă luna. Cu
    ajutorul unui mecanism unic în Europa, bila se roteşte în funcţie de mişcarea
    de rotaţie a lunii în jurul Pământului, redând cu o excepţională precizie, prin
    rotirea sa, toate fazele lunii. Tot în centrul oraşului veţi găsi frumoasele
    clădiri ale Teatrului de Stat Oradea şi ale Filarmonicii. Aici, seara, se dau
    reprezentaţii care duc mai departe în timp tradiţia culturală a vechii aşezări.
    Muzica rămâne, bineînţeles, universală, în timp ce spectacolele de teatru sunt
    susţinute în limba română şi în limba maghiară.


    Adrian Dubere, şeful Centrului Naţional de
    Informare şi Promovare Turistică Bihor, spune că în judeţul Bihor se pot
    practica o multitudine de forme de turism şi expune motivele pentru care
    turiştii nu ar trebui să ocolească această destinaţie. Este bine să vină la
    noi în primul rând pentru băile termale, pentru Oradea, care a reînflorit din
    punct de vedere arhitectonic, am restaurat clădirile istorice. Vizitatorii au
    ce vedea: arhitectura Art Nouveau, ansamblul de biserici, mărturie a
    multiculturalităţii. Avem cea mai mare catedrală romano-catolică, cea mai mare
    din sud-estul Europei, excluzând Ungaria. Se mai poate vedea şi fostul Muzeu al
    Crişurilor, un palat baroc de o frumuseţe deosebită. Biserica cu Lună din
    Oradea prezintă fazele lunii printr-un mecanism foarte vechi, încă funcţional.
    De asemenea, avem destinaţii interesante în judeţ precum satul de vacanţă
    Vârtop, Stâna de Vale, zone sălbatice cum ar fi podişul carstic de la Padiş.
    Avem şi o mulţime de biserici vechi din lemn.


    Ne continuăm călătoria în zona montană a judeţului Bihor. Speologul Viorel
    Lascu este şi un întreprinzător care
    a început să restaureze case foarte vechi în munţii Pădurea Craiului. Este un
    proiect cu referinţă directă la renaşterea satului românesc şi pleacă de la o
    pasiune comună a invitatului nostru şi a finanţatorilor: speologia. Prin anii 80, exploram în zona Pădurii Craiului, comuna Roşia, câteva
    mari peşteri, unele cunoscute pentru valoarea patrimoniului preistoric, cele
    mai vechi urme de pas de om din România. Pe lângă peisajul deosebit, ne-au
    impresionat casele vechi de 100, 200 de ani, cu acoperişuri din paie, cu bârne,
    cu vatră de lut. Le-am renovat în baza experienţei pe care eu am dobândit-o în
    Alsacia, în Franţa, la renovări de case vechi. Am început cu o primă casă care
    arată acum exact aşa cum era acum 200 de ani, înconjurată de doi cireşi poate
    mai bătrâni decât casa. Am refăcut casele aşa cum erau odată, cu mobilierul de
    atunci şi cu simplitatea caracteristică a ambientului, însă le-am adaptat
    nevoilor moderne fără un impact asupra aspectului – apa curentă, sistemul de
    încălzire, posibilităţile de gătit.

    Şi, fiindcă se apropie sărbătorile
    de iarnă, nu ezitaţi să solicitaţi agenţiilor de turism oferte pentru
    petrecerea Crăciunului şi a Anului Nou în judeţul Bihor. În zona rurală există
    un adevărat spectacol al tradiţiilor, pe care nu trebuie să-l rataţi în această
    perioadă a anului.

  • Munţii Pădurea Craiului – destinaţie ecoturistică a României

    Munţii Pădurea Craiului – destinaţie ecoturistică a României

    Munţii Pădurea Craiului, care se află în judeţul Bihor, în
    partea de nord-vest a Munţilor Apuseni, se pregătesc să devină destinaţie
    de ecoturism. S-a depus deja documentaţia necesară pentru îndeplinirea
    criteriilor de certificare, iar custodele zonei, Centrul pentru Arii Protejate
    şi Dezvoltare Durabilă din Bihor, a finalizat un proiect pentru dezvoltarea
    acestei zone. Proiectul, finanţat prin fonduri norvegiene, s-a
    derulat pe parcursul a 20 de luni, între 2014 şi 2016, a urmărit identificarea
    locurilor cu potenţial de dezvoltare ecoturistică şi eventuale investiţii care
    trebuie făcute dar şi o serie de alte activităţi pentru ca zona Munţilor
    Pădurea Craiului să devină atractivă pentru turişti.

    Aflăm mai multe de la Paul
    Iacobaş, şeful Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă din
    Bihor: Am creat o serie de trasee
    de cicloturism nemarcate în teren, dar există informaţii cu privire la
    urmărirea prin GPS, hărţi, descrieri de trasee în limbile engleză şi
    română. Există două centre de închiriat biciclete şi un microbuz care
    deserveşte turiştii care doresc să închirieze biciclete. In alte proiecte
    anterioare am reuşit să dezvoltăm o reţea de peşteri turistice. Peştera cu
    Cristale din mina Farcu şi Peştera Meziadului sunt peşterile de top ale
    zonei. Ele sunt amenajate la cele mai înalte standarde din Europa, în ceea
    ce priveşte siguranţa vizitării şi impacul redus faţă de mediu al amenajărilor
    turistice. Aceste peşteri sunt urmate de Peştera Vadu Crişului şi Peştera Unguru
    Mare. Aceste patru peşteri fac parte dintr-o reţea de peşteri amenajate
    pe care turiştii le pot vizita în condiţii foarte bune. Lucrăm şi la o reţea de peşteri speo-turistice care vor
    fi disponibile începând din 2018. Vor exista 10 peşteri care vor fi
    vizitate de diverse categorii de turişti, care nu vor fi amenajate cu podeţe,
    scări, lumini în interior, dar vor avea şi amenajări de siguranţă, vor exista
    nişte ghizi locali care vor însoţi turiştii. Pe lângă acestea, există o serie
    de parcursuri de aventură. Sunt două trasee de via ferrata, adică trasee
    care îmbină căţăratul cu drumeţia. Ele sunt expuse pe nişte pereţi
    verticali iar turistul poate să le parcurgă ajutându-se de nişte elemente
    fixate în pereţi cum ar fi scoabe de metal sau mâini curente din cablu. Cu
    echipament de protecţie turiştii pot să le parcurgă şi fără să ştie să se
    caţere. De asemenea, există un parcurs de rafting care pleacă de la Bulz şi se
    termină la Vadu Crişului şi care parcurge spectaculosul Defileu al Crişului
    Repede. E un parcurs uşor spre mediu care poate fi adaptat şi poate fi parcurs
    inclusiv de copii, de tineri sau de familii. Pentru asta există barci de
    închiriat, există monitori şi firme care asigură asistenţă tehnică, astfel
    încât totul să se desfăşoare cât mai sigur cu putinţă.



    In Munţii Pădurea Craiului, viitoare destinaţie ecoturistică a
    României, va fi amplasată o reţea de poteci tematice, interconectate între ele
    şi vizitabile pe bicicletă. Reţeaua de poteci ar urma să poarte numele de Drumul
    carstului, deoarece acesta este relieful predominant în aria protejată, iar
    obiectivele carstice (peşteri,
    avene, izbucuri, chei, defilee) sunt de o amploare deosebită. Cea mai mare suprafaţă a
    sitului Natura 2000 Defileul Crişului Repede – Pădurea Craiului este
    acoperită de păduri. Acestea alternează cu poieni largi şi pajişti înflorite cu
    fâneţe sau culturi agricole instalate pe platourile carstice. Despre biodiversitatea de aici ne vorbeste Andrei Acs, managerul sitului Natura
    2000 Pădurea Craiului: Pădurea Craiului este o arie protejată de interes european care adăposteşte
    peste 37 de specii de importanţă comunitară şi peste 16 habitate. Avem
    aici specii de carnivore mari:
    lup, urs, râs, avem vidră, avem specii de floră protejate cum ar fi irisul
    de stepă sau dediţelul. Avem 3 habitate care sunt foarte importante, pentru că
    se regăsesc într-un procent foarte mic la nivelul Uniunii Europene, asta
    însemnând sub 0,5% pe tot teritoriul UE. Important este să amintim de
    stejarul pufos care se găseşte în Pădurea Craiului, o specie
    mediteraneană de arbore rar întâlnită în
    această parte a ţării. Datorită zonelelor stâncoase de calcar care
    schimbă puţin microclimatul, din cauza căldurii emanate de la soare, aici vegetează mai multe specii de plante     rarecare
    aparţin altor regiuni.



    Munţii Pădurea Craiului înseamnă peşteri. Un număr important de
    peşteri din această zonă oferă adăposturi pentru colonii de lilieci în diferite
    perioade ale anului. Andrei Acs: Avem
    peste 16 specii de lilieci. Cel mai mare liliac, care se găseşte în România, se
    numeşte Liliacul mare cu potcovă, dar avem şi cea mai mică specie care este cât
    o cutie de chibrituri. Toate peşterile din Pădurea Craiului adăpostesc
    colonii de lilieci mai mari sau mai mici. Avem aici peste 2000 de
    cavităţi naturale care se întind pe cele 40 de mii de hectare ale masivului
    muntos. In peştera Meziad avem a
    doua ca mărime colonie de lilieci din
    România şi una dintre cele mai mari din Europa, având peste 60 de mii de
    exemplare în timpul iernii.In
    Pădurea Craiului avem şi rezervaţii naturale botanice, mai degrabă mixte. De
    exemplu, Defileul Crişului Repede este o rezervaţie care adună peşteri,
    vestigii arheologice, specii de plante
    de o unicitate destul de spectaculoasă crescute pe versanţi, tocmai datorită
    acestui microclimat dat de albedoul ridicat al calcarului. Zona Pădurea Craiului
    este şi un habitat propice pentru cuibărirea păsărilor. Avem trei perechi de
    acvilă de munte, specie considerată dispărută dar care, în ultimii 10 ani, a
    început să revină în România. Avem şi
    două cuiburi de barză neagră care este extrem de rară la nivelul Uniunii
    Europene.



    Zona
    Pădurea Craiului este încă animată de tradiţii vii şi ocupaţii tradiţionale
    bine păstrate. In comuna Roşia se găseşte o moară pe apă veche de mai
    bine de un secol, încă funcţională. Bisericile de lemn din Petreasa sau Beznea,
    sau cele de zid din Remetea şi Vadu Crişului, vă aşteaptă să le descoperiţi.


    Una dintre primele destinaţii ecoturistice din România este
    zona Mara-Cosău-Creasta Cocoşului din Maramureş. Mai sunt certificate Tara Haţegului, Colinele Transilvaniei şi
    Delta Dunării.